85 matches
-
Prin ea, teiul de la Copou capătă valoarea unui monument viu, cel mai prețios poate, din câte s-au închinat marelui și nefericitului poet. (Foto-Regal) Pag. 34. Liceul național, pe la 1895. Pag. 35. Liceul național, clădire ridicată în anii 1895, 1896. (Colecțiunea Socec et Co., Iași.) Pag. 39. Iașul vechi. Casele Bașotă, în care a funcționat gimnaziul Ștefan cel Mare. (Foto-Regal) Pag. 39. Turnul mănăstirei Galata. (Foto-Regal) Pag. 42. "Zidul lung care împrejmuia internatul, zidul care separa viața mea prezentă de trecutul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Copou. (Foto-Regal) Pag. 163. Un colț în Sala pașilor pierduți, la Palatul Justiției. (Polyfoto) Pag. 165. "...Mulți nu-l prezintă decât ca pe un oraș al morții...". (Polyfoto) Pag. 167. Colț de stradă în Sărărie, cu silueta bisericii Sf. Haralambie. (Colecțiunea Sooec, Iași) Pag. 168. Profesorul N. Iorga. După o fotografie mai veche. Pag. 169. Biserica din Rufeni (numele uneia din mahalalele lașului). Săracă și așezată într-o parte săracă și mărginașă a orașului, biserica aceasta are totuși o mare vechime
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
într-o atmosferă animată și plină de pitoresc, aspectul vechi al acestui local cu faimă. Pag. 188. Spre Cetățuia. (Foto M. H.) Pag. 191. Teatrul Național de la Copou, după o fotografie veche. Pag. 192. Mănăstirea Socola și Ospiciul de alienați. (Colecțiunea Socec et Comp., Iași) Pag. 193. Case vechi, în str. Ștefan cel Mare. (Polyfoto) Pag. 194. Turnul bisericii Bărboi, a cărei înfățișare de campanile italian și a cărei zveltă siluetă fac din el unul din cele mai interesante monumente ale orașului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
biserică, distrusă de un incendiu. În peisajul care-o încadrează, ea produce, ori de unde e văzută, o foarte frumoasă impresie. (Foto-Regal) Pag. 260. Trecând prin fața Mitropoliei. (Polyfoto) Pag. 261. Bustul lui Mihail Eminescu, în grădina Copou, opera sculptorului prof. Mateescu. (Colecțiunea Socec et Co., Iași). Pag. 262. Intrarea în parcul expoziției, pe platoul Copoului. Pag. 263. Fragment din fațada clădirei Jokey-Club. (Foto-Regal) Pag. 264. Monumentul lui Grigore Ghica, în grădina vechiului Beilic, unde nefericitul prinț a fost asasinat. Pag. 266. Palatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
mai mare parte, executate de către fotografii: S. Suchar (Foto-Regal), Iași, Zaharia Weiss, Iași, Polyfoto, București, Berman-Dimineața, București, unele de către D. Mircea Herovanu, asistent la Inst Meteorologic și de alți amatori ieșeni, în fine, unele sunt reproduse după diverse albumuri și colecțiuni artistice. Redactor: Simona Modreanu Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA 8 EUGEN HEROVANU 1 ORAȘUL AMINTIRILOR
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Și într-o zi vine d. prezident al Camerei și spune în Cameră că, pe când oștirea liberă (!!! ), dorobanții, luau Plevna, armata permanentă sta ascunsă în șanțuri! Vedeți că este obiceiul de-a calomnia și de-a falsifica istoria. D). Rosetti (colecțiunea jurnalului d-sale este de față) s-a pătruns de acea maximă, căria-i datorează toate succesele politicei d-sale, că un neadevăr repetat cu cutezanță și neîncetat în cele din urmă trece de adevăr și nu se mai poate scoate
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ar putea asigura un avantaj serios în orice eventualitate? Iar la 12 septembrie 1875 foaia d-lui C. A. Rosetti, polemizând cu "Presa", zice următoarele: Nu numai astăzi, ci totdeuna "Romînul" a predicat o confederațiune cu popoarele de dincolo de Dunăre; colecțiunea lui, de la fundare și până astăzi, este martură. Iată dar rețeta foii franceze din fir în păr în colecția "Romînului". Noi, precum am repetat-o de atâtea ori, în opoziție fiind nu facem politică exterioară pentru că nu voim a pune
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cuprinsul de mai sus, sunt reprezentate mai toate ramurile agriculturei. Numele autorilor, care amândoi sunt bărbați de specialitate, poate servi drept garanție despre buna alegere și tractare a materiilor cuprinse în "Calendarul bunului econom". Alăturea cu agricultura, calendarul cuprinde o colecțiune aleasă de poezii, precum și una din cele mai nimerite novele populare. Comerciantul, industriașul, meseriașul, învățătorul, preotul, amploaiatul, ei toți află în "Calendarul bunului econom" învățături practice pentru trebuințele zilnice. "Calendarul bunului econom" se poate comanda la d-nii Iosif Drotleff et Comp.
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
atunci, el a dobândit permisiunea, pentru continuarea operei sale, de a trage copie de pe toate documentele arhivului regesc al Poloniei și din arhivele particulare ale principalelor familii nobile, precum Radziwil, Zamojski etc. În acest chip el și-a format o colecțiune documentală consistând din 231 tomuri mari in folio. După moartea lui Naruszewicz, această colecțiune a trecut în posesiunea istoricului și legistului polon contelui Tadeu Czacki, care a așezat-o în biblioteca ce o avea la moșia sa Poryck în gubernamentul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
toate documentele arhivului regesc al Poloniei și din arhivele particulare ale principalelor familii nobile, precum Radziwil, Zamojski etc. În acest chip el și-a format o colecțiune documentală consistând din 231 tomuri mari in folio. După moartea lui Naruszewicz, această colecțiune a trecut în posesiunea istoricului și legistului polon contelui Tadeu Czacki, care a așezat-o în biblioteca ce o avea la moșia sa Poryck în gubernamentul Voliniei, utilizînd-o el însuși pentru scrierile sale, fără ca să fi fost accesibilă pentru ceilalți
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o avea la moșia sa Poryck în gubernamentul Voliniei, utilizînd-o el însuși pentru scrierile sale, fără ca să fi fost accesibilă pentru ceilalți. După moartea lui Czacki, la 1819, principele Adam Czartoryski a cumpărat de la moștenitori, între alte manuscripte și rarități, colecțiunea documentală a lui Naruszewicz pentru suma de 12 000 galbeni și-a transportat-o la moșia sa Pulawy în gubernamentul de Lubel, unde iarăși mai nimeni nu putea să o consulte. La 1830, colecțiunea lui Naruszewicz a fost dusă la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
moștenitori, între alte manuscripte și rarități, colecțiunea documentală a lui Naruszewicz pentru suma de 12 000 galbeni și-a transportat-o la moșia sa Pulawy în gubernamentul de Lubel, unde iarăși mai nimeni nu putea să o consulte. La 1830, colecțiunea lui Naruszewicz a fost dusă la o altă moșie a princepelui Czartoryski, Sieniawa în Galiția, și în urmă strămutată la Paris, unde s-au așezat proprietarii ei. Nu de mult această comoară de documente {EminescuOpIX 508} a fost dăruită Academiei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în Dogiel și în edițiunea lui Rykaczewski era cu atât mai dureroasă cu cât sumarele lor sânt făcute foarte pe scurt și adesea prezintă erori învederate. Toate documentele menționate în Dogiel și în Rykaszewski se află copiate in extenso în colecțiunea lui Naruszewicz, și nu numai acestea, dar încă multe altele, cari rămâneau până aci cu desăvârșire necunoscute, începînd de la anul 1378 până la începutul secolului trecut, până la epoca finală a relațiunilor politice între români și Polonia. Cele mai vechi sânt scrise
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pentru istoria noastră internă. În total se află aproximativ peste 2000 documente relative de-a dreptul la România. În trei săptămâni d-lui Hasdeu i-a fost abia cu putință de a-și forma o ideie en bloc despre coprinsul colecțiunii lui Naruszewicz și de a-și nota numerile actelor privitoare la România, fără a se putea apuca de copiarea lor. După consiliul d-lui Dimitrie Sturza, bărbat special, cunoscut prin râvna sa pentru tot ce se atinge de istoria română
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de 1500 lei noi și d-a se prevedea suma de 6. 000 lei noi în bugetul anului viitor, pentru terminarea lucrării. Iar documentele copiate propune să se publice într-o edițiune separată în aceleași condițiuni în cari se editează colecțiunea repauzatului Hurmuzachi. [24 septembrie 1876] CETATEA JIDOVA Această cetate numită Jidova și Uriașa, situată în plaiul Nucșoarei, districtul Muscel, la 6 kilometre de centrul orașului Cîmpu Lung, se află așezată între Râul Târgului, la distanță de 120 metre de malurile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
populare, îngr. și pref. Al. Bistrițeanu, 1957; Basme române, îngr. și pref. Stanca Fotino, București, 1968; ed. îngr. Rodica Pandele și Petre D. Anghel, pref. Nicolae Constantinescu, București, 1996. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 39-41; Gion [G.I. Ionnescu-Gion], Poezia populară, colecțiunea G. Dem. Teodorescu, „Românul”, 1883, 25-26 iunie, 2-3 septembrie; A. D. Xenopol, „Poezii populare române”, culegere de G. Dem. Teodorescu, „Voința națională”, 1886, 451; G. Panu, Portrete și tipuri parlamentare, București, 1892, 157-159; În amintirea lui G. Dem. Teodorescu (1849-1900), București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
Papiu-Ilarian, care a dat una dintre primele colecții de documente referitoare la trecutul țării sub numele Tesaurului de monumente și care în prefață insistă asupra nevoii de "a aduna aceste monumente rătăcitoare ale istoriei noastre" evocă de mai multe ori "colecțiunea mea" și documentele pe care le "posed"12: pentru el, în mod vizibil, procedura tehnică a editării se suprapune până la indistincție cu gestul colecționării. Angajamentul său științific în restituirea documentelor referitoare la români era dublat de nevoia mult mai intimă
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
calificat drept "frumos" și, în consecință, selecționat 25. Așa ajunge un estet precum Odobescu să vorbească despre o "frumoasă stelă cu doi lei culcați pe frontonul ei"26, despre un "foarte frumos corp trunchiat de centaur"27 sau despre "minunata colecțiune de grosolane vase de pământ"28. Tot așa, Cezar Bolliac spune despre un vestigiu pe care nici măcar nu l-a văzut: "un primar ar fi având un foarte frumos obiect de o foarte frumoasă piatră"29. Pentru că spre deosebire de emoția estetică
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Printre lucrările distinse s-au numărat Domnișoara Nastasia de G. M. Zamfirescu (1929), Oameni feluriți de Anton Holban (1930), Molima de Ion Marin Sadoveanu (1932), Căprița de Petre Drăgoescu (1933), Dridri de Ion Cantacuzino (1935). Editura societății a tipărit (în „Colecțiunea de teatru românesc SADR”), până în 1938, circa douăzeci de piese, printre care Păcală de Horia Furtună, Domnișoara Nastasia de G. M. Zamfirescu, Omul care a văzut moartea de Victor Eftimiu, Papagalii de Const. Rîuleț, Jucării sfărâmate de Caton Theodorian, Molima
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289746_a_291075]
-
câteva comune ale Banatului sârbesc. A publicat, în urma unei riguroase selecții, un număr de 988 de texte, grupate în nouă colecții, azi adevărate rarități bibliografice: Poezii poporale din Bănat (I-III, 1892-1912), Cântece cătănești (1898), Literatură poporală aleasă din diferite colecțiuni (1901), Frumoasa din nor și alte povești (1914), Frunzulițe din război (I-II, 1918) ș.a. Dintre acestea, prima colecție reprezintă „cea mai de seamă culegere lirică bănățeană, care întrunește deopotrivă valoarea estetică a materialului cu exigența științifică a alcătuirii ei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
școalelor confesionale ortodoxe române din Ardeal, Sibiu, 1944. Culegeri: Poezii poporale din Bănat, vol. I, Caransebeș, 1892, vol. II: Balade, Sibiu, 1906, vol. III: Descântece, Sibiu, 1912; Cântece bănățene, Caransebeș, 1898; Cântece cătănești, Caransebeș, 1898; Literatură poporală aleasă din diferite colecțiuni, Caransebeș, 1901; Frumoasa din nor și alte povești, Sibiu, 1914; Frunzulițe din război, I-II, Sibiu, 1918. Ediții: Mihai Eminescu, Câteva poezii, Caransebeș, 1901. Traduceri: I. S. Turgheniev, Clara Milici, Sibiu, 1890, Ceasul, Sibiu, 1909. Repere bibliografice: Ilarie Chendi, Zece
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
e marcată Întotdeauna, cu fastul imagistic cunoscut, ca o adevărată transfigurare. O energie nouă mobilizează ființe și lucruri Împrospătînd sărbătorește universul Întreg, ca În finalul secțiunii a patra a poemului: dar vine făt-frumos cu limbile păstrate În sîn ca o colecțiune de timbre și tresare iarba ținutului se desface În lumină feriga vuiesc suveicile nervilor aceste gene lăuntrice și ochii se desfac ca șantiere ca lacuri cîmpul e tăiat de linii ca palmele [...] mestecenii fac mătănii În sîn se crucesc fulgere
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
și Grigore Ștefănescu, să facă cercetări arheologice în Dobrogea 1546. În ședința Academiei din 19 septembrie 1879, Mihail Kogălniceanu oferise "amănunte asupra Valului lui Traian din Dobrogea, asupra muzeului format în Constanța de către dl. prefect Opreanu și asupra propriei sale colecțiuni arheologice"1547. Alături de Mihail Kogălniceanu la elaborarea regulamentelor și legilor referitoare la Dobrogea au contribuit și C. A. Rosetti, Eugen Stătescu și Ion C. Brătianu. Pe lângă regulamentul administrativ din noiembrie 1878 și legea de organizare a Dobrogei din martie 1880
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
următoarele declarațiuni: 1) Ziarul Constanța, foaie a intereselor locale, nu are nicio culoare politică, și nici nu are rațiune de a avea, aci în Dobrogea. Constanța de la aparițiune și până acum n-a fost nicio singură dată ostilă guvernului central, colecțiunea este de față1675. 2) Ziarul Constanța nu poate comenta în rău seria bogată de legi administrative, economice, financiare, judiciare și de învățământ cu care guvernul actual se presintă înaintea parlamentului; nu va combate mișcarea națională începută sub guvernul actual; nici
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1851; Stanțe la România, București, 1852; Curtea lui Vasilie Vodă, București, 1852; Actrița din Moldova. Pe ursită, București, 1852; Hoții și hagiul, București, 1853; Colecție de poezii nuoi, București, 1854; Păcală și Tândală. Și-a găsit tingirea capac, București, 1854; Colecțiune de poezii. Faptele eroilor; București, 1857; Bucur, istoria fundării Bucureștilor, București, 1858; Impresiuni de călătorie în România, București, 1858; ed. îngr. Dalila-Lucia Aramă, pref. Șerban Cioculescu, București, 1984; Traian în Dacia, București, 1860; Memoriu. Descrierea s. monastiri, București, 1861; Tudor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]