586 matches
-
se afla bunică-mea, adică mama contabilului șef. Ce făcea tatăl tău în situația asta? Cînd auzea ce s-a întîmplat le trimitea și pe bunica și pe mama în noapte să readucă de prin sat, la sediul improvizat al colectivei, bunurile poporului. Și femeile, pînă la ziuă, refăceau colectiva. Un fel de Meșter Manole în registrul comic. Nu mai credeam însă, în 1993, cînd aflasem o groază de orori despre colectivizare, în colectivizarea asta de catifea. Și-mi era o
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
făcea tatăl tău în situația asta? Cînd auzea ce s-a întîmplat le trimitea și pe bunica și pe mama în noapte să readucă de prin sat, la sediul improvizat al colectivei, bunurile poporului. Și femeile, pînă la ziuă, refăceau colectiva. Un fel de Meșter Manole în registrul comic. Nu mai credeam însă, în 1993, cînd aflasem o groază de orori despre colectivizare, în colectivizarea asta de catifea. Și-mi era o frică cumplită să aflu despre tata lucruri rele. M-
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
înscrie în colhozuri, duiosul acord între securiști, milițieni, ca să nu mai vorbim de activiștii și propagandiștii ce săltau în pantofi de oraș peste tarlale și toată suflarea satului ce nu putea fi contenită de a-și duce deîndată vitele la colectivă și a se dezintoxica, astfel, de apăsătoarele miasme ale grajdurilor. Citiți romanele din epocă, scrise și ele sub impulsul entuziasmului și dacă nu vă veți convinge, atunci cereți accesul la dosarul dumneavoastră de la Securitate: este, cu siguranță, voluminos! Dar să
În fine, o prognoză optimistă! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16425_a_17750]
-
-mi reiau postul. Săndica părăsi sediul C.A.P.-ului îndreptându-se spre casă. De a doua zi trebuia să se prezinte la fermă așa cum a stabilit cu președintele Ionel Mușat. În acest timp cât ea mergea spre casă, la sediul colectivei cum îi spuneau sătenii, a sosit Ramona cu treburi și președintele a și întâmpinat-o cu vestea că Săndica nu mai este tehniciană, ci proaspătă inginer zootehnic. Vizibil Ramona și-a manifestat bucuria față de președinte, însă în sufletul său se
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
că Săndica nu mai este tehniciană, ci proaspătă inginer zootehnic. Vizibil Ramona și-a manifestat bucuria față de președinte, însă în sufletul său se înfiripă teama concurenței. Știa că Săndica, fiind necăsătorită și cu nuri, avea trecere printre bărbații din conducerea colectivei, așa că putea oricând, la o adică, să-i ia locul la conducerea fermei zootehnice. Când s-a întâlnit cu Viorel, prima veste pe care i-a dat-o a fost că s-a întors Săndica în calitate de inginer. - Și? Nu te
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
reprezenta Săndica pentru ea în noua sa calitate de inginer. Nici nu bănuia ce pericol mare o aștepta din altă parte, nicidecum din pierderea postului de șef de fermă care era numai în închipuirea sa, nu și în a conducerii colectivei. Pierderea dragostei lui Viorel și a liniștei căsniciei lor fericite până în prezent putea fi generată tot de prezența lui Săndica în viața lor. Viorel pleca spre magaziile de cereale, bucuros că Săndica s-a întors la serviciu și că are
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
-i spun că nu are conștiință și coloană vertebrală pentru că nu acoperă subiectul. Și nici nu o să mă duc vreodată, indiferent despre ce ar fi vorba. Pentru că fiecare trăiește în primul rând viața lui și de-abia apoi pe cea colectivă. Și pentru că nu, nu aplaudăm la comandă aceleași lucruri și nu ne revoltăm la comandă la aceleași lucruri, în același timp și în același mod. E frumos când oamenii sunt mulți și uniți într-o cauză bună, dar când asta
Despre proteste și vânătoarea de neimplicați by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20075_a_21400]
-
noi vorbesc despre subiecte importante pentru societatea actuală precum dependența de mediul virtual, schimbările economice și politice care ne afectează, îngrădiri ale drepturilor omului, protestele care au avut loc în ultimii ani etc. Mai multe detalii și programul pe www.colectiva.ro.
Festivalul TEMPS D'IMAGES, 9-16 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/98476_a_99768]
-
tehnologizată contemporană.” spune Mădălina Dan, creatorul. Performance-ul este gândit pentru un singur spectator, și are loc în sesiuni de 20 de minute, de la 11.00 la 18.00, vineri și sâmbătă. Intrarea este liberă pe bază de rezervare la adresa rezervari@colectiva.ro. Pentru că Meriți @ REACTOR de creație și experiment Pentru că Meriți propune analiza prin teatru a condiției, abuzurilor și presiunilor la care sunt supuse femeile în România. Pentru că Meriți pune accentul pe acele abuzuri legate de puterea de decizie a femeilor
recomandări pentru weekend [Corola-blog/BlogPost/98502_a_99794]
-
aprilie și miercuri, 25 aprilie, de la ora 19.00, la Sala Studio,Teatrul Odeon găzduiește două spectacole semnate de Gianina Cărbunariu și realizate în două spații destinate producțiilor independente de artă contemporană: X mm din Y km, producție independentă a ColectivA la Fabrica de Pensule din Cluj și 20/20, producție independentă a Yorick Stúdió și dramAcum la Studio Yorick din Târgu-Mureș. Spectacolul 20/20 are ca temă centrală conflictele interetnice din martie 1990 din Târgu-Mureș. Proiectul X mm din Y
Două spectacole de Gianina Cărbunariu [Corola-blog/BlogPost/97169_a_98461]
-
de istoria cea mică a familiei. Le decide în mod fundamental scrisul: două mari perioade ale creației în două limbi și două literaturi cu tradiții diferite (Vladimir Nabokov), două linii mari de creație (Shusaku Endo), cu problematica personală și cea colectivă legată de creștinismul ce a pătruns în Japonia: romane ale prezentului cu acțiunea în secolul al XX-lea ( Un idiot minunat, Scandalul) și romane istorice evocând drame din secolul al XVII-lea generate de confruntarea între civilizații și credințe (Samuraiul
Întâlnirea cu Dublul by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7072_a_8397]
-
învață, numai noroc să aibă, nu cum am avut eu... Dacă mai poate? Pe dracu’! Aș pleca și mâine, sunt tânără încă, dar am doi copii și unde să mă duc? În Vaslui, în sat la mine, să muncesc la colectivă? Să râdă satul? Mai bine moartă! Acolo nu mă mai duc... ia o țigară, eu mai am. Luă plutonierul. Două luă, una o puse după ureche, pe cealaltă o aprinse. -Te plângi că o duci greu, dar fumezi “Amiral”, măi
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
de Ťfebra realist-socialistăťț ne-o oferă colaboratorii revistei Viața românească pe 1954, sugerându-vă să nu ocoliți titlurile poeziilor, căci unde și când vă veți mai întâlni cu titluri (și teme lirice) ca acestea: Moșierița valahă către cățelușa ei, Mânjii colectivei, Cuvânt despre sergentul Belate Alexandru, Industrializarea în târgul meu, Scrisoarea stegarului Frățita, Despre oameni și despre recolte, Am plecat la sat, Președintele colectivei?" Ce noutăți mai află cititorul? Metoda cenzurii comuniste de a emite comenzi sociale care priveau tema literaturii
Sărbătoarea „gloriosului deceniu“ by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7205_a_8530]
-
vă veți mai întâlni cu titluri (și teme lirice) ca acestea: Moșierița valahă către cățelușa ei, Mânjii colectivei, Cuvânt despre sergentul Belate Alexandru, Industrializarea în târgul meu, Scrisoarea stegarului Frățita, Despre oameni și despre recolte, Am plecat la sat, Președintele colectivei?" Ce noutăți mai află cititorul? Metoda cenzurii comuniste de a emite comenzi sociale care priveau tema literaturii noi ne este deja cunoscută. Dar oare mai știm cu precizie cum se raportau scriitorii la aceste comenzi? Literatura sub totalitarism. 1954 demonstrează
Sărbătoarea „gloriosului deceniu“ by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7205_a_8530]
-
de târâturi! Faceți mofturi, nu vă ajunge, nu vă convine! Pentru 700, primiți cu vârf și îndesat! Auzi? Gogoși, gogoși, mar-me-la-dă, peș-te... Vă suflăm în borș, bă, vă scărchinăm între coarne! Futu-vă muma-n cur de răpănoși! La colectivă cu voi, la coada vacii, dacă nu vă convine! Tovarășul a spus clar: "Nicio masă fără pește!" Tovarășul vă alintă, partidul vă alintă, directorul vă alintă, iar voi, voi faceți nazuri, căcăcioșilor! De mâine vă îndop cu curechi și slănină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
lege decât legea. Nu aveai cum să te împotrivești: moș Costachi a lui Breban s-a pus de-a curmezișul și de-a curmezișul i-au săpat groapa în Insula Mare a Brăilei. Vrei nu vrei, bei Grigori agheasmă! De la colectivă nu câștiga nimic, nici măcar vechime. Când i-a calculat secretarul fișa de pensie, 58 de zile lucrătoare au ieșit într-un an de muncă, deși până iarna târziu desfăcea la popușoi, sfecla o scotea de sub zăpadă. Iernile erau lungi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
În zbor, ne-am lăsat Învăluiți În norii de praf ridicați de camioane pe drumul pietruit și am acceptat măguliți escorta plină de simpatie a cîinilor mai slobozi. Ne-am minunat Îndeajuns că cele două biserici se Înălțau drept În fața colectivei agricole Drapelul Roșu, gîndindu-ne că toate așezămintele importante trebuie să se afle În același perimetru de vreme ce, În vecinătatea celor numite mai Înainte, se găseau școala, căminul cultural, grădinița și oficiul poștal, iar Sfatul Popular unde locuiam și eu, Îm părțea
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
seama că rupsesem o punte și că nu se mai putea trece nici Înainte, nici Înapoi. Doamna Șpan Îi știa pe toți, școlari sau nu, care-și făceau semnul crucii În dreptul bisericilor, fiindcă locuia peste drum de ele, lîngă sediul colectivei. Nu avea nevoie de turnătoria mea. Sper că a fost ultima din viața asta și că nici În viețile care vor urma, orice s-ar Întîmpla, nu voi mai trînti alta. O vreme, nu m-am mai dus la școală
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
oamenii schingiuiți sau omorîți picura de-a dreptul din lacrimile ei pentru Iisus. Ați auzit cine-i Soponaru? Îi Întrebă tata pe bătrîni. Că doară știm noi bine ce-o făcut, Îi răspunse moșu’, s-o bătut ca să nu vină colectiva peste oameni, da’ n-o biruit, săracu’... — Bine, bine, dar nu-l mai aduceți pe-aici că poate Încă-i urmărit, nu știe nimeni peste ce necazuri putem da. — Lasă, Valer, zise bătrîna, că nevastă-sa Îi femeie de la noi
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de aceea, susținea, spre supărarea multor ardeleni, că România Mare o făcuseră Fer dinand și Brătianu, nu Maniu, iar cînd comuniștii l-au amenințat că-i dau afară din facultate băiatul cel mic, s-a Înscris cu tot pămîntul În colectivă, numai de dragul de a-l vedea pe Sabin inginer agronom. Avea cultul școlii și al școlirii: pe singura lui fată ținuse s-o vadă absolvind liceul comercial În 1940, eveniment rar pe atunci pentru o domnișoară. Pe tata visase să
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
un loc. Da’ eu cred că ne mai dădea și curaj să facem câte o treabă nebunească... Ei, ne-am cam Învățat noi acolo cu romul ca calul cu ovăzul. Da’ la o așa trebușoară, dacă mai adaugi bolșăvicii cu colectiva lor, apoi pușcăria-i pe aproape. Și pas de mai rabdă toate aiestea, fără o gură de rachiu! ― Bine, bine, frate Toadere. O gură de rachiu e una. Da’ să te apuce al doilea cântat al cocoșilor În crâșmă, e
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
colhoznic, konecino!... Tavarișcea pensionar o să ne întocmească un registru pe vechile partizi, ca să știm, care va să zică, pe cine putem să ne bazăm!... Care va să zică... Dumnealui e colaboratorul nostru și-o să ne ajute să-i convingem pe căpoșii din comună să se-nscrie la colectivă! Că, dacă până la anul nu reușim să-nființăm și la noi o gospodărie agricolă colectivă, mă-mpușc!... declară secretarul de partid pe un ton patetic. Proiectul cu refacerea obștei căzu însă baltă câteva săptămâni mai târziu, când de la regiune se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
că nu-i împărtășea încrederea naivă. Dar uite că, deocamdată, țara tot de comuniști e cârmuită și tare mi-e teamă că peste câțiva ani, pe timpul ăsta, dumneata n-o să mai ai nici o bucățică de pământ și-o să muncești la colectivă!... Uluit, Grigore Gospodin își căscă larg gura, de parcă l-ar fi lovit apoplexia, și câteva clipe rămase nemișcat și mut, negăsindu-și cuvintele. Ei, dumneata glumești, nu vorbești serios, cuscre! reuși el, în sfârșit, să-și găsească graiul, ștergându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
de birocrați și de impostori, ca să le predice oamenilor... ce? Că viitorul era al agriculturii de tip colhoznic, ca în Uniunea Sovietică, și că singurul lucru care le rămânea de făcut era să se înscrie cu toții cât mai grabnic în colectivă, unde laptele și mierea avea să le curgă direct în bască... Dar cum venea acest lucru? Ce fel de om era el pe cale să devină?... Nu tocmai comuniștii, alături de care i se cerea acum să vină, fuseseră aceia care îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
zis că așa ceva nu se putea întâmpla decât undeva departe, pe coclaurii și printre ciulinii Bărăganului, dar nu aici, în lunca Sabarului, nu chiar la ei în sat, unde toți creștinii aveau pământ și nimeni nu poftea să intre în colectivă, ducă-se pe pustii!... Cei cu doxă își puneau chiar problema în termeni cât se poate de rezonabili: dacă Stalin se dusese naibii în cazanul lui Scaraoschi, de ce ar mai fi fost nevoie în România de-o agricultură după modelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]