59 matches
-
scop medical, tehnici de relaxare, artterapia în psihologie, șamd). Realizarea produselor artizanale ajută la dezvoltarea competențelor și abilităților creative ale copiilor, în general, fiind integrate în sistemele de învățământ preșcolar și primar. "Meșteșuguri tradiționale" românești sunt: Olăritul, Țesutul, Cusutul, Pielăria, Cojocăria, Curelăria, Cizmăria, Confecționarea păunilor, Tâmplăria, Sculptura în lemn, Dogăria, Fierăria; Pietrăritul, Fântânăritul, Confecționarea măștilor și păpușilor, Încondeiatul oălelor, Împletiturile din nuiele și răchită, Confecționarea instrumentelor muzicale (fluiere, ocarine, viori). Cele mai întâlnite "tehnici, la nivel global," de realizare a produselor
Tehnici de lucru manual () [Corola-website/Science/333066_a_334395]
-
unei femei de patima banilor în anii de după cel de-al Doilea Război Mondial, în contextul instaurării regimului comunist în România. Pentru a-și proteja copiii de sărăcie, văduva Păuna Varlam se căsătorește din interes cu proprietarul unui atelier de cojocărie din Lugoj și reușește să deschidă o fabrică de produse din piele. Rămasă din nou văduvă, femeia își pierde economiile în urma stabilizării monetare din 1947 și apoi și fabrica după naționalizarea acesteia de către stat în 1948. Subiectul filmului îl reprezintă
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
luând în considerație așezarea geografică a localității cât și bogățiile solului. Terenul este lucrat particular și în mod asociat prin societăți și asociații agricole. Pentru a fi satisfăcute nevoile populației funcționează ateliere de prestări servicii cum ar fi: fierărie, lemnărie, cojocărie, cismărie, dogărie. Mai ales pe timp de iarna, cand sunt mai putin ocupate cu muncile agricole, femeile presteaza diferite munci in gospodarie, ca: tesatorie, croitorie; Până în anul 1989, la scoală au fost crescuți viermi de mătase cu sămânța indigena elită
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
instituții de învățământ, medicale și administrative. La recensământul populației din 1902 au fost înregistrate 27.800 persoane, printre care 12.000 români, 8.700 evrei, 7.100 ruteni, ruși și armeni. La începutul secolului XX principala îndeletnicire a locuitorilor era cojocăria, se dezvoltă industria tutunului, comerțul cuprinde 561 prăvălii, cârciume ș.a. O nouă înflorire a orașului are loc în perioada interbelică, când Soroca devine unul dintre cele mai vestite centre culturale din România, dar în 1932 o inundație puternică distruge partea
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
de: • tâmplărie; • motor lemne; • secție împletit sârmă Moară pe apă de măcinat porumb - cooperație: Magazin Universal cu:încălțăminte, textile, metalo-chimice, librărie, menaj, alimentară; Magazin mixt în punctul „Nisipi”; Magazin mixt Izvoru Rece; Magazin mixt-Marita; Magazin mixt Cerna; Frizerie-coafura. - meșteșuguri: croitorie; cojocărie; cizmărie, etc. • agricultură (IAS / ferme zootehnice): Formă de proprietate a fost în mare măsură particulară, doar în satele Izvoru Rece, Mărită și Cerna a existat o Întovărășire (fermă pomicola) și una zoo-pomicola. Rolul teritorial al comunei și relații teritoriale • Instituții
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
Cu timpul, numărul populației crescând, neamurile au început să se separe, locurile pentru agricultură mărindu-e prin defrișări. Ocupația de bază a populației a fost creșterea animalelor, alături de puțină agricultură și exploatarea lemnului. Meșteșugurile cunoscute în Boișoara -prelucrarea pieilor, prelucrarea lemnului, cojocăria, dogăria, dulgheria, morăritul. Negoțul. Până la primul război mondial, în viața comunei a predominat schimbul în natură sau plata cu munca a bunurilor. Între cele două războaie, exista în fiecare sat câte un magazin, denumit boltă, și câte-o cârciumă, unde
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
descălecarea lui Dragoș (1288 - n.a.) zice: "Și așa sau aședat venind și alți Moroșeni pre unde le-au plăcut locul, pe sub munte: Români, Sași și unguri, Sucéva târgul l'au descălicat nisce cojocari; Soci se chiamă unguresce cojocar; iar Sucéva = Cojocărie". Unele izvoare străine (Cronica lui OttoKar de Stiria și Historia lui Jan Dlugosz) au lăsat să se întrevadă existența uneia sau mai multor formațiuni politice de tip feudal la răsărit de Carpați. Este menționat, de pildă, cu ajutorul pe care oastea
Istoria Sucevei () [Corola-website/Science/313290_a_314619]
-
Turcu Paul, Iacob Neculai, Ungureanu Vasile, Legănuța Nicu, Mihai Neculai, Moldoveanu Neculai, tâmplari, dar și butnari, rotari, confecționează uși, ferestre, butoaie, roți de lemn, butuci. Țesătoarele Profir Maxineta, Isar Elena, Varnacea Maricica, Chirilă Tatiana, Vranciu Steriana lucrează covoare, cuverturi, iar cojocăria este practicată de Grigore A. Gheorghe. Un loc aparte între meșterii populari îl au Lazăr Vasile din Rădeni care face linguri și fuse și Rusu Ion din Vladia, sculptor în lemn de troițe, bibelouri, vulturi, capete de cerb. La Puiești
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
portretistice cu funcție specializată și conotativă. Personajul intră într-o „rețea socială închisă” în ce privește sistemul de semnificații, adică ermetic pentru alte colective, dar perfect identificabil în sfera restrînsă a oierilor de munte. Ca fapt etnografic, trebuie relevat că „brumăriul” în cojocărie aparține prin excelență zonei nemțene. Este o reevaluare locală a tradiționalului „triptic de culoare”. Mihail Sadoveanu l-a extins și în părțile Sucevei, dar nu s-a hazardat să-l scoată din sfera păstorilor și a transhumanței. După Fărcașa, toate
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
80 GEOGRAFIE UMANĂ ȘI ECONOMICĂ Satul românesc, purtător al unei bogate culturi populare În decursul timpului s-a format și afirmat o artă populară valoroasă, tradiția specializării în diverse meșteșuguri păstrându-se până astăzi: olăritul, țesăturile și broderia, pielăria și cojocăria, sculptura în lemn și în piatră, prelucrarea artistică a metalului, împletirea fibrelor vegetale etc. Multe sate românești sunt renumite pentru asemenea activități artizanale: • olărit: Oboga (jud. Olt), Marginea (jud. Suceava), Corund (jud. Harghita); • țesături și broderii: satele din Mărginimea Sibiului
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
recentă în țara noastră, fiind introdusă de turci în secolul al XVIII-lea, se practică mai ales în Banat și în sudul țării, unde au condiții optime de creștere duzii, ale căror frunze constituie hrana viermilor de mătase. Blănăria și cojocăria, pe lângă foarte multe ateliere meșteșugărești, au câte un mare centru reprezentativ: Oradea (blănărie), Orăștie (cojocărie). Industria tricotajelor și confecțiilor este, de asemenea, reprezentativă, cele mai mari fabrici întâlnindu-se de regulă în marile orașe (București, Timișoara, Cluj-Napoca, Oradea, Arad, Suceava
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
mai ales în Banat și în sudul țării, unde au condiții optime de creștere duzii, ale căror frunze constituie hrana viermilor de mătase. Blănăria și cojocăria, pe lângă foarte multe ateliere meșteșugărești, au câte un mare centru reprezentativ: Oradea (blănărie), Orăștie (cojocărie). Industria tricotajelor și confecțiilor este, de asemenea, reprezentativă, cele mai mari fabrici întâlnindu-se de regulă în marile orașe (București, Timișoara, Cluj-Napoca, Oradea, Arad, Suceava etc.), dar și în alte centre urbane (Pașcani — perdele, Vaslui și Miercurea Ciuc — confecții, Motru — tricotaje
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cei mai buni maiștri, în mare parte germani, din Brașov, Cluj, Timișoara și pe aiurea", spune I. Antonovici. Și citează meseriile în care urmau a se iniția fiii bârlădenilor: olărie, tinichigerie, croitorie, pălărierie fină și ordinară, jimlărie, orologerie, frânghierie, postăvărie, cojocărie, tâmplărie și sculptură în lemn, rotărie cu aplicare la prepararea instrumentelor agricole, făurărie, șălărie, îmbrăcarea trăsurilor și a căruțelor, corfărie, lăcătușărie, tapițerie, legătorie de cărți, cizmărie de bărbați și de damă, făcutul flanelelor, colțunilor și pălăriilor ordinare... Cu toate că i s-
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
căciuli, bundițe sau cojoace. Dacă la început bundele și cojoacele erau albe, după apariția țesăturilor mai rezistente, acestea erau îmbrăcate pe dinafară cu un material rezistent, cumpărat din comerț. Pentru împodobirea bundelor se foloseau benzi de meșină colorată. Astăzi meșteșugul cojocăriei s-a stins, localnicii cumpărându- și haine din blană din comerț. Dintre meseriași cojocari amintim pe Vasile Tabarcea, Vasile Vlase, Ninuța Hanu și Toma Tabarcea. INSTALAȚII TEHNICE Singura consemnare a prezenței unor instalații tehnice la noi în comună datează din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
prin topire, fragmentând metalul cu ajutorul ciocanelor mari acționate hidraulic. Aceste fragmente de minereu topit erau apoi transformate prin Întindere În: unelte agricole (sape, hârlețe, brăzdare, cuțite de plug), unelte casnice (de bucătărie, de vatră, Încuietori, chei), unelte populare manufacturiere (pentru cojocărie, potcovărie etc), fier forjat ornamental pentru decorarea ferestrelor (gratii) sau a porților, arme de foc și ceasuri. - Foi sau foale = aparat sau dispozitiv realizat din piei de animale cu pereți plisați pentru comprimarea și suflarea aerului, acționat hidraulic (sistem de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
unor activități industriale, construcții și prestări de servicii, care au permis folosirea resurselor locale. Astfel, la nivelul anului 1974 era consemnată în C.A.P. Șipote existența a 5 ateliere de fierărie, 5 ateliere de tâmplărie, 1 atelier de croitorie și cojocărie, 3 cazane de fabricat țuică, 1 circular și un gater, ce satisfăceau cerințele de producție ale cooperativei, ale altor unități din comună și a nevoilor populației De asemenea, exista și o brutărie, cu o producție de 2,5 tone pâine
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
economică a comunei este în proces de diversificare. Există posibilități de prelucrare a produselor culturilor prin morărit și panificație, precum si câteva unități prestatoare de servicii. Meșteșugurile și artizanatul sunt relativ bine reprezentate în comună existând unități prestatoare de servicii pentru cojocărie, tăbăcărie,croitorie, precum și alte meșteșuguri din diverse domenii. Deși comuna Șipote nu beneficiază de o importanță economică reprezentativă, există posibilități de evoluție pozitivă în viitor. IV.3. Nivelul de dotare social-economică Comuna Șipote este o așezare destul de modestă în servicii
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
secolului trecut, când regimul comunist a hotărât construirea a numeroase hidrocentrale și termocentrale realizându-se, astfel, un adevărat sistem energetic național care a dus la dispariția bătrânelor generatoare. Evreii mai aveau și numeroase ateliere de confecții „la comandă”, bijuterii, blănării, cojocării, „fabrici de sifoane” dar și de pâine, precum și cofetării sau patiserii. Farmaciile umane ale orașului aparțineau în proporție de 90% tot evreilor, iar cele două spitale existente în perioada interbelică („Drăghici” și „Israelit”) erau încadrate cu numeroși licențiați în medicină
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
crească la 27.255.196, iar exportul - la 32.651.078 lei. în 1833, importul Munteniei era de 29.053.560, iar exportul de 37.913.931 lei. Importul cuprindea, în ordinea valorilor, „lipscănie, băcănie, bumbăcărie, brașovenie, abagerie, fierărie, bogăserie, cojocărie, cavafie. Cum englezii au adus marfa mai ieftină, ceilalți negustori au trebuit să scadă prețurile la mărfurile similare. Dintre produsele de export făceau parte, în ordinea valorilor: sare, seu, cai, boi, vaci, porci, bivoli, orz, ovăz, porumb, grâu, lână, piei
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
feciorii să-și construiască case și gospodării. Al treilea gospodar e și cojocar; el stă cel mai bine, are poartă cu stâlpi de piatră cioplită, vin din vie proprie, a treia nevastă, tauri, vaci cu lapte etc. A câștigat cu cojocăria, în iarna trecută, 9000 lei. Cizmele aninate la locul de onoare, în grindă. Adam Munteanu [DEVA]* Neostenitele și obositoarele clopote din Deva... Te pătrund, ca picurări de plumb bat ceasuri întregi Vanitate provincială. Înainte femeile din Deva, chiar cele din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se exporta la Constantinopol. O statistică a dughenelor și atelierelor meșteșugărești din Huși în 1830 este foarte sugestivă cu privire la progresele în domeniul comerțului: Aflat într-o continuă decădere, în târgul Fălciu numărul dughenelor și al atelierelor meșteșugărești era redus: 3 cojocării, din care 2 - starea a II-a și 1 - starea a III-a; 2 ciobotării, ambele din starea a III-a; 3 bogaserii (2 - starea a II-a și 1 - starea a III-a); 15 băcălii (8 - starea a II
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Turcu Paul, Iacob Neculai, Ungureanu Vasile, Legănuța Nicu, Mihai Neculai, Moldoveanu Neculai, tâmplari, dar și butnari, rotari, confecționează uși, ferestre, butoaie, roți de lemn, butuci. Țesătoarele Profir Maxineta, Isar Elena, Varnacea Maricica, Chirilă Tatiana, Vranciu Steriana lucrează covoare, cuverturi, iar cojocăria este practicată de Grigore A. Gheorghe. Un loc aparte între meșterii populari îl au Lazăr Vasile din Rădeni care face linguri și fuse și Rusu Ion din Vladia, sculptor în lemn de troițe, bibelouri, vulturi, capete de cerb. La Puiești
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
în, cînepă, iută, sisal tone Departamentul Industriei Textile �� și Pielăriei 10. Piei moi mii mp Departamentul Industriei Textile și Pielăriei 11. Piei tari tone Departamentul Industriei Textile și Pielăriei 12. Piei cu blană înnobilată, semiînnobilată și, Departamentul Industriei Textile de cojocărie mii mp și Pielăriei 13. Piei caracul cu blană înnobilată mii buc. Departamentul Industriei Textile și Pielăriei 14. Tananți de extracție și sintetici tone Departamentul Industriei Textile și Pielăriei 15. Ultrasil tone Departamentul Industriei Textile și Pielăriei 16. Piele artificială
EUR-Lex () [Corola-website/Law/107300_a_108629]
-
patru biserici ortodoxe de presupus una sau două un pic mai arătoase, 80 de sudiți (supuși străini), aceștia existenți (în număr de 8) și în Humulești, niște dughene pentru meseriile timpului (alt recensământ, de la 1830, le detaliază: ciubotării, tălpălării, boiangerii, cojocării, băcălii, precupii, brașovenii, bărbierării, croitorii etc.), 30 de crâșme (identificate tot de recensământul de la 1830) etc. Fălticeniul, cu ulița Rădășenilor, unde a locuit și Sadoveanu câțiva ani mai târziu la începutul vieții sale conjugale, cu horbotă de praf vara la
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
un cămin cultural cu 300 de locuri, unde rulau filme săptămânal, dispensar, magazin universal, două biserici ortodoxe și una lipovenească. Economia: moară, brutărie, abator, unități comerciale, târg săptămânal și bâlci anual, C.A.P., S.M.A., unități de prestări servicii (olărie, tâmplărie, cojocărie, croitorie, împletituri de nuiele) („Dicționarul geografic al județului Iași”, Al. Obreja, 1979); - 1992 - se desființează C.A.P.-ul, S.M.A.-ul, baza de recepție, se reprimesc proprietățile și se fac privatizări; - 2002 - 992 de locuitori, 361 de gospodării, 265 de pensionari
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]