155 matches
-
și iubire. Slujba de pomenire s-a desfășurat în curte, lângă bustul artistului iar copiii au stat încremeniți și emoționați pe toată durata citirilor sacre dar și a evocării personalității artistului de către subsemnata. După rânduiala creștinească, fiecare participant a primit colăcei, cozonac, fructe și bomboane întru pomenirea tânărului și au spus un creștinesc „bogdaproste” și „Dumnezeu să-l odihnească!” Totul a fost învăluit într-o lumină de toamnă blândă și într-o atmosferă de pietate și dragoste negrăite. Duhul Sfânt lucrează
PORŢI SPRE ETERNITATE. COMEMORAREA ARTISTULUI PLASTIC IONUŢ-CĂTĂLIN FLOREA ÎN LOCALITATEA NATALĂ I.C.BRĂTIANU (ARTICOL DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 201 by http://confluente.ro/Porti_spre_eternitate_comemorarea_artistului_plastic_ionut_catalin_florea_in_localitatea_natala_i_c_bratianu_articol_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356908_a_358237]
-
sunt invitate la operă, la teatru la seri dansante, etc dar cele mai autentice accesorii le poartă cu demnitate femeia de la țară nu doar aceea care a purtat în pântec mai mult de doi copii . păstrează pe burtă vergeturi și colăcei din perioade prenatale sâni lăsați nu spânzurați în push up nu-și poartă podoabele doar în sărbători ci întorcându-se din muncile câmpului știind să mânuiască sapa și-a tatuat cu nevoile vieții, palmele fără să meargă la saloane ,,e
COLIER de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 by http://confluente.ro/georgeta_zecheru_1464033592.html [Corola-blog/BlogPost/340117_a_341446]
-
Redeanu. Toți copiii au împodobit brăduțul care a venit odată cu lemnele de la pădure. Mache cumpărase din oraș nuci, pe care copii le-au îmbrăcat în poleială, lumânărele, artificii, steluțe și alte podoabe pentru împodobit brăduții. Cumpărase de asemenea mere și colăcei pentru colindători. Îi învăță colinde și pe copii, pregătindu-i cum să ureze vecinilor și altor cunoscuți. Doamna Alexandrescu le făcu câte o trăistuță în care să-și pună merele și colăceii ce vor primi de la cei pe care îi
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1433419957.html [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]
-
pentru împodobit brăduții. Cumpărase de asemenea mere și colăcei pentru colindători. Îi învăță colinde și pe copii, pregătindu-i cum să ureze vecinilor și altor cunoscuți. Doamna Alexandrescu le făcu câte o trăistuță în care să-și pună merele și colăceii ce vor primi de la cei pe care îi vor colinda. În ajunul Crăciunului, domnul Redeanu trimise lui Mache un colet în care erau dulciuri și jucării pentru cei mici. Mache făcu pachețele pentru fiecare copil. Făcu un pachet separat, în
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1433419957.html [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]
-
dar și obiceiuri rurale precum pițărăii. „Fașe mama pită-n țăst / Șî frământă la colași, / Vre după atâta post, / Să-i împartă la sărași. Dîn cigane fur cârnaț / Șî îl mânc cu colășei, / Șăge soru-mea-n târnaț / Să plecăm în pițărăi.“ Colăceii (pâinea) și cârnațul înseamnă bogăția casei. Țăranul din rodul cel bogat dă prima dată de pomană și celui sărac, pe urmă îl gustă și el, aducând astfel mulțumire lui Dumnezeu. Pițărăii sunt copiii ce au adunat din timp lemne, vreascuri
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1480747034.html [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
Bacău, fiul lui Giorgel și Rodica, condamnat la 3 ani închisoare prin Sentința penală nr. 367 din 17 mai 2005 a Judecătoriei Panciu, definitivă prin neapelare la 30 mai 2005, pentru săvârșirea infracțiunilor de distrugere și de furt calificat; 4. Colăcel Adriana, născută la 13 iunie 1975 în localitatea Comănești, județul Bacău, fiica lui Gheorghe și a Silviei, condamnată la 2 ani și 6 luni închisoare, prin Sentința penală nr. 442/D/2003 a Tribunalului Bacău, modificată și definitivă prin Decizia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176716_a_178045]
-
în zona muscelului,ca în a doua parte a lunii octombrie, tinerii să se strângă în jurul unui foc mare de lumne, la asfințit, strigând până spre zori "focul lui Sâmedru!". Tot în aceeași seară, bătrânii satului le împart celor tineri colăcei însoțiți de cuvintele "să fie de sufletul lui Sâmetru".
Sâmedru () [Corola-website/Science/335436_a_336765]
-
ele, duminica înainte zori, pe la cimitir. "Jelitul" la cimitir, cu oala de tămâie și cu multe lumânări aprinse, este un alt obicei specific plopencelor, considerat de către cercetători unic în sudul României. De sfinții 40 de mucenici, se împart 40 de colăcei din cocă, sub formă de oameni-mucenici, cu ochi, nas, gură, mantii lungi, pe care, cu o țeavă de suveică, se fac chiar și nasturi. Mucenicii sunt numiți în sat "bradoși" ori brandoși. Mersul copiilor, în ziua de Bobotează, cu agheasmă
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
nr.7, an III, 2000 și “ Gazeta de Transilvania “,9 ian. 1998 - A.I. Brumaru,” Gazeta de Transilvania”, 24-25 ian.,1998 - Radu Andriescu, “ Convorbiri literare “, 1990 - Catrinel Popa, “ România literară “,nr. 27,2002 - Rodica Mureșan, “ Bucovina literară “,nr.9, 1998 - Onoriu Colăcel, “ Bucovina literară “ nr.3-4,2003 - Alexandru Vakulovski, “ Contrafort “, nr. 4, 1999 și revista on-line “ Tiuk”,nr 5, 2003 - Mihai Vakulovski, “ Timpul”,nr.12, 2000,și revista on-line “ Tiuk “, nr 5, 2003 - Elena Vlădăreanu, “ Cotidianul “, 20.06.2002 - Mircea A. Diaconu
Daniel Pișcu () [Corola-website/Science/299361_a_300690]
-
Munții Călimăni, în partea de sud). Municipiul este așezat la confluența râurilor Bistrița Aurie și Dorna. În afară de aceste două cursuri de apă principale, la confluența cărora s-a format Depresiunea Dornelor, localitatea mai este străbătută de câteva pârâuri: Argestru, Chilia, Colăcelul, Roșu, Negrești. Clima este una temperat-continentală, cu o temperatură medie anuală de 5,2 °C. În luna iulie media este de +15 °C, iar în luna ianuarie este de -6 °C. Temperaturile extreme înregistrate la Vatra Dornei sunt următoarele: +36
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
iarnă se întâlnesc în lunile decembrie - ianuarie și se referă la sărbătorile Crăciunului și ale Anului Nou. În Ajunul Crăciunului copiii merg în „colindeți” (colindat). Ei trec pe la toate casele satului, iar gospodării ies la porți întâmpinându-si musafirii cu colăcei („colindeți”), biscuiți, vin fiert sau țuică fiarta. Steaua este un obicei religios. Copiii, până în jur de 14 ani, își construiesc din lemn și hârtie o stea cu colțuri pe care pictează Nașterea Mântuitorului și figuri de sfinți. Iluminata din interior
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
mai jos te ajută să scapi de aceste griji, pentru ca poziția "femeia deasupra" să devină floare la ureche pentru tine. 1. Joacă-te cu sânii și-i vei distrage atenția de la orice defect În loc să te stresezi că ai aripioare și colăcei, ar fi bine să te concentrezi asupra calităților tale. Dacă iubitul tău vrea să faceți sex, în mod cert te consideră atrăgătoare oricum. Când stai deasupra caută să-l seduci cu atuurile feminine de care dispui. Oferă-i acea privire
SEX: Cum să te simți și să arăți sexy când stai deasupra () [Corola-journal/Journalistic/66760_a_68085]
-
tatălui Elodiei. În Poiană anchetatorii au găsit de altfel numeroase obiecte din casa soților Cioacă. S-au găsit acele acele mănuși chirurgicale cu sângele Elodiei, hainele de polițist ale lui Cristian Cioacă, acea casetă în care Elodia își ținea bijuteriile, colăcelul copilului, babețica copilului", a declarat avocata familiei Ghinescu, Crina Radu.
Dezvăluiri emoționante din dosarul Elodia. Cum a căutat-o tatăl său by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/54054_a_55379]
-
În zona Gării de Nord, în Complexul Comercial din Bd. Gen. Dragalina nr. 42, funcționează de curând lactopatiseria „Bon Bon“. Firma oferă zilnic (între orele 6-23, cu excepția zilei de duminică) preparate proaspete de simigerie și patiserie produse în cadrul laboratorului propriu: plăcinte și colăcei dobrogeni - 12 000 de lei, sucituri cu brânză și stafide - 12 000 de lei, plăcintă cu mere, dovleac, brânză și stafide - 10 000-14 000 de lei, rol cabanos - 10 000 de lei, covrigi dobrogeni cu mac, susan sau sare - 5
Agenda2003-47-03-servicii () [Corola-journal/Journalistic/281750_a_283079]
-
Anul acesta importante contribuții au adus familia lui Toma Dragoș, din clasa a X-a C, a lui Mihalache Ionuț, din clasa a VlI-a B sau a lui Gânga Cristian, din clasa a VIII-a B, care au făcut colăceii și turtițele de Sântandrei, au semănat grâul în străchini sau neau trimis plăcintele cu bostan, cu varză, cu mere și tradiționala covașă. Consilierul educativ al școlii, profesor Lumința Popa, și-a pus tot timpul la dispoziție, lucrând cot la cot
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
ou, Nici cocoșul n-are gușă, Ia mai dă un franc, mătușă, Și mai dă și un colac Că de nu mă-așez pe prag. Moș Vasile, Moș Vasile, Ce mai faci cu-atâta pâine? Dă-mi și mie-un colăcel, Fie chiar și mititel; Dă-mi și-un păhărel de vin, Pân-la anul nu mai vin. La anul și la mulți ani! Doi boi, două vaci Scoate babă din colaci, Și moșneagu' doi pitaci, Că de nu ne dai colacul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
viermi de mătase pentru țesăturile din borangic și sunt pe cale de dispariție și alte preocupări tradiționale ale gospodarilor și gospodinelor satului. Dintre acestea, aș aminti doar fabricarea pâinii. Și ce pâine făceau mamele și bunicile noastre! Mai ales colaci și colăcei de tot felul... Dintotdeauna, locuitorii satelor noastre s-au ocupat de munca câmpului, cultivându-l cu cereale, plante tehnice, furaje și legume, precum și cu creșterea animalelor. În secolele IV-XI d. Hr., populația a practicat plugăria și păstoritul în forme extensive
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
făină albă, zahăr, ulei, sare, colaci, prosoape și pânză, din care nașii își vor face haine, zicând: „Bună vreme, bună vreme La dumnevoastră cinstiți nănași! Noi finii, nu v- aducem parale, Ci ne arătăm cu colaci Foarte buni și frumușei, Colăcei de grâu frumos Să vă fie de folos Și-o mică bute de vin Să vă fie voia deplin.” Nașii, la rândul lor, dădeau finilor un „suflet” - o oaie, un purcel sau o vițică. „Găina” bine prăjită, vestita „cloșcă”, se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
rimat. Fiecare își plânge necazul în manieră proprie. Cortegiul funerar de la înmormântare era deschis de sfeșnicul pe care se afla „toiagul” purtat de un copil. Sfeșnicul avea atașate o batistă cu bănuț legat în colț și un șirag de 9 colăcei. Urma crucea, pe care erau inscripționate datele decedatului, apoi „prapurii” sau steagurile, urmate de năsălia cu colaci și colivă. Cele 7 împletituri din pâine, numite „capete”, aveau următoarele forme: „I” - Iisus, „X” - Hristos, „S” - soarele, câte două bucăți din fiecare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
-n pământ până-n seară și scoate căldura afară!” Fumul intră în îmbrăcămintea acestora și vor fi feriți astfel de boli tot anul. Oamenii afumă grădinile și livezile pentru a nu fi atacate de omizi. Cu o zi înainte, femeile coc colăcei în diferite forme, îi ung cu miere și îi presară cu nucă, împodobindu-i cu cercuri mici care simbolizează echinocțiul de primăvară. „Mucenicii” se sfințesc la biserică, după care sunt dați de pomană, cu lumânare aprinsă și un pahar cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se ură de Anul Nou sunt destul de numeroase, cele mai vechi fiind mereu împrospătate cu versuri care reflectă viața oamenilor din comună și din țară. După ce copiii au terminat de urat, gazda care a primit urările le dă câte un colăcel și câțiva lei sau chiar și nuci drept răsplată pentru osteneala lor. Mai târziu, către miezul nopții încep să colinde copii mai mari cu capra, cu căluții sau cu cerbii. Pentru capră se asociau câte 3-4 copii. Unul se îmbracă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
din lemn care păcănea continuu imitând zbieretul caprei. Altul cântă din fluier cântecul caprei, iar ceilalți dansează pe loc și exclamă strigături ca : Capra mea de la Balinți/ Ar mânca și n-are dinți. La sfârșit membrii formației strâng banii și colăceii primiți de la cei cărora le oferă micul lor spectacol. Căluțul este construit din lemn și împodobit cu mărgele cu multă măiestrie, iar în frunte i se pune o oglindă mică în loc de stea. Cel care joacă căluțul este îmbrăcat frumos cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
este prieten și în perspectivă de căsătorie cu fata gazdei. Gazda trebuie să cinstească pe toți membrii formației cu câte un pahar de țuică sau de vin, iar fata să-i servească cu prăjituri. La toți membri li se dau colăcei, iar starostelui o sumă de bani pentru plata muzicii. Nu de puține ori se iscau certuri sau chiar și bătăi, dacă erau mai mulți pretendenți la căsătorie cu o fată anume. După ce ură la ultima casă din sat, flăcăii se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lui pământești, pătimim și murim cu el și suntem vrednici de bucuria învierii. în fiecare sâmbătă din cursul Postului Mare se face de către preoți, pomenirea morților. Pentru cei care n-au împlinit un an de la moarte se aduc la biserică colăcei și se fac slujbe speciale. în cursul Postului trebuie să ne abținem de la carne,ouă și produse lactate și de a nu face nici un fel de păcate. în Joia Mare se citesc în toate bisericile cele 12 Evanghelii și se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ou, Nici cocoșul n-are gușă, Ia mai dă un franc, mătușă, Și mai dă și un colac Că de nu mă-așez pe prag. Moș Vasile, Moș Vasile, Ce mai faci cu-atâta pâine? Dă-mi și mie-un colăcel, Fie chiar și mititel; Dă-mi și-un păhărel de vin, Pân-la anul nu mai vin. La anul și la mulți ani! Doi boi, două vaci Scoate babă din colaci, Și moșneagu' doi pitaci, Că de nu ne dai colacul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]