485 matches
-
pădurea. O zi întreagă umblam prin omătul până la brâu, pe un ger de îngheța și sufletul din noi. De mâncare să nu mă întrebați. Nu ar fi mâncat-o nici porcii... Paiele în schimb erau la mare căutare. Unui prizonier - cojocar de meserie - i-o venit ideea să facă un fel de platoșă din paie. Scoteam paie din saltele cu mare grijă să nu fim descoperiți și i le dădeam meșterului... Cum le împletea nu știu, dar țineau cald la spate
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
GENITORILOR Bunicul Constantin Cotlarciuc, născut în anul 1874, a fost urmaș al unor dregători ai comunei Vama, fiul Rahilei Hurjui căsătorită cu Grigore Cotlarciuc. vornic al satului între anii 1879 și 1882. Grigore s-a născut în 1834, fiind feciorul cojocarului Vasile Cotlarciuc și al Iftimiei, care locuiau la casa cu numărul 239 din Vama. Absolvent al școlii cantorale din Cernăuți în 1892, după cum se adeverește în Testimoniul de aprobare al Înalt Prea Venerabilului Consistoriu Ortodox Arhiepiscopesc, bunicul Costan șia făcut
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
toți membrii familiei Cotlarciuc îGheorghe, Vasile, Toader, Grigore, Constantin, Gavril, Erimia, Nicolae, Ioana, Anghelina etc.), trag concluzia că înaintașii mei erau de origine română. Prima familie Cotlarciuc, atestată de documente istorice pe teritoriul satului Vama după anul 1800 este a cojocarului Andrei Cotlarciuc îCotlearciuc), care va avea doi moștenitori: pe Vasile și pe Nicolai. Doi dintre fii lui Vasile Cotlarciuc, Toader în. 1825) și Grigore în. 1834), vor avea rolul de „globe trotteri” ai numelui prin descendenții lor, după cum urmează: TOADER
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
au dat lui tata. Ce a urmat s-a întipărit bine în capul lui Laurențiu și s-a decis să nu meargă la pușcărie, nici în ruptul capului. Aproape zilnic, în plimbările sale de vagabond, Laurențiu trecea pe lîngă un cojocar. Acesta avea o mică chichineață și, cît era ziua de lungă, cosea de zor cîte ceva. Într-o zi, văzînd interesul cu care îl studia Laurențiu, a ieșit în stradă. Te uiți să șmaglești ceva? Nu, mă uit la mata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
uiți să șmaglești ceva? Nu, mă uit la mata cum coși. Te interesează munca mea? Da. De ce? Nu vreau la pușcărie. Frații mei nu se tem, dar eu mă tem. Atunci, nu trebuie să furi. Da. Vrei să te fac cojocar? Mănînci calule ovăz? Chiar, mă? Să moară mama! Bine, vino încoace! Așa a început Laurențiu să fie cetățean onorabil. Avea mereu ceva bănuți, era curat îmbrăcat și milițianul îi vorbea frumos. Am o căciulă și i-aș pune un dos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
mama! Bine, vino încoace! Așa a început Laurențiu să fie cetățean onorabil. Avea mereu ceva bănuți, era curat îmbrăcat și milițianul îi vorbea frumos. Am o căciulă și i-aș pune un dos mai bun. Aduceți-o la mine, șefu'. Cojocarul n-avea neamuri de nici un fel și i-a lăsat totul lui Laurențiu, adică și meseria și sculele și atelierul. Aveam un cojoc nou nouț și l-am agățat pe cînd trebăluiam în boxa de la subsolul blocului în care locuiam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
te cred. Eu sînt profesor și în ruptul capului nu pot să admit o astfel de acuzație. Laurențiu tace și-și vede de treabă. Cojocul meu capătă un aspect excelent și inima îmi crește de bucurie. Cînd dau să plătesc, cojocarul refuză: Mai am nevoie și de prieteni, dom' profesor. Rămîn uimit de situația aceasta neașteptată. Plec și promit să revin. Peste două zile revin cu un bidon de vin roșu. Este "puterea ursului", mă laud eu. Nu era nevoie, dom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
o părere prea bună, socotindu-l un om nesincer și cu apucături pungășești. Cu toate acestea, pe Virgil nu îl deranja deloc prietenia cu Picior de Lemn. Omul îi părea isteț, hâtru și foarte bun de gură. O discuție cu cojocarul satului era pentru el o veritabilă delectare. De câte ori îi călca pragul casei sale cu înfățișare de han și de crâșmă, Picior de Lemn îl poftea la masă și-l cinstea cu covrigi înșirați pe sfoară și cu țuică de prune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
și dubioase pățanii deveneau, spuse de el, istorii bune de evocat, pe care Virgil le asculta plesnindu-și palmele pe genunchi și hohotind de se cutremurau pereții. Dar când Virgil încerca să-i povestească la rându-i cele auzite de la cojocar, Stelian îl asculta un minut-două în tăcere, după care îl întrerupea pentru a-i spune scurt și cuprinzător că omul rămăsese infirm de un picior în război, dar nu și de relele-i năravuri. Că nu trebuia să caute prietenia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
rămăsese doar o sălbăticiune. Să vină în târg! Cu ciomegele o vor căsăpi! Vânătorul de lupi albi, după ce a înecat, într-o băltoacă, cei trei pui bălani, a jupuit lupoaica și a dus blana la tăbăcar. Apoi a tocmit un cojocar să-i coasă din ea cușmă pentru iarnă. Îi venea bine Vânătorului de lupi albi căciula. O purta nițel într-o parte: asta îl făcea să pară și mai semeț. Căciula era semnul primejdiei și stăpânul ei avea grijă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Căloiu Oana Muzeul Național al Țăranului Român ( Potrivit unui comunicat MȚR, la târg vor veni cei mai pricepuți și faimoși meșteri din țară: olari, fierari, cioplitori, lingurari, cojocari, cofetari, țesătoare, cusătorese, împletitoare, pielari, rudari și iconari. Meșterii vor aduce obiecte care de care mai diverse, pe lângă tradiționalele băuturi și dulciuri de iarnă. Vizitatorii vor putea să-și cumpere sorcove, linguri, măști, fluiere, ocarine, împletituri din pănușe, oale, scăunașe
Târg de Sfântul Nicolae la MȚR by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80673_a_81998]
-
De vineri, 15 aprilie, până duminică, 17 aprilie, meșteri din toate zonele țării vin să sărbătorească Floriile la Muzeul Țăranului Român. Olari, fierari, cioplitori, cojocari, cofetari, pielari, rudari, iconari, dar și țesătoare, împletitoare, încondeietoare vor veni la Târgul de Florii de la MȚR cu: obiecte din lemn, ceramică, țesături, jucării, instrumente muzicale, podoabe, ouă încondeiate, mobilier pictat, icoane. De-ale gurii puteți târgui: suc de mere
Muzeul Ţăranului Român te invită la Târgul de Florii () [Corola-journal/Journalistic/70356_a_71681]
-
În perioada 3 - 5 decembrie, peste Peste 150 de meșteri olari, fierari, cioplitori, lingurari, cojocari, cofetari, pielari, rudari, iconari din toată țara vor participa la Marele Târg de Sfântul Nicolae de la Muzeul Țăranului Român. Oaspeții vor veni cu împletituri din pănușe, măști, jucării, sorcove, fluiere, ocarine, cavale, clopoței și zurgălăi, cu marame, ii, catrințe, cămăși
Târgul de Sfântul Nicolae de la Muzeul Ţăranului Român, între 3 şi 5 decembrie () [Corola-journal/Journalistic/70991_a_72316]
-
Anca Murgoci În ultimele săptămâni auzim tot mai des cuvântul "război". Românii au început să se teamă de orice ar însemna un conflict armat, chiar dacă la mijloc ar fi patriotismul. Vitalie Cojocari, de la Pro TV, a scris un material în care vorbește despre un eventual război cu rușii. "Comentariile curg cu nemiluita la fiecare știre nouă despre marea recrutare. Oamenii cred că România se pregătește de un război cu Rusia, iar autoritățile
''România se pregătește de un război cu Rusia, iar autoritățile fac asta în secret" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30762_a_32087]
-
la origini ale politicienilor și se termină cu o încurajare: de a recruta în primul rând rudele acestor politicieni. Pentru mine treaba este evidentă: sunt niște zvonuri aiurea, iar un război între Rusia și România este imposibil!", a scris Vitalie Cojocari pe Inprofunzime. Acesta a vorbit și despre patriotism și despre cotele extrem de mici pe care le-a atins în rândul românilor. "Una peste alta sunt uimit de patriotismul generației mele. Pe forumuri, românii spun că sunt dispuși să învețe rusa
''România se pregătește de un război cu Rusia, iar autoritățile fac asta în secret" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30762_a_32087]
-
cât îi țin picioarele dacă li se pune o armă în mâini. Așadar, patriotismul a atins cote impresionant... de mici. Apropo de mici: micii de pe grătar sunt singurii inamici pe care i-ar ataca bărbații din România", a adăugat Vitalie Cojocari.
''România se pregătește de un război cu Rusia, iar autoritățile fac asta în secret" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30762_a_32087]
-
cele mai gustoase produse culinare pregătite special pentru Târgul de Florii, organizat la Muzeul Național al Țăranului Român, în perioada 11 - 13 aprilie 2014, între orele 10:00 și 18:00. Începând de vineri, 11 aprilie, olari, fierari, cioplitori, lingurari, cojocari, pielari, rudari, iconari, dar și încondeietoare, țesătoare, cusătorese, împletitoare, din toate zonele țării, se vor aduna în curtea Muzeului de la Șosea, la Târgul de Florii, care îi vor îmbia pe vizitatorii Târgului de Florii cu ouă încondeiate, icoane, obiecte din
Când se deschide Târgul de Florii și ce poți tocmi și târgui by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38444_a_39769]
-
pune la dispoziție și lista codurilor CAEN a sectoarelor economice și a activităților eligibile în cadrul programului. Sucursala Timișoara a Finansbank își are sediul pe Bd. Republicii nr. 10. E. C. Sprijin financiar l Pentru producători agricoli Secretarul C.L. Timișoara, domnul Ioan Cojocari, ne-a informat că, săptămâna viitoare, la Primărie, se achită sprijinul financiar destinat producătorilor agricoli. În zilele de 26, 27 și 28 iulie, sunt așteptați la Casieria Primăriei timișorene producătorii agricoli restanțieri, care nu au ridicat sprijinul agricol pentru culturile
Agenda2005-30-05-general4 () [Corola-journal/Journalistic/283980_a_285309]
-
ale unor personalități care vor aborda subiecte ale vieții medievale circumscrise temei enunțate, iar meșteșugarii vor expune produse tradiționale din lemn, ceramică, sticlă, pânză sau metal. La Casa de Cultură va fi deschisă expoziția „Biserici fortificate din Transilvania”, în Turnul Cojocarilor se va desfășura un atelier de confecționat păpuși, iar în Turnul Cositorarilor vor fi expuse costume medievale. A. M. P. Grădinile Tivoli din Copenhaga l Un parc de distracții din anii 1800, atractiv și acum În timp ce marile parcuri de distracții din
Agenda2005-30-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283998_a_285327]
-
ținută. Clasele I - VIII sunt obligatorii. După terminarea clasei a VIII-a elevii care nu se înscriu la liceu pot alege să urmeze cursurile unei școli profesionale specializate (unde se vor califica în meserii ca bucătar, ospătar, brutar, măcelar, croitor, cojocar, pantofar, marochiner, agricultor, horticultor, zootehnist, zidar, zugrav, electrician, instalator, tâmplar, strungar, mecanic auto, mecanizator exploatări forestiere etc.). În fiecare zi orele școlare și cursurile universitare încep cu rostirea într-un glas, cu voce tare, de către cadrele didactice și elevi, respectiv
PARTEA 3/5 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384775_a_386104]
-
Diego Cammarata, în perioada 6-9 octombrie, o delegație a Primăriei și C.L.T. se va deplasa la Palermo pentru semnarea Protocolului de înfrățire între cele două municipalități. Din delegație, alături de primarul Gheorghe Ciuhandu vor mai face parte secretarul Primăriei, domnul Ioan Cojocari, și trei consilieri municipali. În 7 octombrie, va fi semnat documentul oficial de către cei doi primari. Cu ocazia acestei deplasări, primarul Timișoarei va avea o întâlnire cu industriași, comercianți și alți întreprinzători palermitani cărora le va prezenta oportunitățile de afaceri
Agenda2005-40-05-general1 () [Corola-journal/Journalistic/284258_a_285587]
-
de bloc, în suprafață de 100 mp, situat în zona D, valoarea impozitului propus pentru 2006 era 10 RON. O altă problemă adusă în dezbatere a fost cea a activității Serviciului Juridic din cadrul Primăriei. Din situația prezentată de domnul Ioan Cojocari, secretarul Consiliului Local Timișoara, rezultă că personalul angajat pentru susținerea cauzelor în instanțe este destul de aglomerat (fiecăruia dintre cei 10 consilieri juridici revenindu-i în medie 100 cauze în decurs de o lună). În aceste condiții, se consideră că, la
Agenda2005-40-05-administratia publica () [Corola-journal/Journalistic/284252_a_285581]
-
obținerea unor finanțări internaționale. agenda primăriei l CLARIFICĂRI JURIDICE l INVESTIȚII TEMEINICE l VERIFICARE ANUALĂ l DEPLASARE LA PALERMO La conferința de presă desfășurată marți, 4 octombrie, primarul Timișoarei, domnul Gheorghe Ciuhandu, l-a invitat pe secretarul Primăriei, domnul Ioan Cojocari, să prezinte situația fostului Stadion CFR. Terenul de peste 5 ha, aferent respectivei baze sportive, aflat în proprietatea Primăriei timișorene, a fost intabulat prin mijloace frauduloase în proprietatea Clubului Sportiv „Banatul“, care l-a vândut unor persoane fizice. Cu toate că Primăria a
Agenda2005-41-05-administratia publica () [Corola-journal/Journalistic/284284_a_285613]
-
și Fundația Augusta au organizat la Jupânești o tabără internațională de artă la care participă pictori și sculptori din Anglia, Austria, Italia, Mexic și România. S. P. din presa vremii acum... 100 ani „Un măr interesant se află în grădina cojocarului Vasile Diaconovici din Bocșa-Montană. Mărul, în urma diferitelor oltoiri și oculari, a produs nouă (9) soiuri diferite de mere. Mulți se duc să vadă mărul interesant“. (Drapelul din 25 august 1905). 75 ani „100 000 lei pentru școala de notari din
Agenda2005-34-05-scoala-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284106_a_285435]
-
desenat pe piatra litografică, dar, evident, cu dese repetări ale tirajului, cu aceleași imagini și înnoirea pietrei litografice”. Timbre fiscale Unul din proiectele la care a colaborat dl C. Hamat a fost editarea volumului „Catalogul timbrelor fiscale românești”, de Mircea Cojocar, fost inginer șef la hidrocentrala Porțile de Fier II. Din câte știe domnul profesor, o astfel de lucrare nu există în Ungaria sau Austria, anul viitor urmând să apară o a doua ediție, mult îmbunătățită. Interesante sunt timbrele fiscale comunale
Agenda2005-47-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284404_a_285733]