31,146 matches
-
Pavel Șușară La Muzeul Național Cotroceni s-a deschis una dintre cele mai importante expoziții de pictură și grafică din ultima vreme, și anume o expoziție a cărei temă este peisajul în pictura românească din colecțiile particulare. Realizată de către doi specialiști cu o mare experiență privind arta românească, istoricul de artă Marian Constantin și cunoscutul colecționar Vasile Parizescu, această expoziție reunește în jur de șapte sute de lucrări din colecții particulare și se întinde pe un interval
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
temă este peisajul în pictura românească din colecțiile particulare. Realizată de către doi specialiști cu o mare experiență privind arta românească, istoricul de artă Marian Constantin și cunoscutul colecționar Vasile Parizescu, această expoziție reunește în jur de șapte sute de lucrări din colecții particulare și se întinde pe un interval care, practic, echivalează cu vîrsta matură a picturii naționale, adică acela care începe cu Nicolae Grigorescu și se sfîrșește cu Horia Bernea și Ilie Boca. Prima observație care se impune în fața avalanșei de
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
Alexandru Moser Padina este un pictor care trebuie urgent descoperit pentru nuanțarea și aprofundarea fenomenului nostru artistic din spațiul modernității. Însă dincolo de amploarea sa propriu-zisă, de forța exponatelor, de valoarea pedagogică a discursului asupra istoriei picturii noastre moderne, expoziția din colecții particulare pune la îndemîna privitorilor încă două valori fundamentale, acelea pe care le-am amintit deja, dar care trebuie de multe ori repetate pentru a fi și însușite: pictura ca fenomen complex, debarasată de mitologii și de personalități hegemonice, și
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
că ne-am mirat foarte când am văzut cu ochii noștri în "Curentul Magazin", o cronică literară semnată de d-sa." Fragmentul citat pregătește portretul lui Pamfil Șeicaru din "Azi", iar aceasta nu face decât să completeze seria, ca de colecție, a crochiurilor puse în circulație și de alte publicații, printre care și "Hiena", propriul ziar de polemică a lui Pamfil Șeicaru, întemeiat împreună cu Cezar Petrescu. Toate cuprind suficiente trăsături care să-i amplifice portretul și să i-l îngroașe. Asemenea
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
de neperisabilitatea subiectului, ci de rezistența în timp a fibrei textului. Și poți să-mi dai niște exemple de subiecte neperisabile, asigurătoare? Pomul, lacul? Peste câteva sute de ani s-ar putea ca pomul și lacul să rămână doar niște colecții de impulsuri electronice în memoria omenirii. Omul? Dragostea? De la Platon până la Michel Houellebecq, presimțirea unei rase superioare, nediferențiate sexual, o rasă înlocuitoare care să fie pentru om ce este acum omul pentru maimuță, bântuie umanitatea. După 11 septembrie 2001 cred
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
comerciale. Avea o firmă înființată în 1910, la Constanța, de către bunicul meu, Agop Zam-baccian. Se pare că și străbunicul meu, Aram Zambaccian, se ocupa cu negoțul." Muzeul Zambaccian a fost închis după 1977, cînd tablourile au fost transferate la Muzeul Colecțiilor de pe Calea Victoriei, și redeschis chiar după Revoluție. Re-vista ne reamintește și că s-au împlinit 10 ani de la moartea Andei Călugăreanu. În PIAȚA LITERARĂ nr. 17, un interviu cu dl Gh. Grigurcu. Să relevăm două lucruri. Mai întîi un elogiu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
avea 54 de ani. Peste un mandat, în 2008, ar ajunge la 58, iar dacă nu cădem în dictatură, s-ar putea retrage frumușel la pensie în 2012, când, la 62 de ani, va avea timp suficient să-și admire colecția de tablouri. În opinia mea, Năstase voia să afle în ce măsură se poate baza pe sprijinul lui Iliescu. Popor îmbătrânit, conservator, inamic al experimentelor, românii acceptă cu greu schimbarea. Iar când o acceptă, vor rezultate fulgerătoare. Dacă ele nu vin, se
Iliescu, succesorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14688_a_16013]
-
Iulia Argint Mi-am imaginat întot-deauna paradisul ca o bibliotecă, nu ca o grădină, spunea scriitorul argentinian Borges într-un interviu acordat lui Alastair Reid. Cunoscuta editură clujeană Dacia, cu începere din 2000, a lansat o nouă colecție: Dacia Educațional, în seria "Bibliografie școlară", prin urmare este vorba de monografii sau de " Biografia unei capodopere", de analize critice ale unor opere clasice studiate în liceu. În 2002 au apărut în cadrul acestei colecții coordonate de criticul Ion Simuț, patru
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
din 2000, a lansat o nouă colecție: Dacia Educațional, în seria "Bibliografie școlară", prin urmare este vorba de monografii sau de " Biografia unei capodopere", de analize critice ale unor opere clasice studiate în liceu. În 2002 au apărut în cadrul acestei colecții coordonate de criticul Ion Simuț, patru cărți despre cărți, patru numere (12, 13, 14 și 15). Analiștii operelor consacrate sunt critici literari cu experiență didactică, profesori universitari din diferite centre culturale românești cum sunt Iași, Craiova ori Baia Mare: Șerban Cioculescu
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
afară, Gh. Glodeanu a scris destul de mult despre proza lui Mircea Eliade, interesat de fantasticul și de imaginarul de aici, proeminente la autorul Romanului adolescentului miop, al lui Maitreyi ori al Nopții de Sânziene. De fapt, toate monografiile incluse în colecția Dacia Educațional urmează aproximativ același mod de abordare analitică a scrierilor literare apărute în manuale și cartea domnului Gh. Glodeanu nu este o excepție din acest punct de vedere. Se vorbește despre operă în general, demersul critic se continuă cu
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
Buciu - anticipând - care iese oarecum din tipar prin ontoretorica sa), maniera în care se organizează materia monografiilor cât și formulările clare, cu etape ușor recognoscibile în parcurgerea liniară a itinerarului hermeneutic antestabilit, subliniază caracterul didactic al cărților apărute în această colecție. Dar acest lucru nu constituie un impediment real, discuția dublă pomenită rămânând posibilă între anumite limite. Gh. Glodeanu scrie în monografia sa la Noaptea de Sânziene: Obsesia timpului și cultivarea unor narațiuni labirintice sunt cele două trăsături semnificative care apropie
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
îl definește ca fiind nici mai mult nici mai puțin decât o elegie disimulată. Sunete de infratext, patetice, traduc admirația lui Sadoveanu pentru anumite permanențe, notează criticul, adevăr valabil în cazul tuturor creatorilor de capodopere prezente sau nu în această colecție. În mai toate aceste monografii galeria personajelor este nelipsită, așa că Vitoria, Nechifor Lipan și alții sunt resuscitați în memoria cititorului extradiegetic, cum îl numește M. V. Buciu. Nicăieri nu lipsește o bibliografie selectivă satisfăcătoare. Revenind la Marian Victor Buciu, conferențiarul doctor
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
despre Pădurea spânzuraților reliefează două constante tematice ale acestui roman: Erosul și Thanatosul. Nu fără legătură cu aceste constante, istoricul literar pune în lumină Simbolurile fundamentale din acest spațiu romanesc (lumina și întunericul). Înaintea acestor patru monografii au apărut în colecția Dacia Educațional, La țigănci de Mircea Eliade în cinci interpretări, studiu al coordonatorului acestei colecții, Ion Simuț, Ciocoii vechi și noi, monografie de Șerban Cioculescu ș.a. Adresându-se elevilor de liceu, aceste cărți cuprind la sfârșit teme numite fie de
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
legătură cu aceste constante, istoricul literar pune în lumină Simbolurile fundamentale din acest spațiu romanesc (lumina și întunericul). Înaintea acestor patru monografii au apărut în colecția Dacia Educațional, La țigănci de Mircea Eliade în cinci interpretări, studiu al coordonatorului acestei colecții, Ion Simuț, Ciocoii vechi și noi, monografie de Șerban Cioculescu ș.a. Adresându-se elevilor de liceu, aceste cărți cuprind la sfârșit teme numite fie de studiu independent, fie Aspecte de investigat, astfel încât ele, biografiile unor capodopere, să constituie instrumente ajutătoare
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
lovit că un flagel Editură Minerva, până să ajungă la noua stimulatoare de energii, Fundația Națională pentru Știință și Arta, pusă sub egida Academiei și a Institutului "G. Călinescu". De reținut tonicul acestei reînsănătoșiri prin continuarea ideii inițiale, aceea a colecției "Scriitori români". Volumul al patrulea pune în circuitul lecturii lecția de luciditate critic-literara și de demistificare politică și socială a publicisticii lui Ion Vinea, dintre 1913 și 1919. Reproduc titlurile publicațiilor: "Rampă" (1913), "Facla" (1913-1914), "Scenă" (1914), "Seară" (1914), "Chemarea
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
d-na Filipas își mărturisește doar "aspirația" la o cuprindere exhaustiva a publicisticii, pragurile fiind puse de rezervă identificărilor, fie că este vorba de pseudonime, fie de texte nesemnate, de jocul nefast al cenzurării numelor, la care se adaugă descomplectarea colecțiilor din marile biblioteci. Referitor la asemenea dezlegare de șarade, am reținut sugerarea Margaretei Feraru din notă la ședința din 7 decembrie 1930, din volumul III al Agendelor lui E. Lovinescu, la rubrică din "Facla" semnată F.A., privind articolul Memorialistica despre
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
Memorialul revoluției, compoziția Sf. Gheorghe a sculptoriței Silvia Radu. înainte de a fi trimisă spre a-și ocupă locul rezervat în minusculă Piața Sf. Gheorghe, lucrarea a fost expusă o vreme, pentru a fi văzută și de către bucureșteni, în curtea Muzeului colecțiilor, în spațiul aferent Galeriei Catacomba. Dacă ea a fost sau nu văzută de către un număr semnificativ de oameni este, acum, mai puțin important, dar, în mod cert, ea a fost privită cu multă atenție de către artiști și de către publicul prevenit
A treia cale sau Inocenta Sfintului Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14780_a_16105]
-
numeroasele aspecte ale problemei. Iar unele formulări sunt chiar memorabile. Câte lucruri am afla dacă s-ar putea discuta despre literatură cu detașare, fără a se supraveghea și cenzura îndoielile care pot deranja! Maria-Luiza Cristescu - Politici ale romanului românesc contemporan, colecția Eseuri/Critică, Editura Cartea Românească, București, 246 pag.
Critică supravegheată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14791_a_16116]
-
în NATO și UE, așa de vitală că merita deranjul cu înaltul, prea înaltul, aproape cel mai înalt personaj din istoria de moment și de tranziție, să lase baltă NATO, UE, pe Bush, pe Chirac, pe Blair, urșii din pădure, colecția de tablouri, ca să sune, el, cu mînuța lui, la OTV. Ghici cine e! Telefob P.S. Între timp, un alt personaj și-a dat în petec pe același post. Atît de tare, încît postului i s-a retras licența. Al dracului
Ghici cine vine la OTV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14808_a_16133]
-
nu scrii, totuși, în "caiețel". Deocamdată Alexandru se pune la punct cu "bibliografia", una extrem de interesantă - aflat deja la a doua carte riscă să rămînă pe veci hipnotizat de aceste produse culturale "halucinogene". Cecilia Ștefănescu, Legături bolnăvicioase, Editura Paralela 45, Colecția Debut, 2002, 128 pag. Alexandru Vaculovski, Pizdeț, Editura Aula, Colecția "Frontiera", 2002, 128pag.
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
punct cu "bibliografia", una extrem de interesantă - aflat deja la a doua carte riscă să rămînă pe veci hipnotizat de aceste produse culturale "halucinogene". Cecilia Ștefănescu, Legături bolnăvicioase, Editura Paralela 45, Colecția Debut, 2002, 128 pag. Alexandru Vaculovski, Pizdeț, Editura Aula, Colecția "Frontiera", 2002, 128pag.
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
identifică scriitori, mai ales spanioli, mai puțin frecventați la noi și chiar și atunci când reproduce paginile înnegrite de ștersăturile autorului, exemplar examen al spiritului său critic, aplicat pe viu. Ediția reproduce, din mulțimea mapelor aflate depozitate la Arhivele Naționale, în colecția "Scriitori români", Dosarul cu numărul 120, al cărui conținut este format din acest Jurnal, intitulat Caiete de miezul nopții. Fragmente au mai fost publicate în revista "Magazin istoric", în patru numere ale anului 1995, de Ioan Lăcustă, iar de către Popescu-Cadem
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
devină simplu manierism. în ansamblu, impresia pe care o lasă romanul doamnei Braga este aceea a unei cărți în care formula literară adoptată funcționează ca pretext pentru manifestarea înzestrării poetice a autoarei. Rodica Braga, Și va fi ziua a opta..., Colecția "Biblioteca Dacia", Seria Roman, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2001, 184 p.
Romanul unei poete by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14816_a_16141]
-
largă serie de mici eseuri apărute în presa culturală. Volum care cu siguranță va atrage atenția, pe de o parte, pentru că e vorba de unul dintre cei mai cunoscuți dramaturgi români ai perioadei postbelice, pe de altă parte, pentru că această colecție de reflecții constituie un important "document de epocă", oferind cititorului șansa de a face o incursiune extrem de educativă printre obsesiile, sensibilitățile și pasiunile unui individ inteligent captiv al unei realități politice constrîngătoare. Nimic direct la adresa presiunii comuniste afectînd libertatea de
Eseuri de Teodor Mazilu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14817_a_16142]
-
constată mai întâi că termenul apare prima dată la Platon în Dialoguri și la Ampère în Clasificarea Științelor. Ceea ce se înțelege astăzi prin cibernetică este însă într-adevăr o... pseudoștiință deoarece nu întrunește toate calitățile unei veritabile științe. E o colecție de rezultate din multiple domenii (Matematică, Teoria informației, Electronică). De altfel multe enciclopedii contemporane o califică drept "ansamblu de teorii". Webster-ul o numește "studiu", iar prin cibernation, americanii înțeleg folosirea computerelor pentru controlul proceselor automate în industrie. Suprema încercare pentru
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]