72 matches
-
și epitelizare malpighiană sau cilindrică. Peretele cavitar este subțire și are o structură granulo-matoasă slab vascularizată care se dezvoltă exuberant sub forma unor muguri. Abcesele epitelizate prezintă un înveliș intern continuu și un perete granulativ-fibros. Abcesele deterjate au un înveliș colagenic parțial epitelizat, cu elemente cilindrice sau metaplaziate pavimentos. Scleroza pericavitară este totdeauna prezentă, moderată sau difuză. În teritoriile pulmonare învecinate există focare de atelectazie, scleroză și alveolită lipofagică, bronșii distorsionate, colabate sau ectaziate. Vascularizația este intensă, cu leziuni arteritice, tromboză
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
scopul de a identifica un set de parametri operaționali care, reflectând substratul morfologic al bolii, pot orienta chirurgul vascular asupra conduitei terapeutice; • analiza modificărilor histopatologice prezente în venele varicoase, în scopul de a stabili existența unor diferențe în componentele structurale colagenice, elastice și musculare, în corelație directă cu stadiile evolutive ale bolii și teritoriile afectate; • analiza expresiei moleculare a componentelor structurale matriceale (colagen, elastină) și celulare (mastocite, limfocite) din structura peretelui venos și a unor procese dezvoltate prin comunicare celulară și
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Parra et al., 1998, Ulloa et al., 2001, Gillespie et al., 2002, Woodside et al., 2003). În acest context, obiectivul prezentului studiu a fost reprezentat de analiza modificărilor histopatologice prezente în venele varicoase, investigarea noastră fiind concentrată asupra componentelor structurale colagenice, elastice și musculare al căror raport cantitativ modificat în comparație cu statusul de normalitate poate susține afectarea fiziologiei venoase. 6.2. MATERIAL ȘI METODĂ Lotul de studiu a fost constituit din 13 pacienți cu boală varicoasă: 8 în stadiul CEAP 2-3 (sublot
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
și hiperplazia celulelor musculare, fascicolele musculare netede cu dispoziție concentrică în jurul lumenului devenind voluminoase. Și la acest nivel, colorațiile speciale au permis evidențierea netă a țesutului conjunctiv, cu importantă creștere a cantității de matrice extracelulară fibrilară și nefibrilară. Componenta fibrilară colagenică, organizată în manieră cordonală, în fascicole compacte, cu rare fibrocite asociate, a inclus uneori vase de tip capilar (posibil neoformate prin angiogeneză). Componenta fibrilară elastică, extrem de bine reprezentată, a format condensări în grosimea peretelui venei, ca o reacție la presiunea
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
CEAP 4-6 Modificările histologice anterior descrise la nivelul mediei au fost amplificate prin prezența colagenului în cantități mari, cu rezultat în dezorganizarea modelului celular muscular normal prin fragmentarea fascicolelor musculare și separarea lor în insule, sau înlocuirea acestora prin componenta colagenică în exces (fleboscleroză), distribuită fie uniform, în stratul circular și cel longitudinal al mediei, fie neuniform. Trebuie menționat faptul că, deși tunica media a avut dimensiuni mari, interpretate ca hipertrofie, numărul celulelor musculare netede a fost diminuat, comparativ cu structura
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
din peretele venei. Chiar cînd peretele venos a fost predominant varicos, au fost prezente unele arii normale, cu menținerea formării de fascicole musculare normale. Pentru sublotul 2 varice complicate, colagenul produs a determinat îngroșarea evidentă a intimei, pe fondul hiperplaziei colagenice, instalându-se transformarea hialină. În paralel, a fost prezentă și hiperplazia fibrelor elastice. Mai mult, în tunica medie, hiperplazia fibrelor de colagen a condus la disocierea fascicolelor musculare și/sau înlocuirea acestora în totalitate, cu instalarea flebosclerozei. Studiile histologice efectuate
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
hiperplazia fibrelor elastice. Mai mult, în tunica medie, hiperplazia fibrelor de colagen a condus la disocierea fascicolelor musculare și/sau înlocuirea acestora în totalitate, cu instalarea flebosclerozei. Studiile histologice efectuate pe pereții venelor varicoase prezintă date contradictorii asupra modificărilor componentei colagenice și elastice. Unele lucrări (Svejcar et al., 1963, Andreotti et al., 1978, Psaila, Melhuish, 1989) au evidențiat niveluri scăzute ale colagenului, în paralel cu niveluri scăzute ale elastinei (Andreotti et al., 1978, Venturi et al., 1996), care pot fi compensate
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
nivel crescut de colagen (Rose, Ahmed, 1986), sau că nu există nici o diferență în procentul de colagen și proteine totale între loturile control și cele cu vene varicoase (Travers et al., 1992). În cazul în care există o evidentă creștere colagenică, țesutul fibros dezvoltat consecutiv invadează straturile musculare, distrugând patternul celular normal. În ariile afectate de fibroză este dezorganizată și distribuția fibrelor de colagen, precum și a fibrelor elastice (Rose, Ahmed, 1986). • Modificările celulelor musculare În studiul nostru, în ambele subloturi venele
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
conjunctiv (Svejcar et al., 1963, Prerovsky, 1981, Browse et al., 1988, Obitsu, 1990, Travers et al., 1992), în timp ce alte studii raportează reducerea numărului celulelor musculare netede datorate înlocuirii de țesut conjunctiv (Rose, Ahmed, 1986). Separarea celulelor musculare netede prin zone colagenice, fibroase, împiedică funcționarea tunicii medii ca un întreg, ceea ce determină scăderea tonusului peretelui și conduce la apariția de dilatații patologice (Rose, Ahmed, 1986), deoarece contracția eficientă nu poate avea loc decât dacă celulele individuale sunt în comunicare unele cu altele
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
fost realizată în cadrul Disciplinei Histologie, Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” Iași. 7.3.1. EVALUAREA PROFILULUI COLAGENIC ȘI LAMININIC 7.3.1. REPERE FUNDAMENTALE Rezistența și distensibilitatea/elasticitatea, proprietăți mecanice ale peretelui venos, sunt controlate de componenta colagenică (fibre de colagen), componenta elastică (fibre elastice) și componenta musculară netedă (celule musculare netede) - constituente ale celor 3 tunici care realizează structura histologică a venelor. Țesutul muscular neted este responsabil de tonusul peretelui, influențat prin inervație autonomă și circulație (Travers
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
între venele normale și venele varicoase (Travers et al., 1996, Venturi et al., 1996, Travers et al., 1992). A fost raportată și reducerea conținutului în elastină (Venturi et al., 1996, Gandhi et al., 1993, Kockx et al., 1998), cu conținut colagenic normal, în venele varicoase comparativ cu venele normale (Kockx et al., 1998). Literatura de specialitate nu oferă date structurale comparative bolilor varicoase asociate incompetențelor valvulare versus celor dezvoltate pe fondul unui aparat valvular normal. Totuși, cele mai multe studii pledează pentru existența
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
7.3.2. PARTICULARITĂȚI ALE METODEI Pentru evaluarea expresiei colagenului I, II, III, IV și a lamininei am utilizat un scor semicantitativ bazat pe intensitatea reacției imunhistochimice, adaptat după un scor utilizat recent într-o cercetare axată pe studiul componentei colagenice (Glazebrook et al., 2008). Scala de gradare a avut următoarea semnificație: + pentru intensitate scăzută, ++ pentru intensitate moderată, +++ pentru intensitate crescută. Cazurile pentru care reacția imunohistochimică a fost absentă (în condițiile existenței unui control pozitiv) au fost considerate negative. 7.3
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
SIMPLE - STADIUL CEAP 2-3 Pentru toate cele 8 cazuri investigate, la nivelul tuturor segmentelor recoltate, reacțiile pentru colagenul tip I au fost pozitive, de intensitate medie, iar cele pentru colagen tip III - pozitive, de intensitate scăzută (tabelul 44). Distribuția componentei colagenice tip I și, respectiv, tip III a fost identificată la nivelul tuturor celor 3 tunici. Reacțiile pentru colagenul tip II au fost negative în toate cele 8 cazuri (tabelul 44). Reacțiile pentru colagenul tip IV au fost pozitive în toate
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
STADIUL CEAP 4-6 Pentru toate cele 5 cazuri investigate, la nivelul tuturor segmentelor recoltate, reacțiile imunohistochimice pentru colagenul tip I au fost pozitive, de intensitate crescută, iar cele pentru colagen tip III - pozitive, de intensitate scăzută (tabel 47). Distribuția componentei colagenice tip I și, respectiv, tip III a fost identificată la nivelul tuturor celor 3 tunici, fiind însă în mod evident mai pronunțată la nivelul tunicii medii, printre celulele musculare netede. Reacțiile imunohistochimice pentru colagenul tip II au fost negative în
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
fie tapetând celulele musculare netede, fie dispersat în matricea extracelulară care a separat componenta musculară). Imaginile următoare ilustrează în mod sugestiv prezența diferitelor tipuri de colagen și a lamininei, la nivelul peretelui venos (fig. 129-137). 7.3.4. DISCUȚII • Profilul colagenic Colagenul joacă un rol cheie în elasticitatea tisulară și rezistența la întindere. Aceste proprietăți, cruciale în menținerea statusului funcțional normal în peretele venos, sunt afectate încă din stadiile precoce de apariție a venelor varicoase. Colagenul (Hulmes, 1992, Lullmann Rauch, 2008
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
de colagen existente constituie aproximativ 20% din proteinele prezente în organism. Pe baza datelor moderne de analiză fizico-chimică s-au putut constata diferențe în colagenul extras din diverse varietăți de țesut conjunctiv. Ulterior, s-a demonstrat că în cadrul familiei proteinelor colagenice există un determinism genetic, propriu pentru fiecare membru. Elementul comun caracteristic familiei este organizarea moleculară a lanțurilor α în triplu helix și diferențele constau în compoziția și secvența aminoacizilor în cadrul acestora (Perumal et al., 2008). Progresiv, până în prezent au fost
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
de sinteză, propeptidele nu sunt eliminate din molecula de procolagen (Hulmes, 2002, Lullmann Rauch, 2008, Perumal et al., 2008). Lungimea moleculei de procolagen este, în acest caz, 390 nm. Datorită modului de asamblare este încadrat în domeniul nefibrilar al familiei colagenice, dar greutatea moleculară este similară cu tipurile de colagen din primul domeniu. Prin structura sa, conținând secvențe nonhelicoidale frecvente, realizează o rețea de molecule de procolagen organizate compact pentru a construi un suport pentru membranele bazale; are, concomitent, și funcție de
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
la nivelul intimei, cât și al tunicii medii. Dată fiind calitatea de component major al membranelor bazale, identificarea imunohistochimică a permis evaluarea continuității membranei bazale care susține endoteliul și a modului în care celulele musculare netede sunt separate prin componenta colagenică, aspectul compact al tunicii medii fiind înlocuit de un pattern fragmentat, prezent în principal la nivelul crosei safenei și al venei safene interne. • Profilul lamininic Revista literaturii în contextul laminină - boală varicoasă include 11 studii, patru dintre acestea fiind publicate
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
200. 7.8.3. REZULTATE 7.8.3.1. EXPRESIA POPULAȚIEI LIMFOCITARE T ÎN BOALA VARICOASĂ VARICE SIMPLE - STADIUL CEAP 2 3 Examenul calitativ a evidențiat prezența limfocitelor T4 și T8 la nivelul tunicii medii, cu localizare difuză în interiorul componentei colagenice care separă celulele musculare netede. Examenul cantitativ a relevat, pe ansamblul celor 8 cazuri analizate, o valoare medie de 25,67 limfocite T4, și 10,60 limfocite T8 (tabel 55). 7.8.3.2. EXPRESIA POPULAȚIEI LIMFOCITARE ÎN BOALA VARICOASĂ
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
T4, și 10,60 limfocite T8 (tabel 55). 7.8.3.2. EXPRESIA POPULAȚIEI LIMFOCITARE ÎN BOALA VARICOASĂ VARICE COMPLICATE - STADIUL CEAP 4-6 Examenul calitativ a evidențiat aceeași distribuție a limfocitelor ca și varicele simple, și anume dispersate în interiorul cadrului colagenic prezent în tunica medie. Examenul cantitativ a relevat, pe ansamblul celor 5 cazuri analizate, o valoare medie de 42,80 limfocite T4 și, respectiv, 18,56 limfocite T8 (tabelul 56). Analiza statistică a demonstrat diferențe semnificative statistice între limfocitele T4
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
musculare netede din medie spre intimă (Travers et al., 1996, Wali, Eid, 2002, Elsharawy et al., 2007). Leziunile rezultă, cel mai probabil, din cauza stazei venoase care determină hipoxie intimală, afectând endoteliul și inițiind mecanisme compensatorii care conduc la modificările degenerative colagenice și musculare (Coleridge Smith, 1997, Elsharawy et al., 2007). La nivelul mediei, examenul electronomicroscopic pune în evidență: (i) transformarea celulelor musculare netede, prin apariția potențialul fagocitic, prin transformarea fenotipului contractil în fenotip secretor și, posibil, prin creșterea conținutul intracelular de
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
fenotip secretor și, posibil, prin creșterea conținutul intracelular de apă care conduce la modificări hipertrofice, și nu hiperplazice (Kockx et al., 1998, Wali, Eid, 2001, Urbanek et al., 2004, Elsharawy et al.,2007); (ii) dezvoltarea importantă a rețelei de fibre colagenice (Jurukova, Milenkov, 1982, Venturi et al., 1996, Maurel et al., 1990, Wali, Eid, 2001, Urbanek et al., 2004, Elsharawy et al., 2007); (iii) atrofia și dezorganizarea rețelei de fibre elastice, cu invaginare printre fasciculele colagenice proliferate excesiv și celulele musculare
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
importantă a rețelei de fibre colagenice (Jurukova, Milenkov, 1982, Venturi et al., 1996, Maurel et al., 1990, Wali, Eid, 2001, Urbanek et al., 2004, Elsharawy et al., 2007); (iii) atrofia și dezorganizarea rețelei de fibre elastice, cu invaginare printre fasciculele colagenice proliferate excesiv și celulele musculare netede care își pierd caracterul coeziv (Bouissou et al., 1988, Goldman, Froneck, 1989, Wali, Eid, 2001). Din trecerea în revistă a datelor neomogene prezente în fluxul principal de publicații rezultă că nu există încă un
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
o evaluare calitativă și cantitativă globală (Travers et al., 1996, Wali, Eid, 2001, Wali, Eid, 2002). În acest context, obiectivul prezentului studiu a fost reprezentat de analiza modificărilor ultrastructurale din venele varicoase, investigarea noastră fiind concentrată asupra componentelor structurale endoteliale, colagenice, elastice și musculare, în scopul de a contribui la caracterizarea leziunilor prezente la nivelul intimei, mediei și adventicei venoase. 8.2. MATERIAL ȘI METODĂ Materialul a fost reprezentat de 8 fragmente de venă safenă internă, prelevate din teritoriul varicos - în
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
medii par a se interfera, iar asocierea frecventă a modificărilor patologice în stratul muscular și în intimă sugerează că ambele au o cauză comună (Milroy et al., 1989). Astfel, modificările se dezvoltă în baza a două procese: (i) stimularea producției colagenice care se extinde din intimă spre medie, și (ii) modificarea celulelor musculare netede din medie care pierd aranjamentul tipic în strat continuu și, separându-se, penetrează în intimă. Totuși, discutarea semnificației modificărilor structurale, fundamentate de transformările ultrastructurale ale celulelor și
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]