71 matches
-
om sta la vorbă... Acuma du-te, că vine tătuca... Lepădatu nici nu se gândea că are să-i lunece așa de ușor din mână. Simți numai că a fugit de lângă dânsul; auzi ușa bordeiului închizându-se și zăvorul sunând. Iar Colțun începu iar să latre cu mare mânie. —Care-i acolo, măi? răcni iar glasul cel somnoros de la șopron. Și Niță se strecură repegior pe drumul pe care venise și se lăsă la vale. „Șerpoaică fată, se gândi el. Știe cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Cumpăna, din nov.-dec. 1909, este considerată drept sursa documentară a nuvelei. Scriitorul i-a cunoscut pe adevărații bordeieni pe moșia boierului George Moțun de la Ichimeni-Dorohoi. Fiica scriitorului spune că, în afară de personajul Niță Lepădatu, personajele împrumută nume reale: „până și Colțun, câinele în care aruncă moșneagul Tentea cu paie și surcele, a trăit cândva la Ichimeni“. G. Ibrăileanu și Eugen Lovinescu nu au acordat prea multă atenție acestui volum, în schimb G. Călinescu a fost impresionat de adunarea „oamenilor cu taine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
lunganul, savantul Rim, soțul ei catolic și mai ales iezuit. . . Surâzând în aerul care șfichiuia, surâzând luminos în promoroacă, Mini se uită la casa din față, pe care n-o vedea desigur, și la birjar, care, frecîndu-și labele înmănușate cu colțuni de lână cafenie, privea hodinit la ea ca și cum ar fi văzut străvezind ceva soare prin gerul afurisit... și Mini surâdea mereu mai destins, încălzind mai tare clipa ridigă. ... Da! tot atunci se împrietenise cu buna Lina ... și enigma ei părea
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
mirosea a vraiște și pustiu. Împinsei cîteva uși, ca să descopăr în spatele uneia, pe care scria „Vicepreședinte” un ins așezat pe scaun. Cu aer absorbit, își deșirase în față fluierele de la picioare, cu pantalonii suflecați peste genunchi și labele băgate în colțuni. Părea că le supraveghează. Icnind cu satisfacție, deodată repezi arătătorul în ceva ce părea agil. Pe piciorul gol, degetul începu să danseze de andăratelea pînă ce, blagoslovind îndesat, insul captură prada, frecîndu-și degetul gros pe buric. Abia cînd am început
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
o ediție populară cumpărată de la ambulanții care sprijineau zidul Universității. Pe cartea ieftină ea începuse să sublinieze cu pixul pagini întregi, fascinată de tezele anti-egalitariste. Seara la șase, o găsesc acasă doar pe mama, robotind în bucătărie, în pantaloni flaușați, colțuni de lână țărănească, bluză neagră pe gât, păruită bine de mâțe. Robotește ca să nu înghețe. În octombrie e prea devreme să dea căldură la bloc, și-așa vedeți cât suntem de datori! oftează, fără să-l mai pomenească pe Sile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
se înamora în chipul lui propriu... Vrei să mă joc cu tine? Aș cuteza-o, chiar cu pericolul meu... Să ne jucăm jocuri de copii, să-ți dau palme care să nu doară, să te fac să-ngenunchi și să-mpletești colțuni? Aș face-o, dar nu e un rol de tine... să-ți spun drept... dar drept, soarta ta cum o prevăd eu... - Spune, doamnă, zise el încet, știi că sunt superstițios... O femeie ca d-ta, c-o minte atât
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
În drept să duca mai întâi pomană,/ Iar când i-o lua nainte vreo surată/ Uita de milă și zbiera turbată./ Purta mărămi urzite de-o minune,/ Iar cele de duminică pot spune/ Că, zău, trăgeau vreo două trei ocale./ Colțuni avea de lână roșă, moale,/ Întinși; și ghete nouă în picior;/ Chip rumen arata, cutezător. [...]/ Cu vălul bine înnodat umbla/ Pe-o buiestrașă - și pe cap purta/ O pălărie cât un scut de mare;/ Pe coapse fusta pentru mers călare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
În drept să duca mai întâi pomană,/ Iar când i-o lua nainte vreo surată/ Uita de milă și zbiera turbată./ Purta mărămi urzite de-o minune,/ Iar cele de duminică pot spune/ Că, zău, trăgeau vreo două trei ocale./ Colțuni avea de lână roșă, moale,/ Întinși; și ghete nouă în picior;/ Chip rumen arata, cutezător. [...]/ Cu vălul bine înnodat umbla/ Pe-o buiestrașă - și pe cap purta/ O pălărie cât un scut de mare;/ Pe coapse fusta pentru mers călare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
scaune muco-sanguinolente, provocată de bacilul dizenteriei sau de un protozoar. Ceaiuri din buruieni de baghiță, rădăcină de căpșuni, de coarne, cu sunătoare, de spini albi, floare și rădăcină de ștevie, cârcei de viță de vie, răchitan, tătăneasă, urzică, din planta colțuni, de secară arsă, de orz sau ovăz, de sânge de nouă frați, pisați, cu rășină de plopi sau de duzi. Consum de țuică cu mentă. Cataplasme pe burtă cu mentă, cu pâine arsă și rachiu de drojdie, cu oțet sau
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
care ar încape trei paturi, dar care fiind asfaltată pe josu ține frig și e greu de încălzit earna". Starea materială a acestui ospiciu era deplorabilă din mai toate punctele de vedere: "nici până acum nu s-au dat papucii, colțunii și tulpanele", iar alimentația se făcea sui-generis: "dilnic gardianul însărcinat cu aceasta e obligat să se ducă la D-lui Intendent al Primăriei ca acesta să-i deie paralele alocate pe acea di, pentru nutrimentul alienaților și apoi să se
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
se însura cu o moldoveancă cu ceva stăricică"20 (s. n.). Fiind vorba de moșia Orășeni, numai doctorul Vasile Bînzar și-a arătat nedumerirea: "Este de necrezut ca într-un act dotal, în care sunt trecute cele mai mărunte lucruri (lingurițe, colțuni, etc.) să se fi scăpat din vedere tocmai moșia Orășeni"21. Ei bine, această parte de moșie (310 fălci = 443,30 ha) n-a fost trecută în izvod, pentru că nu era de zestre, ci a fost cumpărată mai tîrziu. Transcriem
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de fețe 8 galbini; 3 capeli 10 galbini; 7 șaluri și 1 turcesc 40 galbini; 2 mindire cu lînă 2 galbini; 8 prosoape 3 galbini; 1 gardirop 31/2 galbini; 10 părechi scarpe de tot soiul 4 galbini; 12 părechi colțuni 31/2 galbini; steclării și farfurii 8 galbini; 1 (una) trăsură acoperită sau prețuit la 94 galbini. Banii în numărătoare înaintea cununiei 1500 galbini; la 29 iunie anul, 1840 rest 1500 galbini. Adecă trei mii cinci sute și șaptezeci și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
aduce; adunare; afecțiune; agoniseală; agonisește; apasă; apă; apropia; ars; arunca; aruncat; ascunde; atenție; atingere; avut; avuție; balon; bani la pernă; banii; bate; batic; bănuți; bărbăție; bine; bogății; buze; cabinet; caiete; călare; căldură; cărți; căpșune; cheltuie; chibzuință; chibzuit; cireși; claustrofob; colecții; colțunii; compulsie; condensează; culegător; cuprins; curăța; cureaua; de bani; dor; dorință; dur; duritate; econom; economic; economii; economist; efort; el; explodează; face curat; faimă; fixa; flori; foame; foc; foi; foile; frînghia; fructe; frunza; funia; furt; gol; gospodărie; grămadă; grămădește; grămădit; greu; grijă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în zi(le) de sărbă toare], i se vor arde așchiile pe piept și pe ochi. Ciorap Dacă din întîmplare încalți ciorapii pe dos, oricine ar voi să te farmece nu poate. Dacă i se dezleagă cuiva o legătoare de la colțun, apoi se crede că acela se va afla într-o stare critică. Ciubăr Se crede că nu e bine a pune afară un ciubăr sau vas întors cu gura spre sat și fundul spre casă, că apoi acea casă va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vedea prin oglindă fie soțul, fie soția, și după puțin timp vei vedea și cine dintre soți va muri întîi. Flăcăul sau fata care voiește să știe care îi va fi ursita să ieie în sara Anului Nou obielele sau colțunii* și să și-i puie sub cap; și apoi se crede că va vedea în acea noapte partea sa în vis. La Sf. Vasile, fata mare se duce la boul de hăis* și, dînd cu piciorul în el, zice: „He
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cîșlegi - interval de timp între posturi clombă - creangă coardă - grindă cocăi (a) - a moțăi cociorvă - unealtă de scos jarul din vatră coinăcelele-cotoiului - buruiană colastră - coraslă, primul lapte muls după ce vaca/oaia a fătat colăcer - însoțitorul mirelui (rostește orația de nuntă) colțun - ciorap corn - colț costoroabă - bîrna pe care se sprijină căpriorii coșăr - coșară, îngrăditură de nuiele de adăpostit animale; pătul, hambar cot - colț crac - ramificație cracană - prăjină bifurcată crasnic - drac creițar - monedă de aramă de mică valoare crijmă - pînza în care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aglomerării unor detalii care, înregistrate izolat, par infinit mai puțin periculoase sau chiar inofensive. Coregrafia gândită de narator este însă ireproșabilă; dansul circumstanțelor, suspendate de punctuație, are eficacicate maximă: O trosnitură de nisip strivit sub talpă!... Dar el e în colțuni și nici n-a mișcat măcar piciorul... A doua trosnitură... Mai multe... E desigur cineva afară, aci, foarte aproape". De vreme ce a bătut ceasul din noaptea Învierii, intrusul malefic nu poate fi decât Gheorghe. Ceata asediatorilor forțează intrarea, străpungând lemnul porții
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
aceste munci le făceau țăranii din sat pentru a mai câștiga un ban. Nevestele acasă Înălbeau pânza țesută iarna și apoi croiau din ea cămăși, izmene și ițari, iar bătrânele țeseau pănura pentru cioareci și sumane, brâie, prigitori și bârnețe, colțuni, mănuși și obiecte pentru iarnă. Tot acum se țeseau covoarele, pânza pentru traiste și ștergare. Totul se făcea În casă. Și copiii mai mici erau puși la muncă, după puterile lor: făceau țevi la sucală, necesare la țesut, iar cei
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
caragialian: Jenică, să te ferească Dumnezeu să fie adevărat ceam auzit să nu crezi tu cai săț baț joc de mine că eu nus de râs Jenică. Ai uitat când ai venit la mine gol pușcă cu două perechi de colțuni cazoni și trii cămeși rupte care țam cumpărat tot patricoler cu banii mei munciți cu sudoarea me numai eu știu cum șacuma tu să iei o dezmățată din Bacău și eu să tac depă ce ai plecat din Roman cu
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de îmbrăcăminte conține cuvinte românești adesea arhaice, unele de circulație în zona Macedoniei, Bosniei, Herțegovinei. Arhitectura caselor, acoperișul, prispa, ferestrele, aspectul porților se disting de cele din satele și târgurile învecinate locuite de populația slavă. Portul bărbaților - opinci, ițari, cămașa, colțuni de aba, cojocul, apoi bogatele piese de îmbrăcăminte și ornament la femei au mari asemănări cu portul românesc. Tradițiile, obiceiurile la nunți, botez, înmormântări apoi cântecul și jocul se apropie de cele ce se cunosc la români. Vechimea emigrării vlahilor
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
cunoștințele acumulate în școală 129. În spiritul pragmatismului reformist, în materie de școală, se cerea ca în toate școlile elementare să fie predat lucrul manual, care să-i învețe pe elevi cu diferite lucrări practice "precum torsături și împletituri de colțuni și răsădit de pomi și a hultui pomii și alte feluri de rucodeluri"130. Totodată, "Instruction"-ul, căutând să dea o valorizare socială practică procesului de învățământ, stabilea că nimeni nu putea să fie primit "în târguri la aleșverisuri neguțitorești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
același ritm până acasă. Iată cacadârul! Salvatorul meu! Mai sunt zece pași până la dânsul! Nouă! Opt! Șapte! Șase! Cinci! Patru! Trei! Doi! Un pas... Gata! Încerc să răsuflu mai ușor. Îmi scot opincile. Îmi lepăd obielele. Mă las numai în colțunii de lână. Îmbrăcat și cu bâta în mână, mă prind de-o cracă, la care ajung după trei-patru salturi, mă cațăr ca o pisică, de-a lungul tulpinei, printre crengi printr-o perie îndrăcită și încâlcită de crenguțe și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de tulle alb“. Mâneca era „delicioasă, prinsă în mici pliuri, aranjată de-a lungul brațului până la cot“. Pe cap avea „pălărie albă cu bujori rose, iar sub un voal de tulle cu mici puncte negre obrazul surâdea viesel“. În picioare - „colțuni albi ajurați și pantofi de piele albă de căprioară“. Astăzi, o rubrică precum aceea din care face parte descrierea de mai sus s-ar numi, probabil, „Fashion“ sau „Tendințe“. Pe atunci, titlul era „Foemina“ și e prima rubrică permanentă de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
în curând, să vină Și alți nepoței la mine La bunica în Moldova, undeva e încotrova Puiul scurmă-n rumeguș Nu cu gheară, cu scurmuș, lar ardeiu-i chipăruș. Cocostârcul este barza curechi una e cu varza. Un ciorap e un colțun, perje-s prunele din prun și povidla e magiun. Plapuma, cum zicem noi, e ogheal la Dorohoi Un copil ce s-a lovit plânge fiindcă s-a pălit. Un cartof e-o barabulă Ori zici cușmă ori căciulă Donița e
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
noul model curricular este orientat către metoda activă, care propune elevului un rol dinamic, implicare și responsabilizare în realizarea propriei educații. Anexa 1 Proba nr. 1 - Comunicarea scrisă Citește textul următor și rezolvă sarcinile date: „Cât stăteam eu la gimnaziu, Colțun dormita în bucătărie, în preajma mamei Anghelina. învățase ușor că, în afară de prietinia mea, nu mai avea altceva pe lume decât ocrotirea dădacei mele. Ea îl chema cu glas blând și îi punea într-un blid mâncare. - Vin' colea și
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]