494 matches
-
o profilaxie antitotalitara. Evreu, deci aparținînd unei nații mult încercate, Aderca avea, teoretic, două posibilități de defensivă: fie aceea de-a se solidariza strîns cu etnia să, prin urmare a accepta un colectivism proxim, fie aceea de-a repudia orice colectivism, mizînd pe elementul hotărîtor al personalității desprinse din determinările și țelurile obștești. A ales, în duhul unei nobleți a riscului, calea a doua. N-a ezitat a-l provoca la un duel ideologic pe celebrul sau conațional, C. Dobrogeanu-Gherea, încă
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
pe o poziție larg democratică, umanitarista, aprecia că războiul a creat, de fapt, ăadevăratele temeliiă ale unei revoluții socialiste. A aștepta crearea bazei obiective ar coincide cu amînarea sine die a revoluției". Ceea ce însemna, dincolo de un larg compromis făcut cu colectivismul repudiat, o amendare a lipsei de vlaga, a de-personalizării unei personalități crepusculare. O tînără personalitate în curs de impetuoasa afirmare își manifestă astfel dorința de superioritate în fața uneia pe care o socotea "depășită". Pentru că la decesul patriarhului socialist să
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
mizeriei fiziologice și promiscuității. Diatriba în avalanșă sancționează moravuri, năravuri și metehne ale unei tipologii mediocre, placide, vegetative. Eroina "exercițiilor de fidelitate" este o retractilă în fața unei lumi ce trăiește într-un prezent continuu, fără proiecte și fără amintiri. Acestui colectivism debordant și găunos, eroina îi impune arta sa poetică: "Ești fericită să recuperezi, una câte una zdrențele întâmplării ca s-o refaci într-un filigran prețios, restituindu-ți bijuteria ei inefabilă". Scriind o proză de cameră, claustrofilă, Mariana Ionescu face
Proză de cameră by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17196_a_18521]
-
bătrânețe o sută de cărți de același fel. Autorii au avut grijă să nu precizeze cui anume aparține fiecare text. Numele lor apar doar pe ultima copertă, înscrise pe spatele unei fete neidentificabile, în regiunea dintre omoplați și fese. Acest colectivism explică probabil lipsa de zel cu care membrii grupului s-au angajat în actul creației. Ca și în vechile CAP-uri, fiecare a lăsat salvarea situației în seama celorlalți. A scrie tot ce-ți trece prin minte Autorii practică improvizația
Poezie cu unică folosință by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17328_a_18653]
-
avînt. A încercat, cumva, să reziste tăvălugului, a imaginat un camuflat manifest al nesupunerii în Sensul clasicismului și în alte luări de poziție independența (vezi Aproape de Elada, colecția "Capricorn", 1985), dar împrejurările n-au pregetat să-l înglobeze în neantul colectivismului. Absorbirea silnica s-a produs, ineluctabil, la "Tribuna poporului", la "Națiunea", în pofida închipuirilor că-i mai era îngăduit să braveze revărsarea de mediocritate, s-o țină pasă-mi-te la distanță cît a mai fost posibilă reduta de la "Revista Fundațiilor
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
spațiu public, aspirație individuală și responsabilitate comunitară. Deși individul "liber și suficient sieși", de sorginte iluminista încetase cam de multișor să mai încălzească inimile intelectualilor occidentali, nu același lucru s-a întîmplat la nivelul întregii societăți. Datorită pericolului prezentat de colectivismul bolșevic, modelul raționalist al individualismului a supraviețuit pînă la începutul anilor ^90. Instituțiile occidentale au continuat să-l ofere cetățeanului occident drept prototip de identitate personală și culturală. Nici n-au apucat odgoanele să tragă de statuia lui Lenin, ca
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
pentru a fi un adevărat dialog, si nu un alt monolog al Omului Tehnologic, va trebui să fie purtat în limbajul individualităților reale, a indivizilor-eveniment animați de sufletul democrației spiritualizate. Ei nu vor accepta să învețe limba de lemn a colectivismului deghizat. Astăzi, noul limbaj ni se pare încă incomprehensibil. Mîine însă, cînd ne vom fi adîncit în sufletul democrației, cuvintele criptice vor fi deslușite, vor fi pe buzele tuturor. Ca si Martin Luther King, "I have a dream". Visez o
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
populară, rod al unei culturi minore, de interes precumpănitor etnografic: "Exemplele istorice ne arată că o cultură majoră începe acolo unde formele colective și nediferențiate sînt înlocuite cu o creație eliberată din magma comună și strict individuală a personalității". Paradoxal, colectivismul național ori de clasă, constrîngător prin chiar factura sa, are o audiență mai restrînsă decît actul de creație individuală, care, fiind mai bogat în substanță spirituală, în calitatea sa de expresie plenară a libertății artistului, răsfrînge însăși generalitatea umană: "În
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
faptul că ideologul PND, Michael Nier, a fost membru activ în PSUG (deci partidul comunist est german), lector de socialism științific, propagandist cîndva înfocat (și probabil chiar convins) al socialismului ulbrichtian și honeckerian. Notăm așadar configurarea unei alianțe între nostalgicii colectivismului pseudo-egalitarist al RDG cu exponenții revizionismului șovin și hipernaționalist din partea occidentală a Germaniei. Platforma ideologică se adresează înainte de toate celor care detestă globalizarea, ideologia liberalismului universalist, principiile drepturilor omului ca doctrina esențială a modernității politice. Înainte de toate, asemeni lui Haider
Post-comunism și post-fascism by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/16711_a_18036]
-
Aron sau François Furet au făcut și ei comparații între cele două sisteme, identificate ca forme de totalitarism ale căror trăsături comune au încercat să le evidențieze. Dintre acestea, am putea menționa opțiunea pentru înregimentare, obediența necondiționată și exterminare; pentru colectivism și antiindividualism; pentru naționalism furibund însoțit de un sălbatic antisemitism declarat și emblematic la naziști, vagamente voalat sub o frazeologie lozincardă și mincinoasă dar îndeajuns de criminal și el la comuniști; de asemenea, opoziția față de regimul parlamentar autentic și intoleranța
Ce morți trebuie plânși? by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16889_a_18214]
-
prin articole și cel puțin o carte, s-a asamblat, doctrinar, mișcării legionare, prin elogiul dictaturii, blamul aruncat democrației și prin xenofobie antimaghiară și antisemită. Un întreg capitol, cel de al patrulea, din cartea din 1936, este dedicat așa-numitului "colectivism național", unde antisemitismul e o prezență acută. Paragraful din cartea d-nei Marta Petreu "Cioran și ideologia legionară" e, din toate punctele de vedere, edificator. De aceea, tocmai, menționa el într-o scrisoare către Eliade din decembrie 1937 că "Garda de
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
Foarte interesant, la români universalismul este secundar benevolenței, ceea ce înseamnă că preocuparea pentru binele altora nu depășește la români zona familiei și ajunge uneori maxim până la persoanele pe care le cunosc. Asta arată un individualism egoist care nu este opus colectivismului, ci îl poate fundamenta în forme foarte specifice (ex. familial); opus colectivismului este individualismul benevolent și universalist. Românii au însă scoruri ridicate la realizare (a arăta că sunt competenți), putere (a obține statut social) și conformism (la normele existente). Interesant
Psihologia Poporului Roman Concluziile unei cercetari facute o data la 100 de ani: Cum suntem, cum credem ca suntem si cum vrem sa fim [Corola-blog/BlogPost/93695_a_94987]
-
pentru binele altora nu depășește la români zona familiei și ajunge uneori maxim până la persoanele pe care le cunosc. Asta arată un individualism egoist care nu este opus colectivismului, ci îl poate fundamenta în forme foarte specifice (ex. familial); opus colectivismului este individualismul benevolent și universalist. Românii au însă scoruri ridicate la realizare (a arăta că sunt competenți), putere (a obține statut social) și conformism (la normele existente). Interesant, scorurile la tradiție și securitate sunt astăzi la un nivel mediu (dar
Psihologia Poporului Roman Concluziile unei cercetari facute o data la 100 de ani: Cum suntem, cum credem ca suntem si cum vrem sa fim [Corola-blog/BlogPost/93695_a_94987]
-
2015. Personalitatea este considerată ca una pozitivă, cu umor, compensând comportamentele mai negative (ex. indisciplina), pe care le contextualizam, definindu-le nu ca o caracteristică stabilă, ci una situaționala. Ne vedem astăzi că alternând între (a) individualism (mai egoist) vs. colectivism, (b) perseverența (mai ales din interes și/sau încăpățânare) vs. neperseverenta/autodisciplina scăzută și (c) autonomie vs. gregarism. Această imagine dominant pozitivă este absolut necesară din punct de vedere psihologic pentru a ne formă stima de sine-imaginea/identitatea socială/predictibilitatea
Psihologia Poporului Roman Concluziile unei cercetari facute o data la 100 de ani: Cum suntem, cum credem ca suntem si cum vrem sa fim [Corola-blog/BlogPost/93695_a_94987]
-
Al. Mirodan, dezbate problema căutării omului ideal, capabil să se dăruiască celorlalți, rezolvând-o în sfera umanismului socialist. Paul Everac, în Poarta (1959), Ferestre deschise (1960), Ștafeta nevăzută (1964), nu scapă de schematismele epocii, pe tema conflictului dintre individualism și colectivism, cum nu scapă nici Al. Voitin sau Mihail Davidoglu, de asemenea mult creditați conjunctural. Nimic nu se salvează din teatrul primelor două decenii. Abia Marin Sorescu, Dumitru Radu Popescu și alții, după 1960-1965, vor aduce un suflu nou, demn de
Literatura oportunistă (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8310_a_9635]
-
lit. din 11 aprilie) orașului Brasilia. Impresia mea este că prea îl proboziți pe nedrept pe bietul Niemeyer (totuși vârf în profesia sa și venerabil centenar), numindu-l "arhitectul-ideolog" care a dat brazilienilor prin Brasilia "o monstruozitate arhitectonică", bastion al "colectivismului", menit să "controleze de către puterea politică viața indivizilor". Că nu agreați "geometria liniilor drepte" mai înțeleg sau că verticalismul e inadecvat unei capitale care se vrea "orașul viitorului". Ceea ce nu înțeleg însă în ruptul capului de ce corpul orașului de azi
Ecouri by Pop Simion () [Corola-journal/Journalistic/8500_a_9825]
-
poate deschide ușa prin care va intra iadul, adică acea întoarcere în timp. "Orice ideologie colectivista la săraci, că e marxism sau putinism sau islamism are același efect. Aruncă pe orice fond de lipsă de stima față de propria persoană și colectivism ingredientele invidiei sociale, față de oameni mai buni sau țări mai prospere și vei obține aplauze cînd cad civili din cer. Facem planuri de dezvoltare, dăm credite, punem asfalt și încercam de zeci de ani să tratăm încet-încet fondul de nedezvoltare
Pippidi îl aseamănă pe Ponta cu Putin. "Deschid ușa pe care va intra iadul" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81492_a_82817]
-
poate deschide ușa prin care va intra iadul, adică acea întoarcere în timp. "Orice ideologie colectivista la săraci, că e marxism sau putinism sau islamism are același efect. Aruncă pe orice fond de lipsă de stima față de propria persoană și colectivism ingredientele invidiei sociale, față de oameni mai buni sau țări mai prospere și vei obține aplauze cînd cad civili din cer. Facem planuri de dezvoltare, dăm credite, punem asfalt și încercam de zeci de ani să tratăm încet-încet fondul de nedezvoltare
Pippidi îl aseamănă pe Ponta cu Putin. "Deschid ușa pe care va intra iadul" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81493_a_82818]
-
capitolul de referințe critice, autorul care alege pentru volumul său de debut un pseudonim din La Bruyere e un adept convins al liberalismului clasic, raționalist și burghez. El jură pe conservatorismul englez și rejectează, în egală măsură, naționalismul ortodoxist și colectivismul socialist. Politically speaking, tânărul Steinhardt este împotriva extremei drepte și a extremei stângi, care vor fascina segmente tot mai mari din tinerimea intelectuală a epocii. Retranșat pe o poziție moderată și democratică (în pofida faptului că "tirania majorității" îl sperie), el
Un burghez incomod by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8094_a_9419]
-
european al societății națiunilor; Rusia sovietică, odinioară, după cîte știm, însuflețită de idealul revoluției mondiale, este, astăzi, de un naționalism de fapt, intransigent; ceea ce însă ne miră este că încă nu se observase identitatea esențială dintre extrema-dreaptă și extrema-stîngă, prin: colectivism, anti-capitalism (teoretic), anti-individualism, anticreștinism, dictatură. Un alt lucru demn de remarcat este acesta: orice ins, de pe orice poziție, se crede confirmat de evenimente. Un simptom mai sigur al haosului nici nu putea fi. Ai impresia că s-a dărîmat casa
Altă scrisoare de Eugen Ionescu, pierdută și regăsită by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/9167_a_10492]
-
seriozitate și demonism aparent, de sobrietate și frivolitate, în liniștea sfidătoare, în exemplele pe care le dă, în erudiția din toate domeniile, în faptul că vorbește tinerilor și oamenilor de ceea ce îi doare, în amestecul de revoluționarism și ordine, de colectivism și orgoliu individual, în înalta cultură filozofică etc.“ Chiar dacă putem fi în dezacord cu unele dintre elementele pe care Băncilă le consideră a alcătui originalitatea lui Nae Ionescu, în ansamblul ei caracterizarea se cuvine așezată printre cele mai reușite portrete
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
contribuție teoretică la analiza culturilor organizaționale este opera lui Geert Hofstede care, după decenii de cercetări comparative între organizații din diverse țări, a elaborat cinci dimensiuni esențiale pentru culturile naționale care influențează și culturile organizațiilor din țările respective: Individualism versus colectivism (adică centrare pe propriile interese - materialism - sau pe interesele grupului, ale colectivității - altruism). Distanța puterii (mare în dictaturi, țări în care puterea este concentrată în mâinile unui număr restrâns de persoane; mică în democrațiile participative). Evitarea incertitudinii (redusă - grad mare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
a riscului; scăzută - grad mic de acceptare a riscului). Masculinitate versus feminitate (valorile asociate cu masculinitatea sunt: competiția, ambiția, acumularea de posesiuni materiale). Orientare pe termen lung versus orientare pe termen scurt. Conform părerii lui Hofstede, există țări în care colectivismul este ridicat (țările din sud-estul Asiei, de exemplu), în timp ce în lumea anglo-saxonă individualismul este predominant; masculinitatea este foarte ridicată în zona țărilor musulmane (arabe, în primul rând), iar feminitatea în democrațiile scandinave; Japonia are o orientare pe termen lung în timp ce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
marketing, acordarea reciprocă de licențe. Trebuie subliniat un aspect interesant: în timp ce produsele americane, europene sau japoneze fac trimitere la firmele producătoare (Ford, Toyota etc.), produsele chinezești poartă doar simbolul grafic care desemnează China. Diferențele provin din habitudinile culturale, individualism, respectiv colectivism, atât de diferite în spațiile nord-vest european și estasiatic. Cu privire la expansiunea afacerilor dincolo de granițele statale, iată un exemplu edificator: "[...] un mic producător specializat în motoare monoci-lindrice pe benzină din centrul Americii a devenit proprietarul a trei fabrici japoneze care aprovizionează
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
face A fi Realizare Atribuire Încredere în numere A simți Realitate materială Realitate spirituală Adaptare la mediul intern Natura umană Omul ca bun Omul ca rău Relații umane Orientare spre sarcini Orientare spre oameni Realizare Bunăstare socială Egalitarism Ierarhie Individualism Colectivism Asumpții Spațiul Public Privat Limbajul Explicit Implicit (context larg) Neutru Emoțional Timpul Limitat (liniar, secvențial) Fără sfârșit (ciclic, si-multan) Viitorul Prezentul Trecutul La începutul anilor '70, Geert Hofstede împreună cu Institutul de Cercetări în Cooperarea Interculturală a realizat un studiu legat
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]