425 matches
-
Și ațipea ușor, cu capul plecat , cu palmele lipite a rugăciune. - A venit septembrie,?întreba cu glasul cam stins,din patul ei din care nu se mai putea ridica, și în care trupul i se părea un bolovan greu și colțuros. - Da, mamă. - Să te duci, Ioana,... să te duci... - Unde mama? - Acolo, mamă... La București...la întâlnire.... - ..!?!.. Nu ești tu “față de la flori” ? Parcă așa îți spuneau colegii tăi. - De ude știi? - Știu... .............................................................................................. - - - Nu sunt tufănele în vaza? - Mai tarziu
UNDE ESTI..??!!! de MIRELA PENU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mirela_penu_1419100550.html [Corola-blog/BlogPost/377731_a_379060]
-
de rachiu băută pe jumătate o țigară răsucită în hârtie de ziar tutun prost că iarba e scumpă și un caiet scris pe jumătate asta e măsura mea mi se spune State Jumătate vecinul meu de la O doarme cocoșat literele colțuroase sunt comode dar el a venit ultimul O era singura liberă primul care s-a mutat aici e moșul de la E nepotul lui i-a vândut pontul e liftier el ne duce și aduce are o toaletă personală pe care
LITERAŢII de DAN NOREA în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1409558240.html [Corola-blog/BlogPost/376282_a_377611]
-
ce și nici la cine să se mai întoarcă în România, cum nu avea prea multe motive nici să rămână pe tărâm iberic. Adevărata lui patrie nu era, de fapt, nicăieri. Pentru el, pământul lui Dumnezeu era pretutindeni la fel, colțuros și rece, iar sentimentul născut de ceea ce poate însemna pentru un oricare Om adverbul „acasă” îi dispăruse pentru totdeauna din suflet. Nu mai avea de ce se bucura, nu mai avea pentru ce trăi. Nu mai aștepta nimic de la nimeni. Viața
ROMÂNUL ÎNGROPAT ÎN PĂMÂNTUL ALTEI PATRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_romanul_ingropat_in_magdalena_albu_1344324059.html [Corola-blog/BlogPost/365583_a_366912]
-
de rachiu băuta pe jumătate o țigară răsucita în hârtie de ziar tutun prost că iarbă e scumpă și un caiet scris pe jumătate asta e măsură mea mi se spune State Jumătate vecinul meu de la O doarme cocoșat literele colțuroase sunt comode dar el a venit ultimul O eră singură liberă primul care s-a mutat aici e mosul de la E nepotul lui i-a vândut pontul e liftier el ne duce și aduce are o toaletă personală pe care
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dan_norea/canal [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
H imi tin rezervele o conservăo sticlă de rachiu băuta pe jumătateo țigară răsucita în hârtie de ziartutun prost că iarbă e scumpăși un caiet scris pe jumătateasta e măsură meami se spune State Jumătatevecinul meu de la O doarme cocoșatliterele colțuroase sunt comodedar el a venit ultimul O eră singură liberăprimul care s-a mutat aici e mosul de la Enepotul lui i-a vândut pontule liftier el ne duce și aduceare o toaletă personală pe care o folosim și noinu degeabaîi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dan_norea/canal [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
purtându-i spre mal, pe cei mai mulți dintre competitori. Zadarnica lor zbatere, în dorința de a nu fi măturați de valuri, era însoțită de râsetele răgușite ale celor ce izbuteau să rămână pe locurile lor. Mă cățărasem și eu pe muchia colțuroasă, mâncată de ape, a acelui dig, puțin mai într-o parte, cu modestia ultimului venit. Primul val mă aruncase ca pe o coajă de nucă în apa fierbând în spume dindărătul meu. Cu câteva mișcări energice ale brațelor revenisem pe
POPAS ÎN CICLADE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Popas_in_ciclade.html [Corola-blog/BlogPost/341482_a_342811]
-
veri capricioase, cu temperaturi sufocante și ploi în averse urmate de căderi de grindină. Nu odată a fost prins în câmp și udat până la piele, ba au fost câteva zile când a tremurat ca-n plină iarnă. Stratul de piatră colțuroasă, destul de gros, care se formase în câteva minute, când norii cerului își lăsaeră urgia peste ogoarele oamenilor, făcând una cu pământul legumele, viile și zdrențuind porumbul... de nu mai rămăsese nimic, îi ardea tălpile picioarelor învinețite. Când mergea, avea impresia
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
Îl sărută cu sete pe bot, pe ochi pe frunte, Apoi întoarse capul și-l dete spre junghiere...” Ultimele volume și-au epuizat resursele, alegorismul luând forma unui „ petrarchim strident” și „supărător” care le sufocă orice lirism. (G. Călinescu). Cuvântul colțuros dispare treptat, spre a face loc euforiei verbale. Asistăm la o curioasă altoire a „poeziei pure” pe trunchiul liricii religioase. Lirica voiculesciană va performa și în lirica erotică, în poezia postumă. Substituindu-se marelui Will, urmașul său valah amplifică celebrul
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1427442083.html [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
două globuri de gheață, care o înspăimântau pe Maria. Gheorghe nu mai avea nimic din omul blând, cald, pe care îl cunoscuse și iubise atât de mult. Până și gura frumos conturată, cu buze pline, frumos arcuite, acum devenise aspră, colțuroasă, ca de fiară, încremenită parcă într-un scrâșnet permanent. Când, în cele din urmă, se hotărâse să iasă din casă, răceala lui Gheorghe se întinse ca o molimă asupra întregii familii și, cu atât mai mult, asupra sătenilor. Devenind suspicios
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1459447683.html [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
concretă ce ascunde în necuprinderea ei spectaculoasă transfigurarea vizibilă a durerii personale într-o estetică superioară a patimii firești de a exista?!... De a exista însă nu oricum, ci totalmente altfel, aidoma unui arbore înalt și fără vârstă, prin colbul colțuros și dens al acestei enigmatice lumi a Pământului. Figură statuară a baletului mondial, interpreta dublei partituri ceaikovskiene din „Lacul lebedelor” a reușit să rescrie în cu totul și cu totul alți termeni arhitectura complexă a sentimentelor și a muzicii sufletului
IA LIUBLIU MAIA! (Я ЛЮБЛЮ MAЙЯ) de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1430911706.html [Corola-blog/BlogPost/344049_a_345378]
-
există în Evanghelie un cuvânt cumplit de adevărat: "În zilele acelea, oamenii vor da seama pentru orice cuvânt deșert spus în viață" Poate că metaniile și lacrimile îmi vor da pacea, liniștea. Am obosit alergând printre bolovani și pietre uscate, colțuroase și nemiloase. Mi s-au bătătorit tălpile de-atâta umblet, mi s-a dus fruntea la pământ și nu am observat, mă dor ochii de privit în gol, mă arde cumplit dorul, ai auzit, Doamne? Mă arde cumplit dorul! Doamne
CÂND CUMPLITUL DEVINE LAIT MOTIV de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1421932425.html [Corola-blog/BlogPost/350137_a_351466]
-
spus direct, mai mult să le văd reacția. Nuța s-a oprit din sărit, iar Cameluta, fericită că în sfârșit “Zbârcise” și îi venea și ei rândul, a început să sară grăbită în carourile trasate cu cretă albă pe pietrele colțuroase ale străzii. -Ce noroc pe tine! mi-a spus Nuța bucuroasă. -Crezi? am întrebat-o fără prea multă convingere. -Ai să te joci toată ziua! a început Nuta visătoare. Ai să cunoști copii mulți și o să faci foc de tabără
GLORIE COPILĂRIEI VIII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_viii_mihaela_arbid_stoica_1335190337.html [Corola-blog/BlogPost/357088_a_358417]
-
anul 1957, aflat la Canal, părintele Negruțiu a avut un vis care l-a urmărit, prin semnificația lui adâncă, în toți anii de suferință de mai târziu. "Urca cu mare greutate Golgota. Obosit, plin de sudoare, târându-se pe pietrele colțuroase, ajunse în vârful Căpățânii, la picioarele celor trei cruci. Abia ridicându-și ochii, cu teamă și cutremur, spre cei trei crucificați, rămase uimit și cuprins de tulburare, neînțelegând ceea ce vede. Numai Domnul Iisus Hristos era pe Crucea Sa; cei doi
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_arhimandrit_ioan_negrutiu_.html [Corola-blog/BlogPost/351492_a_352821]
-
vegetație săracă de arbuști la bază și care are forma unei creste de cocoș, de unde îi vine și numele. Călătorul poate să-și acorde câteva ore și să ajungă măcar până la poalele sale. Cei curajoși se pot aventura pe creasta colțuroasă și sinuasă a giganticei stânci, de unde au o panoramă superbă în toate direcțiile. Legenda spune că potera pornise pe urmele haiducilor lui Pintea Viteazul. Aceștia s-au retras pe muchia stâncoasă ce se înalță deasupra masivului. Potera a luat urma
ALTARUL SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maramuresul_altarul_spiritu_ion_nalbitoru_1378061932.html [Corola-blog/BlogPost/340547_a_341876]
-
iarăși primăvară” proză, 2014,din partea publicului la ambele secțiuni( poezie si proză);Locul II la Concursul de proză ,,Porțile Nordului” de la Baia Mare, 2014 Doamne, dă-mi vis! Și iarăși apare pământul despicat. Mă lovesc de pereții lui plini de denivelări colțuroase gata puse pe spargerea creierului și-mi ajunge inima pe limbă. Rostogolirea în hău o fac pentru a nu știu câta oară, nu din dorința mea și de fiecare dată pornirea înspre acolo este aceeași, fără a avea vreun strop
DOAMNE, DĂ-MI VIS! AUTOR LILIOARA MACOVEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1406628964.html [Corola-blog/BlogPost/349531_a_350860]
-
îndepărtează încet ,urcând colina pe care mai fusese și-altădată când el era plecat pe undeva,pe la filmări. Privește în jos la marea care se zbuciumă cu zgomot, e-atâta neliniște și freamăt în chinul valurilor de a îndepărta stânca colțuroasă ce le oprește fermă, din drumul lor spre libertate. Își face resemnată semnul crucii și-apoi rostește tare,sperând că vocea i se va face auzită: - Primește-mă ,te rog,la Tine ,chiar dacă am păcătuit ! (va urma ) Referință Bibliografică: VIAȚA
VIAȚA LA PLUS INFINIT (13) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1453735874.html [Corola-blog/BlogPost/384063_a_385392]
-
Acasa > Strofe > Atasament > SUFLET NINS Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1888 din 02 martie 2016 Toate Articolele Autorului Mă oglindeam în ochii tăi adânci Cum cerul se-oglindește într-un lac Împresurat de colțuroase stânci Pe care risipite stele zac. Vedeam lumină și-mi era de-ajuns Și liniștită-n sinea mea cântam, O, cât de mult, ce mult mă înșelam, Că taina lor era de nepătruns. Eu văd că lumea mea s-a
SUFLET NINS de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1456902936.html [Corola-blog/BlogPost/378057_a_379386]
-
stinge în iarbă/ Umbra lui în cosmos e albă" (...) (Cântec despre substanță). Versurile sunt frământate de obsesiile substanței, a macrocosmusului oglindit în microcosmusul interior, fuziune ce dă naștere unui univers intim care vibrează la oscilațiile realului: "Vede în spatele ei chipul colțuros la unui bărbat / Cu desăvârșire în metal/ Cu vizierele ridicate/ Încearcă să-i observe ochii în locurile întunecate/ Ale oțelului/ Dar nu descoperă decât liniile subțiri ale unei hărți/ Ce conducea cu ușurință călătorii din alt veac/ Înspre groapa leilor
APOCALIPSA DUPĂ VALERIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Apocalipsa_dupa_valeriu.html [Corola-blog/BlogPost/358901_a_360230]
-
un bărbat cu mulți ani mai în vârstă decât nevasta lui, preocupat mai ales de afaceri și parvenire, nedotat corespunzător de natură cu o bărbăție adevărată”, iar Saul apare ca fiind „deloc înalt, drept, cu un aer sever pe fața colțuroasă, cu linii mai degrabă neregulate și nas acvilin, care îi dădeau o înfățișare și mai neprietenească, mai degrabă elin decât semit, el intransigentul, gauleiterul Templului, stătea neclintit, neclipind și parcă privirea aceea, specifică numai lui, adâncă și oțelită, într-o
MARIA DANIELA PĂNĂZAN de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Maria_Daniela_P%C4%83n%C4%83zan.html [Corola-blog/BlogPost/342934_a_344263]
-
câta oară, în milioane și milioane de bucăți imposibil de recompus vreodată. E bine, totuși, că aveți șansa de a-l întâlni Acolo pe Dl Marcu Botzan!... Sau, așa vreau eu să cred în acest moment, de Aici, din dunga colțuroasă de realitate, pe care unii o despoaie constant de sensurile ei supreme, stereotipizând-o atât de brutal. Nu am nicio urmă de îndoială că, într-o bună zi, cu siguranță ne vom reîntâlni spre a mai putea discuta, la fel de mult
ДО СВИДАНИЯ, МОСКВА! (LA REVEDERE MOSCOVA!) de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1480590513.html [Corola-blog/BlogPost/370509_a_371838]
-
oșteni, ridică brațul drept și arată spre răsărit crestele munților. CĂPITANUL ARNĂUTU: Voinicii mei, mâine seară înnoptăm pe culmea care se zărește acolo sus printre cele două stânci. CĂPITANUL SASU: (arătă cu brațul) Căpitane Arnăutu, te referi la muchia aia colțuroasă și prăpăstioasă? CĂPITANUL ARNĂUTU: (cu satisfacție) În dosul ei se înalță un vârf semeț. Acolo este palatul! Căpitanul Arnăutu se îndreaptă către un grup de oșteni.: CĂPITANUL ARNĂUTU: Vânați în seara asta un cerb și umpleți-vă burdufurile cu apă
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_iv_sc_ion_nalbitoru_1390815168.html [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
se profila în imediata apropiere a drumului pe care-l aveam de parcurs, am înlemnit, mi-am zis că nu poate fi adevărat că este băiețelul meu, îl știam lângă ceilalți acasă, stătea prins, aninat de un crâmpei de stâncă colțuroasă la câțiva metri de pământ, mi-a luat piuitul, n-am mai putut nici să strig, am dat din mâini ca să nu se miște, am căzut în genunchi și m-am rugat Domnilui să-l aibă în paza Lui, a
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Pastorul_keith_si_indienii_navajos_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
cu clipe, zile, ani, Iar timpul, scund și rotofei la fața Perfid ascunde plâns de Ghețimani În dalba tinereții diminteață. Apoi observ că mutra-i scofâlcita Îmi lătra vorbe aspre și câinoase, Mă-mpinge-apoi, sfârleaza năucita, Spre miezul vârstei țări și colțuroase. Într-un târziu cătând prin vechi sertare Dau de scrisori, fotografii, idile... Dar timpul crunt, mă lasă-n așteptare, Timid și singur, cerșetor de zile! DIN ÎNTÂMPLARE Din întâmplare motanul mătușii mele Rodica nu prinde nici un șoarece pentru că, tot din
CÂNTICE DE LA CIŞMEAUA DIN COLŢUL STRĂZII (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Daniel_ionita_cantice_de_daniel_ionita_1372263061.html [Corola-blog/BlogPost/345642_a_346971]
-
disperați erau oamenii din comuna aceea încât să-și încredințeze copiii unei profesoare de filosofie? Dar, până atunci, avea toată vara înainte pentru a învăța să trăiască pe tărâmul apelor, în zăvoiul acesta, cu pelicanul supărat și cu un soț colțuros, ale cărui pretenții încă nu le cunoștea. Privi îngrozită bucățile groase de pește marinat, bucata mare de brânză de capră și colțul de pâine pe jumătate uscată, etalate pe farfuriile plate din lut roșcat. - Sper că nu faci mofturi la
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1421914956.html [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
august 2016 Toate Articolele Autorului Îndemn Să îndrăznești să mergi mereu doar înainte, Far' a privi noroiul de pe tălpi! Pășește peste spini cu pasul tău cuminte, Cărare să croiești printre-ai durerii stâlpi. Nu te-ntrista când călci pe pietre colțuroase, Tu uită-te la florile din câmp! Să nu renunți nicicând pe cai anevoioase, Chiar de îți pare greu al vieții anotimp.. Să nu te înspăimânte nici viscol, nici furtună.. Privește cu uimire culori din curcubeu! În drumul tău spre
INDEMN de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/corina_negrea_1470072341.html [Corola-blog/BlogPost/375762_a_377091]