73 matches
-
presiune de destindere). Apariția unei rupturi la nivelul căilor aeriene sau al peretelui toracic determină pătrunderea aerului în cavitatea pleurală (pneumotorax). In această situație presiunea intrapleurală crește până la valoarea zero (presiune atmosferică) și chiar peste această valoare, având ca efect colabarea plămânilor. Surfactantul pulmonar Tensiunea superficială dată de lichidul care tapetează alveolele reprezintă un factor important în menținerea plămânilor plini cu aer. Această peliculă de lichid împiedică contactul epiteliului alveolar direct cu aerul și astfel menține viabilitatea și funcția celulelor respective
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
alt motiv este că rezistența căilor aeriene periferice crește cu cât volumul pulmonar se reduce. 18.3. Forțe care acționează asupra plămânului In cursul respirației obișnuite la nivelul plămânilor acționează trei forțe; două dintre ele au tendința de a determina colabarea plămânilor iar cea de-a treia are tendința de a-i destinde. Tesutul elastic al plămânului este întins în condiții fiziologice, iar tensiunea rezultată din această întindere acționează ca o forță elastică ce determină colabarea plămânului prin tragerea spre interior
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
au tendința de a determina colabarea plămânilor iar cea de-a treia are tendința de a-i destinde. Tesutul elastic al plămânului este întins în condiții fiziologice, iar tensiunea rezultată din această întindere acționează ca o forță elastică ce determină colabarea plămânului prin tragerea spre interior a pleurei viscerale (fig. 66). Tensiunea superficială este cea de-a doua forță care are tendința de a colaba plămânul; se referă la forța generată de pelicula de lichid care tapetează alveolele și are tendința
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
presiune de destindere). Apariția unei rupturi la nivelul căilor aeriene sau al peretelui toracic determină pătrunderea aerului în cavitatea pleurală (pneumotorax). In această situație presiunea intrapleurală crește până la valoarea zero (presiune atmosferică) și chiar peste această valoare, având ca efect colabarea plămânilor. Surfactantul pulmonar Tensiunea superficială dată de lichidul care tapetează alveolele reprezintă un factor important în menținerea plămânilor plini cu aer. Această peliculă de lichid împiedică contactul epiteliului alveolar direct cu aerul și astfel menține viabilitatea și funcția celulelor respective
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
respirator) au o armătură cartilaginoasă dispusă în potcoavă, închisă posterior printr-o porțiune musculară. Țesutul conjunctiv cartilaginos le conferă o oarecare rigiditate, care le permite să rămână permeabile în cazul presiunii crescute intratoracice, din expirul forțat, iar componenta musculară, prin colabarea adecvată, determină creșterea vitezei de mișcare a aerului, favorizând eliminarea sa și expectorația, în tuse. Pentru următoarele 2-3 generații de ramificații, cartilajul este neregulat, stratul muscular este mai bine reprezentat, iar glandele bronșice, care vor deveni mult mai rare în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
să fie transmise tuturor părților componente ale sistemului. Elasticitatea țesutului pulmonar depinde atât de forța vâsco-elastică pulmonară, cât și de prezența surfactantului pulmonar ca factor de reducere a tensiunii superficiale a peliculei lichidiene alveolare și de evitare a tendinței de colabare a plămânului. La acestea se adaugă extensibilitatea sau complianța toraco-pulmonară, ca variație de volum determinată de variațiile presiunii intraalveolare. În condiții normale, creșterea cu 1 cm3 a presiunii alveolare determină o creștere a volumului pulmonar cu 0,22 litri. Aceeași
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
el pare a fi mai curând un reflex de apărare și prevenire a distensiei pulmonare exagerate, decât un mijloc de autoreglare și control al ventilației (fig. 97). La baza sa stau reacții cibernetice de sens invers, produse de distensia și colabarea plămânilor. În timp ce distensia plămânilor provoacă oprirea inspirului și declanșarea expirului (reflexul inhibitoinspirator), colabarea bruscă a țesutului pulmonar determină producerea inspirului (reflexul excitoinspirator). În comparație cu reflexul inhibitoinspirator, cel excitoinspirator este mai puțin important din punct de vedere fiziologic. Acesta din urmă acționează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
distensiei pulmonare exagerate, decât un mijloc de autoreglare și control al ventilației (fig. 97). La baza sa stau reacții cibernetice de sens invers, produse de distensia și colabarea plămânilor. În timp ce distensia plămânilor provoacă oprirea inspirului și declanșarea expirului (reflexul inhibitoinspirator), colabarea bruscă a țesutului pulmonar determină producerea inspirului (reflexul excitoinspirator). În comparație cu reflexul inhibitoinspirator, cel excitoinspirator este mai puțin important din punct de vedere fiziologic. Acesta din urmă acționează mai mult în condiții patologice de deflație pulmonară forțată (pneumotorax). În afara receptorilor de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a asigura trecerea aerului în teritoriul de schimb alveolo-capilar. La majoritatea pacienților configurația căilor aeriene este afectată structural, ceea ce predispune la obstrucție. Cavitatea nazală reprezintă primul segment al modulării rezistenței la fluxul aerian. Rezistența nazală depinde atât de capacitatea de colabare și dilatare a aripilor nasului, cât și de gradul de edematiere a mucoasei nazale; ea reprezintă jumătate din rezistența totală a căilor aeriene superioare. O serie de malformații congenitale ale piramidei nazale, deviația de sept, vegetațiile adenoidiene sau diferite tumori
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
la acest nivel, însă rezistența de la acest nivel poate fi scurtcircuitată prin deschiderea gurii. Faringele nu posedă o structură osoasă sau cartilaginoasă care să-i asigure comunicarea cu segmentul subiacent traheo-bronșic. El se comportă ca un tub musculo-membranos susceptibil la colabare, având o rezistență dependentă de activitatea contractilă a mușchilor dilatatori și constrictori, dar și de grosimea pereților sau de existența unor procese patologice, precum hipertrofia hipertrofia amigdaliană. Sediul inițial al obstrucției diferă de la un subiect la altul, fiind situat la
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
și tumefacția regiunii contuzionate. Pulsul este diminuat sau absent, datorită, de obicei, spasmului. Dacă persistă, apar fenomene de ischemie acută caracterizate prin dureri ce se accentuează și nu se calmează la medicația obișnuită, paloarea și răcirea tegumentelor situate sub leziune, colabarea rețelei venoase superficiale, paralizia extremității afectate (de exemplu imposibilitatea mișcării în teritoriul sciaticului popliteu extern), dispariția sensibilității superficiale începând distal și progresând proximal. Dacă în acest timp nu s-a instituit tratamentul de urgență, fenomenele descrise se accentuează și apare
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
anevrisme etc.) ori leziuni congenitale sau câștigate; embolia gazoasă apare de regulă în leziunile venelor de le baza gâtului, unde se exercită influența aspirației toracice și diastolei cardiace. Pătrunderea aerului este facilitată de dispoziția anatomică particulară, care constă în absența colabării venoase datorită relațiilor strânse a venelor cu aponevroza cervicală. Consecințele clinice și fiziopatologice sunt grave (asemănătoare bolii de cheson) și constau în blocarea circulației sanguine la nivelul cardiac sau pulmonar determinând fenomene de insuficiență cardiacă acută. Pătrunderea aerului prin vena
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
intensifică durerea. Cei cu pancreatită severă sunt anxioși. Febra este frecventă și poate fi explicată prin eliberarea de factori proinflamatori, inclusiv citokine și chemokine din pancreasul lezat. Tahicardia, tahipneea și hipotensiunea datorată hipovolemiei, sunt de asemenea frecvente. Hipovolemia duce la colabarea venelor gâtului, pielea uscată, mucoase uscate, diminuarea elasticității subcutanate. Uneori, cei cu pancreatită au modificări ale statusului mental, ca și rezultat al administrării prelungite de medicamente sau alcool, hipotensiunii, hipoxemiei sau eliberarea În circulație a toxinelor din pancreasul inflamat. Poate
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
este necunoscut, dar probabil variază de la pacient la pacient și, la același pacient, de la episod la episod. Morfopatologie La un pacient care a decedat în urma unei crize astmatice, faptul care frapează la necropsia pulmonară este distensia masivă și lipsa de colabare (fig.7.5) atunci când se deschid cavitățile pleurale. La necropsia plămânilor, în majoritatea ramificațiilor bronșice, până la nivelul bronhiilor terminale, se găsesc numeroase dopuri gelatinoase de exsudat (fig. 7.6). Examenul histologic arată hipertrofia mușchiului neted bronșic, hiperplazia vaselor mucoase și
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
aerului este invers proporțională față de puterea a patra a razei tubului de tranzit Când scade reculul elastic valoarea vidului pleural este de asemenea scazută, ajungând să influențeze alveolele din profunzime, scade valoarea vidul peribronho-alveolar care menține deschise bronhiile, rezultând o colabare a căilor respiratorii ce determină scăderea razei [32,33]. Scăderea razei căilor respiratorii determină creșterea rezistenței aceasta fiind invers proporțională cu puterea a 4-a, drept urmare pacienții prezintă mari dificultăți de respirație. În concluzie, calibrul căilor respiratorii necartilaginoase este total
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
la parenchimul subiacent) de bună calitate, fără a fi însoțit de respirație paradoxală. Dezavantajele majore sunt posibilitatea de migrare a materialului, erodarea parenchimului subiacent și apariția unei fistule bronhopleuro-cutanate, și suprainfecția. De altfel, acest tip de colaps este indicat pentru colabarea plămânului tuberculos și nu pentru desființarea unui empiem, unde prezența infecției exclude practic folosirea acestor materiale străine. Metoda este astăzi abandonată [56,57,99,112,101]. 7. TORACOPLASTIA OSTEOPLASTICĂ (1954) a fost introdusă de către Björk și constă în crearea unui
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
hipertensiv drenat în altă unitate sanitară cu valvă Heimlich, care este ineficientă. CAPITOLUL 5. EXPERIENȚA CLINICII CHIRURGIE II - DISCIPLINA CHIRURGIE IV, UMF TÂRGU-MUREȘ ÎN CHIRURGIA SINDROAMELE POSTTUBERCULOASE Radiografiile toracice efectuate la internare evidențiază un hidro- pneumotorax total drept hipertensiv cu colabarea completă a plămânului drept în hil și prezența revărsatului pleural care opacifiază 1/3 inferioară a hemitoracelui drept. Heimlich în alt serviciu medical (Colecția Clinicii Chirurgie II UMF Târgu-Mureș, operator Prof. Dr. Boțianu Alexandru). Se decide intervenția chirurgicală de urgență
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
depășească 5 coaste fapt care ar genera mutilări toracice importante. PEP este preferat mai ales la adulții tineri și adolescenți (fig. 6.57). Intervenția constă într-o decolare a pleurei parietale la nivelul apexului și mediastinului, fapt care duce la colabarea plămânului subiacent și punerea în repaus a leziunilor existente la acest nivel. Decolarea extrapleurală trebuie să depășească în jos polul inferior al leziunii cu 2 cm (Cărpinișan C.) [14]. Punga astfel obținută este menținută prin in-suflații periodice cu aer la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
chirurgicale. Intervențiile chirurgicale de urgență sunt rezervate următoarelor situații:- hernia diafragmatică strangulată;- existența leziunilor viscerelor peritoneale cu sindrom hemoragic și peritoneal ce se agravează cu toate măsurile de reanimare ce se întreprind;- viscerele herniate în torace determină, prin volumul lor, colabarea plămânului și deplasarea mediastinului, având drept consecință tulburări respiratorii și circulatorii grave. Intervențiile chirurgicale temporizate sunt indicate în:- rupturile diafragmatice neînsoțite de leziuni viscerale asociate sau cu leziuni minore;- insuficiența respiratorie acută produsă prin volet costal și/sau torace instabil
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
sau a oxigenatorului extracorporeal de membrană (ECMO) sau fără nici un suport cardio-respirator extern. În general, pacienții cu boli pulmonare vasculare sunt operați cu suport ECMO - mașină cord-pulmon. Pneumonectomia la primitor se începe după demararea ventilației pe plămânul controlateral și după colabarea plămânului ipsilateral. Structurile hilare sunt disecate cu atenție, conservându-se nervii frenic și vag. Anterior secționării bronșiei primitive, artera și venele pulmonare sunt staplate și secționate. Bronhia donoare se va secționa scurt, având mare grijă față de țesutul peribronșic care va
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLEMENS AIGNER, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92112_a_92607]
-
arterei sylviene apare la aproximativ 10% din pacienții cu insuficiență circulatorie cerebrală acută și a fost numit infarct malign al arterei sylviene datorită mortalității crescute, de până la 80% din cazuri, în ciuda mijloacelor terapeutice folosite. Infarctul ischemic cerebelos masiv poate produce colabarea ventriculului al IV-lea cu apariția unei hidrocefalii obstructive acute și sindrom acut de HIC și are efect compresiv direct asupra trunchiului cerebral cu apariția tulburărilor vegetative (fig. 4.268). În cazul stroke-ului ischemic emisferic cerebral, scăderea debitului sanguin în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
poate observa o tendință crescută la sângerare (echimoze, hematoame); - deficitul de vitamină E este simptomatic mai ales la copii prin slăbiciune musculară, ataxie cerebeloasă, neuropatie; - deficitul de vitamină D conduce la osteodistrofie hepatică (osteomalacie, osteoporoză), manifestată prin dureri osoase, fracturi, colabarea vertebrelor, pierdere în înălțime, osteoartropatie dureroasă localizată la glezne și pumni. - Modificări în metabolismul cuprului: cuprul este eliminat prin bilă în proporție de 80% și ca urmare în colestază crește cupremia cu depunere în țesuturi la un nivel comparabil cu
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
ale inelului mitral se întâlnesc în HTA, stenoza aortică, diabetul zaharat, hiperparatiroidismul primar, IRC [i sindromul Marfan. Când calcificarea anulară este severă, orificiul mitral apare înconjurat de un semicerc/cerc rigid de calciu, ce imobilizează porțiunea bazală a valvelor, împiedicând colabarea lor în sistolă și determinând o regurgitare mitrală. La pacienții cu IRCT, calcificările inelului și ale valvei mitrale sunt mai des întâlnite decât în populația generală, având o frecvență de 36-44% [Maher et al., 1993; Ribeiro et al., 1998]. Calcificările
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
10 mm; - moderată - 10-20 mm; - mare - >20 mm ; - foarte mare - >20 mm cu compresia inimii. Cel mai important semn în tamponada pericardică este reprezentat de dilatația venei cave inferioare cu absența colapsului ei inspirativ. De asemenea, semn foarte important este colabarea ventriculului drept. Radiografia cord-pulmon Poate arăta dimensiunile normale ale umbrei cardiace sau aceasta poate fi mărită dacă există o cantitate de lichid >300 ml. Pericardocenteza Este metoda importantă de diagnostic și tratament. CATETERISMUL CARDIAC ȘI ANGIOGRAFIA - Se folosește rar, - Poate
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
mai joasă de 2-3 pe minut, cu o durată de cel puțin 10 secunde. 2. Metodele indirecte sunt utilizate curent în practica medicală, fiind bazate pe principiul realizării unei forțe oponente cu valoare cunoscută, cu ajutorul unei manșete pneumatice, forță necesară colabării vasului respectiv și scăderii progresive a acesteia până la apariția undelor pulsatile sistolo-diastolice. Valoarea presiunii cu care circulă sângele în sistemul arterial aortic se apreciază prin următoarele metode: palpatorie, ascultatorie sau oscilometrică. a. introdusă de Riva-Rocci (1897) permite aprecierea numai a
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]