71 matches
-
și mecanismele se desfășoară unitar. Creșterea presiunii intracraniene face ca mecanismele de răspuns să nu mai asigure scăderea PIC și apar tulburările circulatorii cu ischemie cerebrală și herniile cerebrale. Deplasarea de parenchim nervos datorită gradientului presional dintre compartimentele cranio-spinale produce: colabare ventriculară, edem emisferic unilateral, deplasare de ax median și hernii cerebrale. Alterarea mecanismelor de control ale presiunii intracraniene și evoluția spre sindromul de hipertensiune intracraniană poate fi întâlnită în numeroase situații dintre care blocarea circulației LCS-ului și edemul cerebral
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
alt motiv este că rezistența căilor aeriene periferice crește cu cât volumul pulmonar se reduce. 18.3. Forțe care acționează asupra plămânului In cursul respirației obișnuite la nivelul plămânilor acționează trei forțe; două dintre ele au tendința de a determina colabarea plămânilor iar cea de-a treia are tendința de a-i destinde. Tesutul elastic al plămânului este întins în condiții fiziologice, iar tensiunea rezultată din această întindere acționează ca o forță elastică ce determină colabarea plămânului prin tragerea spre interior
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
au tendința de a determina colabarea plămânilor iar cea de-a treia are tendința de a-i destinde. Tesutul elastic al plămânului este întins în condiții fiziologice, iar tensiunea rezultată din această întindere acționează ca o forță elastică ce determină colabarea plămânului prin tragerea spre interior a pleurei viscerale (fig. 66). Tensiunea superficială este cea de-a doua forță care are tendința de a colaba plămânul; se referă la forța generată de pelicula de lichid care tapetează alveolele și are tendința
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
presiune de destindere). Apariția unei rupturi la nivelul căilor aeriene sau al peretelui toracic determină pătrunderea aerului în cavitatea pleurală (pneumotorax). In această situație presiunea intrapleurală crește până la valoarea zero (presiune atmosferică) și chiar peste această valoare, având ca efect colabarea plămânilor. Surfactantul pulmonar Tensiunea superficială dată de lichidul care tapetează alveolele reprezintă un factor important în menținerea plămânilor plini cu aer. Această peliculă de lichid împiedică contactul epiteliului alveolar direct cu aerul și astfel menține viabilitatea și funcția celulelor respective
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
vasculite etc.). Leziunile segmentare sunt reprezentate de țesut cicatricial, compus din colagen de tip I și III. Examenul histologic în MO arată prezența în unele anse capilare (leziuni segmentare) ai unor glomeruli (leziuni focale) a unei scleroze și a unei colabări a mezangiului, cu ușoară proliferare a celulelor mezangiale și ocluzia parțială a lumenului capilar de către un depozit de substanță hialină PAS+. La contactul cu aceste leziuni segementare, celulele epiteliale, adesea hipertrofiate și vacuolizate, se pot detașa de membrana bazală. Hialinoza
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
CelularăHipercelularitate endocapilară segmentară, ce obliterează lumenele capilare, cu sau fără celule spumoase sau karyorrhexis, în ≥ 1 glomerulSe exclud formele 4,54. ApicalăLeziune segmentară ce afectează polul tubular, în ≥ 1 glomerul Se exclude forma 55. ColabantăColabare segmentară sau globală asociată cu hipertrofia și hiperplazia podocitelor supraiacente, în ≥ 1 glomerul- Din punct de vedere clinic, HSF asociată cu leziune podocitară se manifestă, de regulă, prin SN (90 % dintre cazuri la copii, 70 % la adult), pe când HSF prin
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
în marea cavitate pleurală. Hemopneumotoraxul poate să apară în urma ruperii unei bride vascularizate sau a rupturii unei bule de emfizem vascularizate (fig. 5.4). TABLOUL PARACLINIC Examenul radiologic este obligatoriu și pune în evidență prezența aerului în cavitatea pleurală și colabarea mai mult sau mai puțin importantă a plămânului (pneumotorax parțial sau total). Apare hipertransparența și absența desenului pulmonar, uneori cu deplasarea mediastinului controlateral. Plămânul colabat are un contur net, care uneori poate fi greu vizibil. Atunci, când cantitatea de aer
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
colabat are un contur net, care uneori poate fi greu vizibil. Atunci, când cantitatea de aer acumulată este mică se poate dispune sub forma unei benzi transparente pe toată întinderea grilajului costal, situație în care plămânul nu prezintă semne de colabare (fig. 5.5). Dacă aerul acumulat este în cantitate mare, plămânul colabat apare opacifiat omogen cu aspect de „bont” bine conturat [2]. Prezența unui nivel lichidian poate fi observată, când pneumotoraxul este asociat cu acumulare de lichid în cavitatea pleurală
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
alt motiv este că rezistența căilor aeriene periferice crește cu cât volumul pulmonar se reduce. 18.3. Forțe care acționează asupra plămânului In cursul respirației obișnuite la nivelul plămânilor acționează trei forțe; două dintre ele au tendința de a determina colabarea plămânilor iar cea de-a treia are tendința de a-i destinde. Tesutul elastic al plămânului este întins în condiții fiziologice, iar tensiunea rezultată din această întindere acționează ca o forță elastică ce determină colabarea plămânului prin tragerea spre interior
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
au tendința de a determina colabarea plămânilor iar cea de-a treia are tendința de a-i destinde. Tesutul elastic al plămânului este întins în condiții fiziologice, iar tensiunea rezultată din această întindere acționează ca o forță elastică ce determină colabarea plămânului prin tragerea spre interior a pleurei viscerale (fig. 66). Tensiunea superficială este cea de-a doua forță care are tendința de a colaba plămânul; se referă la forța generată de pelicula de lichid care tapetează alveolele și are tendința
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
presiune de destindere). Apariția unei rupturi la nivelul căilor aeriene sau al peretelui toracic determină pătrunderea aerului în cavitatea pleurală (pneumotorax). In această situație presiunea intrapleurală crește până la valoarea zero (presiune atmosferică) și chiar peste această valoare, având ca efect colabarea plămânilor. Surfactantul pulmonar Tensiunea superficială dată de lichidul care tapetează alveolele reprezintă un factor important în menținerea plămânilor plini cu aer. Această peliculă de lichid împiedică contactul epiteliului alveolar direct cu aerul și astfel menține viabilitatea și funcția celulelor respective
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
arterei sylviene apare la aproximativ 10% din pacienții cu insuficiență circulatorie cerebrală acută și a fost numit infarct malign al arterei sylviene datorită mortalității crescute, de până la 80% din cazuri, în ciuda mijloacelor terapeutice folosite. Infarctul ischemic cerebelos masiv poate produce colabarea ventriculului al IV-lea cu apariția unei hidrocefalii obstructive acute și sindrom acut de HIC și are efect compresiv direct asupra trunchiului cerebral cu apariția tulburărilor vegetative (fig. 4.268). În cazul stroke-ului ischemic emisferic cerebral, scăderea debitului sanguin în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
sau a oxigenatorului extracorporeal de membrană (ECMO) sau fără nici un suport cardio-respirator extern. În general, pacienții cu boli pulmonare vasculare sunt operați cu suport ECMO - mașină cord-pulmon. Pneumonectomia la primitor se începe după demararea ventilației pe plămânul controlateral și după colabarea plămânului ipsilateral. Structurile hilare sunt disecate cu atenție, conservându-se nervii frenic și vag. Anterior secționării bronșiei primitive, artera și venele pulmonare sunt staplate și secționate. Bronhia donoare se va secționa scurt, având mare grijă față de țesutul peribronșic care va
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLEMENS AIGNER, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92112_a_92607]
-
intensifică durerea. Cei cu pancreatită severă sunt anxioși. Febra este frecventă și poate fi explicată prin eliberarea de factori proinflamatori, inclusiv citokine și chemokine din pancreasul lezat. Tahicardia, tahipneea și hipotensiunea datorată hipovolemiei, sunt de asemenea frecvente. Hipovolemia duce la colabarea venelor gâtului, pielea uscată, mucoase uscate, diminuarea elasticității subcutanate. Uneori, cei cu pancreatită au modificări ale statusului mental, ca și rezultat al administrării prelungite de medicamente sau alcool, hipotensiunii, hipoxemiei sau eliberarea În circulație a toxinelor din pancreasul inflamat. Poate
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
mușchilor abdominali anteriori (drepți, oblici, transverși) care crește presiunea intraabdominală și deci împinge diafragmul în sus. Elasticitatea pulmonară se datorează fibrelor de elastină din structura acestor organe dar și surfactantului pulmonar, substanță tensioactivă secretată de pneumocite ce se opune atât colabării cât și supradistensiei (menține forma alveolelor pulmonare). La adult complianța pulmonară (distensia maximă a plămânilor) normală are valoarea de 220 ml/1 cm H20. Frecvența mișcărilor respiratorii în condiții de repaus este de 45/min la nou-născut, 20/min la
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ajung la centrul pneumotaxic pontin, ce inhibă centrul respirator, urmând expirația. Acest proces de feedback negativ poartă numele de reflexul Hering-Breuer sau reflexul inhibitor al respirației. Se pare că există și un reflex Hering-Breuer inversat provocat de excitarea mecanoreceptorilor prin colabarea plămânilor, care stimulează inspirul. La realizarea reflexelor respiratorii participă și impulsurile generate de către receptorii din zonele endocardoaortică și sinocarotidiană. Când presiunea arterială crește, scade amplitudinea și frecvența mișcărilor respiratorii, iar când presiunea arterială scade efectul asupra respirației este contrar. Mecanismele
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
alt motiv este că rezistența căilor aeriene periferice crește cu cât volumul pulmonar se reduce. 18.3. Forțe care acționează asupra plămânului In cursul respirației obișnuite la nivelul plămânilor acționează trei forțe; două dintre ele au tendința de a determina colabarea plămânilor iar cea de-a treia are tendința de a-i destinde. Tesutul elastic al plămânului este întins în condiții fiziologice, iar tensiunea rezultată din această întindere acționează ca o forță elastică ce determină colabarea plămânului prin tragerea spre interior
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
au tendința de a determina colabarea plămânilor iar cea de-a treia are tendința de a-i destinde. Tesutul elastic al plămânului este întins în condiții fiziologice, iar tensiunea rezultată din această întindere acționează ca o forță elastică ce determină colabarea plămânului prin tragerea spre interior a pleurei viscerale (fig. 66). Tensiunea superficială este cea de-a doua forță care are tendința de a colaba plămânul; se referă la forța generată de pelicula de lichid care tapetează alveolele și are tendința
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
presiune de destindere). Apariția unei rupturi la nivelul căilor aeriene sau al peretelui toracic determină pătrunderea aerului în cavitatea pleurală (pneumotorax). In această situație presiunea intrapleurală crește până la valoarea zero (presiune atmosferică) și chiar peste această valoare, având ca efect colabarea plămânilor. Surfactantul pulmonar Tensiunea superficială dată de lichidul care tapetează alveolele reprezintă un factor important în menținerea plămânilor plini cu aer. Această peliculă de lichid împiedică contactul epiteliului alveolar direct cu aerul și astfel menține viabilitatea și funcția celulelor respective
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
chirurgicale. Intervențiile chirurgicale de urgență sunt rezervate următoarelor situații:- hernia diafragmatică strangulată;- existența leziunilor viscerelor peritoneale cu sindrom hemoragic și peritoneal ce se agravează cu toate măsurile de reanimare ce se întreprind;- viscerele herniate în torace determină, prin volumul lor, colabarea plămânului și deplasarea mediastinului, având drept consecință tulburări respiratorii și circulatorii grave. Intervențiile chirurgicale temporizate sunt indicate în:- rupturile diafragmatice neînsoțite de leziuni viscerale asociate sau cu leziuni minore;- insuficiența respiratorie acută produsă prin volet costal și/sau torace instabil
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
având loc prin mecanism lezional. Evoluează cu hipoxemie severă. Simptomele clinice ale edemului pulmonar constau în transpirație, cianoza extremitaților și buzelor, dispnee, tuse cu expectorație spumoasă, rozată, creșterea frecvenței respiratorii și cardiace. Pneumotoraxul (pătrunderea aerului în cavitatea pleurală) duce la colabarea plămânilor și este atât cauză de insuficiență respiratorie cât și consecință a insuficientei respiratorii acute. Poate fi produs de un traumatism toracic sau poate fi "spontan" (de fapt consecință a unei bronhopneumopatii cronice obstructive, a astmului bronșic, a fibrozei chistice
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
alt motiv este că rezistența căilor aeriene periferice crește cu cât volumul pulmonar se reduce. 18.3. Forțe care acționează asupra plămânului In cursul respirației obișnuite la nivelul plămânilor acționează trei forțe; două dintre ele au tendința de a determina colabarea plămânilor iar cea de-a treia are tendința de a-i destinde. Tesutul elastic al plămânului este întins în condiții fiziologice, iar tensiunea rezultată din această întindere acționează ca o forță elastică ce determină colabarea plămânului prin tragerea spre interior
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
au tendința de a determina colabarea plămânilor iar cea de-a treia are tendința de a-i destinde. Tesutul elastic al plămânului este întins în condiții fiziologice, iar tensiunea rezultată din această întindere acționează ca o forță elastică ce determină colabarea plămânului prin tragerea spre interior a pleurei viscerale (fig. 66). Tensiunea superficială este cea de-a doua forță care are tendința de a colaba plămânul; se referă la forța generată de pelicula de lichid care tapetează alveolele și are tendința
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
presiune de destindere). Apariția unei rupturi la nivelul căilor aeriene sau al peretelui toracic determină pătrunderea aerului în cavitatea pleurală (pneumotorax). In această situație presiunea intrapleurală crește până la valoarea zero (presiune atmosferică) și chiar peste această valoare, având ca efect colabarea plămânilor. Surfactantul pulmonar Tensiunea superficială dată de lichidul care tapetează alveolele reprezintă un factor important în menținerea plămânilor plini cu aer. Această peliculă de lichid împiedică contactul epiteliului alveolar direct cu aerul și astfel menține viabilitatea și funcția celulelor respective
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
mai joasă de 2-3 pe minut, cu o durată de cel puțin 10 secunde. 2. Metodele indirecte sunt utilizate curent în practica medicală, fiind bazate pe principiul realizării unei forțe oponente cu valoare cunoscută, cu ajutorul unei manșete pneumatice, forță necesară colabării vasului respectiv și scăderii progresive a acesteia până la apariția undelor pulsatile sistolo-diastolice. Valoarea presiunii cu care circulă sângele în sistemul arterial aortic se apreciază prin următoarele metode: palpatorie, ascultatorie sau oscilometrică. a. introdusă de Riva-Rocci (1897) permite aprecierea numai a
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]