154 matches
-
tatălui Elodiei. În Poiană anchetatorii au găsit de altfel numeroase obiecte din casa soților Cioacă. S-au găsit acele acele mănuși chirurgicale cu sângele Elodiei, hainele de polițist ale lui Cristian Cioacă, acea casetă în care Elodia își ținea bijuteriile, colăcelul copilului, babețica copilului", a declarat avocata familiei Ghinescu, Crina Radu.
Dezvăluiri emoționante din dosarul Elodia. Cum a căutat-o tatăl său by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/54054_a_55379]
-
mai jos te ajută să scapi de aceste griji, pentru ca poziția "femeia deasupra" să devină floare la ureche pentru tine. 1. Joacă-te cu sânii și-i vei distrage atenția de la orice defect În loc să te stresezi că ai aripioare și colăcei, ar fi bine să te concentrezi asupra calităților tale. Dacă iubitul tău vrea să faceți sex, în mod cert te consideră atrăgătoare oricum. Când stai deasupra caută să-l seduci cu atuurile feminine de care dispui. Oferă-i acea privire
SEX: Cum să te simți și să arăți sexy când stai deasupra () [Corola-journal/Journalistic/66760_a_68085]
-
fiecare din noi este reducerea consumului de grăsime. O lingură de ulei de măsline, un cub de unt sau două linguri de smântână acoperă necesarul integral zilnic de lipide, orice surplus se va duce direct în soldurile voastre, sau in “colăcelul de siguranță”. Dacă vreți neapărat să scăpați de celulită ar trebui să eliminați complet zahărul și dulciurile, conțin doar calorii goale, nu aduc niciun fel de substanțe nutritive în organism. Necesarul de glucide îl luați din fructe proaspete. În plus
Cum scapi de celulită. Vezi ce trebuie și ce nu trebuie să faci by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/63970_a_65295]
-
aibă un abdomen plat, făcând 250 de abdomene pe zi pentru a arde excesul de grăsime și calorii”, exercitii-abdomen.ro). Imperfecțiunile fizice care ar urma să fie corectate cu ajutorul fiarelor sunt desemnate prin diminutive eufemistice: se vorbește, de exemplu, despre colăcei și aripioare (pliuri de grăsime depusă): „Grăsimi acumulate pe burtică, aripioare, colăcei, fese mult prea pline? Doar muncind poți scăpa de ele. Exersând zilnic, cel puțin jumătate de oră” (csid.ro); „în prag de sărbători, fiecare dintre noi visează să
Fiare și pătrățele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5041_a_6366]
-
arde excesul de grăsime și calorii”, exercitii-abdomen.ro). Imperfecțiunile fizice care ar urma să fie corectate cu ajutorul fiarelor sunt desemnate prin diminutive eufemistice: se vorbește, de exemplu, despre colăcei și aripioare (pliuri de grăsime depusă): „Grăsimi acumulate pe burtică, aripioare, colăcei, fese mult prea pline? Doar muncind poți scăpa de ele. Exersând zilnic, cel puțin jumătate de oră” (csid.ro); „în prag de sărbători, fiecare dintre noi visează să afișeze o siluetă impecabilă, fără «colăcei» în jurul taliei, fără «aripioare» sau inestetica
Fiare și pătrățele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5041_a_6366]
-
depusă): „Grăsimi acumulate pe burtică, aripioare, colăcei, fese mult prea pline? Doar muncind poți scăpa de ele. Exersând zilnic, cel puțin jumătate de oră” (csid.ro); „în prag de sărbători, fiecare dintre noi visează să afișeze o siluetă impecabilă, fără «colăcei» în jurul taliei, fără «aripioare» sau inestetica celulită de pe abdomen” (eva.ro). Tot un diminutiv - dar cu valoare afectivă - e folosit pentru a denumi un ideal de vizibilitate musculară obținută cu ajutorul exercițiilor fizice: pătrățele („dați-mi și mie niște sfaturi să
Fiare și pătrățele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5041_a_6366]
-
simboluri ale sporului în gospodărie, flori și mai ales busuioc. Nu trebuie să oferiți celor dragi obiecte ascuțite-truse, obiecte de menaj, obiecte de decor de culoare neagră, nici fulare, mărgele sau cravate. Copiilor harnici să le dăruim fructe, covrigi și colăcei cu miere, așa cum le oferea copiilor episcopul Nicolae. Dacă cineva v-a supărat și ați alunecat în marele păcat al blestemului, din această zi este bine să începeți un ritual cu novene, cu ajutorul duhovnicului vostru. Darurile pe care le oferiți
Sfântul Nicolae. Ce cadouri NU TREBUIE să dai celor dragi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/57721_a_59046]
-
dar și obiceiuri rurale precum pițărăii. „Fașe mama pită-n țăst / Șî frământă la colași, / Vre după atâta post, / Să-i împartă la sărași. Dîn cigane fur cârnaț / Șî îl mânc cu colășei, / Șăge soru-mea-n târnaț / Să plecăm în pițărăi.“ Colăceii (pâinea) și cârnațul înseamnă bogăția casei. Țăranul din rodul cel bogat dă prima dată de pomană și celui sărac, pe urmă îl gustă și el, aducând astfel mulțumire lui Dumnezeu. Pițărăii sunt copiii ce au adunat din timp lemne, vreascuri
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
simboluri ale șporului în gospodărie, flori și mai ales busuioc. Nu trebuie să oferiți celor dragi obiecte ascuțite-truse, obiecte de menaj, obiecte de decor de culoare neagră, nici fulare, mărgele sau cravate. Copiii hărnici să le dăruim fructe, covrigi și colăcei cu miere, așa cum le oferea copiilor episcopul Nicolae. Dacă cineva v-a supărat și ați alunecat în marele păcat al blestemului, din această zi este bine să începeți un ritual cu novene, cu ajutorul duhovnicului vostru. Darurile pe care le oferiți
LA MULŢI ANI DE SFÂNTUL NICOLAE ! [Corola-blog/BlogPost/93399_a_94691]
-
monografii a satului pentru a-i ține și pe viitor în neuitare pe martirii care s-au jertfit pentru Neam și Țară. La masa de pomenire, am servit bucate alese, pregătite de harnicele Maria Dascaliuc și Maria Macoveiciuc, toți primind colăcei de pomană de la generosul Sain Mândrescu și de la soția sa, Mărioara, de sufletul tuturor Eroilor Neamului, suferinzilor răposați, care și-au găsit veșnicul repaus sub ghețarii siberieni, în pustiile Kazahstanului, în Karelia și Republica Komi, în gropile comune de pe țărmurile
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
era sigur trecut de treizeci de ani, judecând după aspectul pielii. Vorbea chiar cu acea voce fină și tremurătoare, un pic graseiată, pe care o auzisem la interfon, fără ca fața să-i trădeze cea mai mică emoție, fără Îndoială din cauza colăceilor de grăsime care Îi Îngreunau gâtul și obrajii. Îmi oferi un scaun În stil postmodernist italienesc, care probabil costase o căruță de bani. Porcușor Îmi pregăti o ceașcă de ceai. Mai văzusem cești de ceai asemănătoare cu acelea de aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
cu bucurie, Ca să dea cu drag în dar Pruncului cel plin de hâr. Înfășat în scutecel Cu Măicuța lângă El Ocrotit de Cel De Sus. Fiul Domnului, Isus. Gospodari nu va sfiiți Vestea bună s-o primiți Cu mere cu colăcei Răsplătiți pe voinicei. Care prin ger și nămeți Au venit precum vedeți, Să vestească-n casa voastră, Minunea dumnezeiasca. La așa semn de iubire Cerul porțile-și deschide Și trimite spre pământ Lumină duhului sfânt. Referință Bibliografica: Valeria Tamâș, colind
VALERIA TAMAS, COLIND de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351384_a_352713]
-
place să colind și mă simt fericit când oameni mai bătrâni și mai tineri ies în pragul ușii și ne ascultă. Ne zâmbesc și ne îmbrățișează uneori și se vede o mare bucurie pe fețele lor. Primim mere, covrigi sau colăcei și nuci. La unele case primim chiar și cârnați de porc făcuți în casă. La alte gospodării suntem invitați la masă. Dar noi nu stăm. Mulțumim sincer, ne luăm darurile și plecăm grăbiți. Nu uităm că mulți săteni ne așteaptă
VACANŢA DE CRĂCIUN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351385_a_352714]
-
acea oală... Și-abia așteaptă-a fi mâncați... De-aceia, ce de bine, ne urară..." Și vin colindătorii cete, cete... Trosnind din bice și din clopoței... Sunt și băieți, dar sunt și fete... Și gazdă le dă mere, nuci și colăcei... Și de-o fi anul ce-o să vină... Cu spor și sănătate... Va așteptăm din nou la noi... Cu mese-mbelsugate... Dar...nu uitați nicicând... De ce ne-am strâns cu toții în pridvor... Nu pentru voie bună... Și nu pentru bucate
...IARNA... de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350934_a_352263]
-
acea oală... Si-abia asteapta-a fi mâncați... De-aceia, ce de bine, ne urară..." Și vin colindătorii cete, cete... Trosnind din bice și din clopoței... Sunt și băieți, dar sunt și fete... Și gazdă le dă mere, nuci și colăcei... Și de-o fi anul ce-o să vină... Cu spor și sănătate... Vă așteptăm din nou la noi... Cu mese-mbelsugate... Dar...nu uitați nicicând... De ce ne-am strâns cu toții în pridvor... Nu pentru voie bună... Și nu pentru bucate
...IARNA... de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351673_a_353002]
-
și iubire. Slujba de pomenire s-a desfășurat în curte, lângă bustul artistului iar copiii au stat încremeniți și emoționați pe toată durata citirilor sacre dar și a evocării personalității artistului de către subsemnata. După rânduiala creștinească, fiecare participant a primit colăcei, cozonac, fructe și bomboane întru pomenirea tânărului și au spus un creștinesc „bogdaproste” și „Dumnezeu să-l odihnească!” Totul a fost învăluit într-o lumină de toamnă blândă și într-o atmosferă de pietate și dragoste negrăite. Duhul Sfânt lucrează
PORŢI SPRE ETERNITATE. COMEMORAREA ARTISTULUI PLASTIC IONUŢ-CĂTĂLIN FLOREA ÎN LOCALITATEA NATALĂ I.C.BRĂTIANU (ARTICOL DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 201 [Corola-blog/BlogPost/356908_a_358237]
-
gându să-i rămâie Colindeli dom... Cinstiră copilul sfântu Ce-avea cerul și pământu Și viața după mormântu Colindemi dom`... Vestea v-o dădui și vouă Preacinstita lume nouă, Înălțați cu noi colind Domnului, să-l preamărim! Dați la copii colăcei Mere dulci și covrigei, Noua ce-n colind ne-am ars O ulcica cu ginars. Referință Bibliografica: Ninge Doamne apăsatu, colind / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 322, Anul I, 18 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
NINGE DOAMNE APĂSATU, COLIND de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356733_a_358062]
-
cu bucurie, Ca să dea cu drag în dar, Pruncului cel plin de har, Înfășat în scutecel Cu Măicuța lângă El Ocrotit de Cel De Sus. Fiul Domnului, Isus. Gospodari nu vă sfiiți Vestea bună s-o primiți , Cu mere, cu colăcei Răsplătiți pe voinicei. Care prin ger și nămeți Au venit precum vedeți Să vestească-n casa voastră, Minunea dumnezeiască. La așa semn de iubire Cerul porțile-și deschide, Să trimită spre pământ Lumina duhului sfânt. Referință Bibliografică: Asta-i noaptea
ASTA-I NOAPTEA DE ARGINT,COLIND de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356769_a_358098]
-
la liturgia de dimineață.Erau vreo 30 de enoriași, dar ce mi-a plăcut este că erau copii, elevi 7-14 ani vreo 10, care la sfârșitul serviciului divin au făcut o lecție...Toți elevii au plecat acasă cu câte un colăcel...” Da, Domnul Neculai Popa într-adevăr este pe drept numit întemeietorul bisericii ”Sfântul Ierarh Neculai” din Peresecina, parohie a Mitropoliei Basarabiei, una din cele trei, care activează în această localitate, celelalte fiind supuse Mitropoliei Moldovei, Patriarhiei de la Moscova. Domnia sa a
SE ÎNTOARCE-ACASĂ DUMNEZEU de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369879_a_371208]
-
când era scos din cuptor rumen, aburind, răspândea un parfum ispititor care-mi deschidea nările ca pe niște guri de pâlnii. Era un fel de răsplată pentru mama devreme ce-l privea mulțumită. O aud cântând încetișor, așezând cu răbdare colăceii, nucile și prăjiturelele pentru colindătorii ce aveau să sosească curând. Muncise toată ziua fără oprire și tot cânta, iar surâsul nu-i pierise. „ Astăzi e Ajunul, mâine e Crăciunul! Ne dați ori nu ne dați?” Vă dăm, vă dăm!” le
MAGIE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370495_a_371824]
-
minunat cu cântecele lui. Pe lângă faptul că era harnic, cinstit și omenos, Nicolae Sinu, bunicul lui nea Mitică avea un suflet de aur: era generos, darnic cu toată lumea: își punea soția să coacă-n cuptorul de pâine un soi de colăcei și umplea câteva lăzi cu ei, dăruindu-i apoi copiilor săraci. Această virtute au moștenit-o și feciorul, Ion Sinu, tatăl lui nea Mitică, dar și nepotul lui nea Niculiță, cu care astăzi mă desfăt în amintirile despre satul lui
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
sunt invitate la operă, la teatru la seri dansante, etc dar cele mai autentice accesorii le poartă cu demnitate femeia de la țară nu doar aceea care a purtat în pântec mai mult de doi copii . păstrează pe burtă vergeturi și colăcei din perioade prenatale sâni lăsați nu spânzurați în push up nu-și poartă podoabele doar în sărbători ci întorcându-se din muncile câmpului știind să mânuiască sapa și-a tatuat cu nevoile vieții, palmele fără să meargă la saloane ,,e
COLIER de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/340117_a_341446]
-
În fiecare iarnă, în Ajun de Crăciun, bunicul îi răsplătea cu daruri pe copiii cuminți. Ajunul era vremea colindatului, a urărilor, a faptelor bune, a grânelor și poamelor dăruite. În Pițărăi, colindătorii „luau sămânță” de la gazde; acea sămânță (grăunțe, poame, colăcei) precum Soarele și sub oblăduirea lui, se întorcea, creștea, se împlinea dacă era primită cu gând bun și sinceră bucurie. Și nu e bucurie mai mare decât în sufletul unui copil. Duhul lui Moș Crăciun e real. Nu e mitologie
Duhul lui Moș Crăciun. Aveam 10 ani când l-am văzut ultima dată () [Corola-blog/BlogPost/337869_a_339198]
-
în cap, cu pițăritul. Ei, copiii, aproape că nici nu dormeau în acea noapte de emoție și de teama de a nu fi treji la ora șase, să pornească prin sat cu acest obicei. Primeau în traistele agățate de după umăr colăcei sau bucăți de colac, covrigi, mere, ori pâine, de la sătenii colindați. Umblau cete, cete și strigau la porțile țăranilor: "Hai ieșiți cu colăceii, că veniră pițărăii" și sătenii ieșeau în porți cu panerele pline cu colăcei, cu mere, țuică sau
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343120_a_344449]
-
treji la ora șase, să pornească prin sat cu acest obicei. Primeau în traistele agățate de după umăr colăcei sau bucăți de colac, covrigi, mere, ori pâine, de la sătenii colindați. Umblau cete, cete și strigau la porțile țăranilor: "Hai ieșiți cu colăceii, că veniră pițărăii" și sătenii ieșeau în porți cu panerele pline cu colăcei, cu mere, țuică sau vin fiert și cinsteau colindătorii, după vârsta acestora. Mai târziu, peste ani, la acest obicei, țăranii se vor limita a le da colindătorilor
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343120_a_344449]