71 matches
-
de îmbrăcăminte conține cuvinte românești adesea arhaice, unele de circulație în zona Macedoniei, Bosniei, Herțegovinei. Arhitectura caselor, acoperișul, prispa, ferestrele, aspectul porților se disting de cele din satele și târgurile învecinate locuite de populația slavă. Portul bărbaților - opinci, ițari, cămașa, colțuni de aba, cojocul, apoi bogatele piese de îmbrăcăminte și ornament la femei au mari asemănări cu portul românesc. Tradițiile, obiceiurile la nunți, botez, înmormântări apoi cântecul și jocul se apropie de cele ce se cunosc la români. Vechimea emigrării vlahilor
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
dedesubt fraise brâu de șal galben; haina de deasupra verde cu blăniță brumărie (bordură și mâneci). Din mânicile hainei de deasupra ies mânicile fraise ale hainei dedesubt. Acoperământul capului nalt de blăniță brumărie, cu fund fraise covârșind mărginile. Șalvari galbeni, colțuni galbeni în meșă roșie. Ciubuc lung până-n pământ cu imanè de chilimbar (veac XVIII, XIX?). Ișlic, anteriu, giubea, taclit Cucoană moldovancă. Costum la fel în colori și dispoziții, însă feminin. Acoperământul capului un fel de bonetă conică, destul de înaltă, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Cârligeni Bujor Sandu Hotaru Lupului Buda Silvestru Hulubii negri Călinești Sima Iezerul lui Mandrea Căpăținoasa Stamate Itu lui Cataramă Cârlani Stroie popă Larga lui Labă Cârligați Șerban Leușteni Grădina lui Lazur Orgon Mănești Cățelești Știubei Mărunței Cneaza Tudor Braniștea-Popei Mandu Colțun Tatu Mitocul lui Belciug Bolboceni Marele cel Mare Moara lui Costică Cârja Ulea Mohorâți subt pădure Cornul Pietrei Vrabie Motani Costina Zahana Onești Orzeni Crângu Zagură Sare Iapa Crețești Pârău Rău Dealul Cucului Țuțora La Clonț în Valea iezerului Braniștea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în alte provincii, dar limba scrisă, limba literară cuprinde și vocabularul. Fiecare provincie participă la tezaurul comun. Literatura aduce în circulație și cuvinte specifice ale provinciilor, după cum îi dictează principiile realismului. Un personaj din Moldova nu va spune ciorap, ci colțun; nu va spune zeamă de varză, ci moare de curechi etc. Lângă șaua modernă, poporul din alte regiuni are și tarnița, șaua de lemn țărănească. Limba literară e una și îmbogățirea ei vine prin scriitorii de pretutindeni ai românismului, pe când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de castraveți z. de varză a zice a spune a merge a se duce a umbla (rău întrebuințate) miel, noaten, cârlan, mioară, mânz mînzoc strâjnic tretin (confuzie) cotei, boldei, câne, dulău, zăvod, prepelicar capău (bogăție) pisică pisoi mâță, motan, mâțoc. colțun ciorapi palmă (om) labă (animal) brâncă (urs) căngi și ghiare poamă, perjă, .............., bardacă (Moldova) corcodușe (distincte) prune (Muntenia) corcodușe arbore, copac, pom la Buc. numai pom bundă pieptar cojocel cojoc sarică tohoarcă; cațaveică scurteică; dulamă suman. hulub porumb (popușoi, cucuruz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și "pepene" "zămos"). La București n-am auzit decât o expresie pentru lemnele întrebuințate în gospodărie: "a sparge lemne". Lemnul se "despică", "se curmă", "se taie". Se "sparg" cu toporul numai rădăcinile de bușteni. Cearceaf, ciorap, turcisme, față de prostire și colțun. 1956 EPITAF* (Găsit între hârtiile rămase de la un vechi poet ieșean) Costică Arsenescule, În viață tu umblași Cu caii nărăvași Cu caii de cotigă La noi la Călărași. Decât o viață crâncenă Cum nu s-a pomenit Mai bine-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fasole se poate și pe trăsura ce aveți gata de Espediat cereți urgent localitatea unde să să trimită”. Ceva mai devreme, pe 15 octombrie ministerul solicitase mai multă atenție la colectarea ofrandelor deoarece: „Între ofrandele de efecte, cămeși, izmene, ițari, colțuni ce se primescu la Ministeriul de Resbel cu destinațiunea pentru trupele În acțiune și pentru răniți sa găsitu efecte și scame murdare ce erau o adevărată infecțiune și a trebuit să să arză”. Fălcoianu precizase următoarele În continuarea telegramei: „Vă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cunoștințele acumulate în școală 129. În spiritul pragmatismului reformist, în materie de școală, se cerea ca în toate școlile elementare să fie predat lucrul manual, care să-i învețe pe elevi cu diferite lucrări practice "precum torsături și împletituri de colțuni și răsădit de pomi și a hultui pomii și alte feluri de rucodeluri"130. Totodată, "Instruction"-ul, căutând să dea o valorizare socială practică procesului de învățământ, stabilea că nimeni nu putea să fie primit "în târguri la aleșverisuri neguțitorești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de Îmbrăcăminte conține cuvinte românești adesea arhaice, unele de circulație În zona Macedoniei, Bosniei, Herțegovinei. Arhitectura caselor, acoperișul, prispa, ferestrele, aspectul porților se disting de cele din satele și târgurile Învecinate locuite de populația slavă. Portul bărbaților opinci, ițari, cămașa, colțuni de aba, cojocul, apoi bogatele piese de Îmbrăcăminte și ornament la femei au mari asemănări cu portul românesc. Tradițiile, obiceiurile la nunți, botez, Înmormântări apoi cântecul și jocul se apropie de cele ce se cunosc la români. Vechimea emigrării vlahilor
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
se înamora în chipul lui propriu... Vrei să mă joc cu tine? Aș cuteza-o, chiar cu pericolul meu... Să ne jucăm jocuri de copii, să-ți dau palme care să nu doară, să te fac să-ngenunchi și să-mpletești colțuni? Aș face-o, dar nu e un rol de tine... să-ți spun drept... dar drept, soarta ta cum o prevăd eu... - Spune, doamnă, zise el încet, știi că sunt superstițios... O femeie ca d-ta, c-o minte atât
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
nouă”, „Rodica”, „Sămănătorul”, „Viața socială”, „Flacăra”, „Viața românească”, „Revista democrației române” ș.a. La „Dacia viitoare” a întrebuințat pseudonimul Spancioc, iar la „Ciocoiul”, pe acela de Tiflă. În romanul Dinu Milian al lui C. Mille, apare ca personaj literar sub numele Colțun. M. făcuse la Paris și studii de artă dramatică și se pare că ar fi avut un remarcabil talent actoricesc. În „Contemporanul” a publicat dramele Ștefan Hudici (reluată în volum în 1891) și Zulnia Hâncu (1891). În prima dintre ele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288256_a_289585]
-
aduce; adunare; afecțiune; agoniseală; agonisește; apasă; apă; apropia; ars; arunca; aruncat; ascunde; atenție; atingere; avut; avuție; balon; bani la pernă; banii; bate; batic; bănuți; bărbăție; bine; bogății; buze; cabinet; caiete; călare; căldură; cărți; căpșune; cheltuie; chibzuință; chibzuit; cireși; claustrofob; colecții; colțunii; compulsie; condensează; culegător; cuprins; curăța; cureaua; de bani; dor; dorință; dur; duritate; econom; economic; economii; economist; efort; el; explodează; face curat; faimă; fixa; flori; foame; foc; foi; foile; frînghia; fructe; frunza; funia; furt; gol; gospodărie; grămadă; grămădește; grămădit; greu; grijă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
aglomerării unor detalii care, înregistrate izolat, par infinit mai puțin periculoase sau chiar inofensive. Coregrafia gândită de narator este însă ireproșabilă; dansul circumstanțelor, suspendate de punctuație, are eficacicate maximă: O trosnitură de nisip strivit sub talpă!... Dar el e în colțuni și nici n-a mișcat măcar piciorul... A doua trosnitură... Mai multe... E desigur cineva afară, aci, foarte aproape". De vreme ce a bătut ceasul din noaptea Învierii, intrusul malefic nu poate fi decât Gheorghe. Ceata asediatorilor forțează intrarea, străpungând lemnul porții
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
copilărie, atrage privirile musafirului convins că o mai frumoasă și mai desăvârșită cariatidă nu se putea închipui (153, 179). Ea își arată capul ei sculptural de Venere antică (156), se cufundă în cusut de parcă ar fi fost Venerea împletind la colțun (176) sau citește versurile dedicate ei, cea mai dulce dintre cele nouă Muze (177). În cazul femeii adorate în taină, comparațiile mitologice traduc entuziasmul scriitorului. Raportate la propria persoană, astfel de asocieri lasă să se întrevadă adesea o notă de
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
ce-i de făcut. Cu aceste vorbe, Cotman a pus mâna pe clanța ușii, gata să plece. Ioane, i-a căciula asta, că după cum ai spus o rămas fără căciulă bietul de el. Stai să caut și niște mănuși și colțuni de lână, că îi iarnă grea nu șagă... Cu trăistuța dată de Dochița sub braț și cu baltagul în mână, a pornit să înfrune nămeții și noaptea care se lăsa... Luni, în zorii zilei, cărăușii s-au întâlnit în Poiană
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
binelea. M-o doftoricit deajuns, Măriuța. N-am a mă plânge. Mai bine spune-mi ce face Dochița? I-am spus de necazul tău. O plâns cât o plâns, dar când s-o liniștit mi-o dat căciula, mănuși și colțuni de lână. Așa că fă-te sănătos și încolo toate or fi la locul lor - l-a lămurit Cotman. Ca mâine oi fi gata de ducă, dar până atunci mai va. Acum rămâne ca voi doi să vă descurcați până m-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cap, purtau o căciulă țuguiată, rotundă sau mocănească din piele neagră sau brumărie de miel. În picioare, aveau ciorapi împletiți din lână țigaie (albă), neagră sau din culori amestecate. Opincile erau confecționate din piele crudă de porc. Iarna, peste ciorapi (colțuni) purtau oghele tot din țesătură din lână dată la chiuă. Portul femeiesc. Mult mai împodobite în comparație cu cele bărbătești, costumele femeiești alcătuiesc o gamă largă de tipuri ornamentale. Portul femeiesc se diferențiază de la un anotimp la altul, în funcție de vârstă și destinație
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de vânturi răscolită. 6 2262 Căci ochii sânt fecioare închise în cămări Luminele li-s pline de frică, rușinări; Bobițe sânt de poamă ce port pe ele brumă, Cu gura mea le-aș șterge de bruma lor acuma. 7 2262 Colțunii ai Iuditei răpiră pe-Olofern Și ochii îi robiră și sufletu-n etern. D-aceea * când de sînu-ți eu haina o disfac Și trupul de zăpadă îl văd - rămân buimac. 8 2262 Și toate-s potrivite, frumoase mădulări: O, mi se
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de vânturi răscolită. 6 2262 Căci ochii sânt fecioare închise în cămări Luminele li-s pline de frică, rușinări; Bobițe sânt de poamă ce port pe ele brumă, Cu gura mea le-aș șterge de bruma lor acuma. 7 2262 Colțunii ai Iuditei răpiră pe-Olofern Și ochii îi robiră și sufletu-n etern. D-aceea * când de sînu-ți eu haina o disfac Și trupul de zăpadă îl văd - rămân buimac. 8 2262 Și toate-s potrivite, frumoase mădulări: O, mi se
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ieșită din spital, a lui Mazarache își îngroșase mijlocul cu trei fuste și bârneață, cu vesta veche și o polcă din molton. Ședea în fața vetrei și, ca să n-o tragă de la podea, pusese un petecar pe scaun iar tălpile în colțuni de lână le ridicase pe un butuc, lăsându-și cuminciori cipicii unul lângă altul, dedesubt. Scurtă, groasă, cu tulpanul tras pe gură, lângă ea se așezase, îmbufnată, Maraftoaia. Cu ciucurii broboadei pe sâni, nevasta aducea sprintenă sloii de ceară. îi
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
și pășea încet spre șopronul de unde venea vuietul de vânturători. —Ha! ce-i, măi? se auzi o voce subțire, ca un behăit de oaie, și un moșneguț mărunt, cu capul gol, cu părul buhos, ieși la lumină. Ce este? Țâbă, Colțun! - Și se răstea la câne plecându-se din șale. — Hăi, dă-te-n colo, du-te-n cotlonul tău, că te dau la șepte draci!... După ce zvârli în Colțun c-o scurtătură și-l alungă spre cotlonul lui, moșneagul cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
capul gol, cu părul buhos, ieși la lumină. Ce este? Țâbă, Colțun! - Și se răstea la câne plecându-se din șale. — Hăi, dă-te-n colo, du-te-n cotlonul tău, că te dau la șepte draci!... După ce zvârli în Colțun c-o scurtătură și-l alungă spre cotlonul lui, moșneagul cel mărunțel se întoarse spre Niță Lepădatu și-l privi cu luare-aminte. —Așa-i... hm! zise el cu mirare; tu, măi băiete, nu ești de pe la noi... Eu pe tine nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
vreme. Moșneagul era pe lângă vânturătorii lui la șopron. Când cânele cel alb începu a zăpăi cu mânie și a se da la picioarele lui Lepădatu, moș Tentea ieși cu scurtătura și cu sudălmile lui. Ai, bată-te șepte draci! marș, Colțun!... Dulăul se trase mârâind la un dos, flăcăul se apropie și bătrânul se înveseli. —Hm! așa-i, strigă el cu vocea-i subțire, n-ai mai fost pe la noi de-acu o lună, când ai venit din jos... Ce mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
prin întunecime grămezile mari ale coșerelor. Le ocoli încet; voia să iasă la fundul bordeiului. Dar îl simți dulăul cel alb și începu a lătra cu mânie. Se repezea necontenit prin întunecime, parcă voia să-l deie la pământ. „Măi Colțun, măi Colțun...“ îl chema cu prietinie flăcăul; dar cânele nu voia să înțeleagă. Apărându-se cu bățul, înainta încet spre bordei. Un glas gros și somnoros se auzi dinspre șandramaua vânturătorilor: „Care-i acolo, măi?“ În același timp răzbătu prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
grămezile mari ale coșerelor. Le ocoli încet; voia să iasă la fundul bordeiului. Dar îl simți dulăul cel alb și începu a lătra cu mânie. Se repezea necontenit prin întunecime, parcă voia să-l deie la pământ. „Măi Colțun, măi Colțun...“ îl chema cu prietinie flăcăul; dar cânele nu voia să înțeleagă. Apărându-se cu bățul, înainta încet spre bordei. Un glas gros și somnoros se auzi dinspre șandramaua vânturătorilor: „Care-i acolo, măi?“ În același timp răzbătu prin noapte și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]