169 matches
-
roșie de munte ("Rană temporaria"), broască roșie de pădure ("Rană dalmatina"), broască mare de lac ("Rană ridibunda"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra salamandra"); Nevertebrate: rădașca ("Lucanus cervus") și croitorul cel mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), două specii rare din ordinul coleopterelor; ultima aflată pe lista roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii. Printre elementele vegetale semnalate în arealul sitului se află câteva rarități floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
Printr-o intrare scunda se pătrunde într-o galerie unică, orizontală, ușor șerpuitoare. Peșteră este greu de găsit. Se poate vizita respectând legislația în vigoare dacă găsiți un ghid să vă ducă la ea. Sunt prezente multe elemente trogloxene (moluște, coleoptere) și Pholeuon proserpinae glaciale. Nu au fost făcute cercetări în acest domeniu dar arheologii pot avea surprize în peștera.
Peștera Buciumul Sucit () [Corola-website/Science/326946_a_328275]
-
gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de pădure ("Lacerta praticola"), șopârla de zid ("Podarcis muralis"), broască râioasa verde ("Bufo viridis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"), broasca-roșie-de-pădure ("Rană dalmatina"), broască râioasa ("Bufo bufo"); Nevertebrate: melc de livadă ("Helix pomatia"); coleoptere (gândaci) cu specii de: "Coprimorphus scrutător" (cărăbuș) "Sphenoptera antiqua", "Agrilus cyanescens", "Phytoecia cylindrica", "Silpha carinata", "Ablattaria laevigata", "Cardiophorus ruficollis", "Rhamnusium bicolor"; precum și mai mulți fluturi din speciile "Gnophos obscuratus", "Maculinea arion" (albăstrita pătată), "Mellicta parthenoides", "Parnassius mnemosyne", "Satyrium pruni", "Carcharodus
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
ridicată de peste 80% și o temperatură care variază. Pe de altă parte există și riscul permanent al atacului biologic, cel mai periculos fiind constituit de Merulius Lacrymans pentru monumentele din lemn, dar și numeroase tipuri de insecte cum ar fi coleopterele pentru lemn și moliile pentru textile și blănuri. Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” și-a obișnuit publicul vizitator cu noutăți în diferite segmente ale activității sale complexe, bogate și variate. Muzeul își anunță o nouă performanță, înscriindu-se în
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/302254_a_303583]
-
europeană unde numărul chiropterelor cunoaște o evoluție pozitivă și constantă. Numărul cel mai mare de lilieci este dat, în special de 4 specii: Miniopterus schreibersi, Pipistrelus pipistrelus, Myotis myotis, Rhinolophus ferrumequinum. În peștera au mai fost semnalate gasteropode, paianjeni, pseudoscorpioni, coleoptere carabide și diverse rozătoare. Peșteră este foarte puțin cercetată din punct de vedere arheologic. Au fost identificate urme ale omului preistoric, resturi de unelte de piatră neșlefuite care ar putea aparține omului de Neanderthal (probabil 50 000 ani în urmă
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
dalmatica") și de insulele cenușiu-argintii de pelin de stepă ("Artemisia pontica" și "Artemisia austriaca"). Fauna cuprinde numeroase specii de insecte dintre care cele mai tipice sunt: ortopterele- lăcustele ("Tettigonia veridissima"), cosașii , greierii grași ("Bradyporus montandoni") și călugărița ("Mantis religiosa"). Dintre Coleoptere amintim scarabeii ("Scarabarus affinis") care-și depun ouăle în sfere mici de bălegar, iar ulterior sunt împinse cu picioarele din spate spre locuri adăpostite. Batracienii sunt reprezentați prin broasca râioasă verde ("Bufo viridis") și cele două broaște "Pelobates fuscus", comună
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
fi biogeografic explicată decât prin despărțirea continentelor actuale dintr-o masă continentală unică, conform ipotezei lui Alfred Wegener. În activitatea sa entomologică, s-a ocupat îndeosebi cu studiul lepidopterelor, alcătuind o colecție cu fluturi din jurul Clujului și Bucureștiului, și al coleopterelor, specialitatea sa de bază, alcătuind o colecție uriașă de micro-coleoptere la Muzeul Național de Istorie Naturală din Paris.
René Jeannel () [Corola-website/Science/298219_a_299548]
-
aproape toate speciile de Lamelibranchiate și Gasteropode din fauna României. Colecția de Arahnidae (păianjeni) este una din cele mai mari din țară; ea cuprinde exemplare din Dobrogea, Moldova și Bucovina. Dintre insecte, cele mai mari colecții sunt de Orthoptere, Odonate, Coleoptere, Lepidoptere și Neuroptere. Coleopterele numără peste 50.000 de exemplare și familiile cele mai bine reprezentate sunt: Staphylinidae, Meloidae, Cerambicidae și Scarabeidae. Colecția de vertebrate: pești, amfibieni, reptile, păsări și mamifere, numără peste 14.000 de exemplare, conținând aproape toate
Muzeul de Istorie Naturală din Iași () [Corola-website/Science/330075_a_331404]
-
Lamelibranchiate și Gasteropode din fauna României. Colecția de Arahnidae (păianjeni) este una din cele mai mari din țară; ea cuprinde exemplare din Dobrogea, Moldova și Bucovina. Dintre insecte, cele mai mari colecții sunt de Orthoptere, Odonate, Coleoptere, Lepidoptere și Neuroptere. Coleopterele numără peste 50.000 de exemplare și familiile cele mai bine reprezentate sunt: Staphylinidae, Meloidae, Cerambicidae și Scarabeidae. Colecția de vertebrate: pești, amfibieni, reptile, păsări și mamifere, numără peste 14.000 de exemplare, conținând aproape toate speciile existente în România
Muzeul de Istorie Naturală din Iași () [Corola-website/Science/330075_a_331404]
-
huhurezul". De asemenea, în preajma Oltului se pot întâlni "rațe sălbatice" și "berze". Reptilele sunt puține: "vipera", "șarpele de apă", "șopârlele". Amfibienii sunt reprezentați de "salamandre", "tritoni" și "broaște". Ihtiofauna este bogată, atât în râurile de munte, cât și în Olt. "Coleopterele" și "lepidopterele" sunt întâlnite în aproape tot arealul Țării Bârsei. Resursele naturale subterane ale Țării Bârsei sunt puține, nefacilitând dezvoltarea unei industrii miniere puternice. Totuși, se găsesc unele bogății de importanță economică, precum lignitul (în masivul Măgura Codlei) sau materialele
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"); broască țestoasă de baltă (o reptilă din specia "Emys orbicularis"), patru amfibieni: buhaiul-de-baltă-cu-burta-roșie ("Bombina bombina"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus") și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); și rădașca (un coleopter din specia "Lucanus cervus"). Specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare) întâlnite în arealul sitului: rata fluierătoare ("Anas penelope"), rata cârâietoare ("Anas querquedula"), rata mare ("Anas platyrhynchos"), rata mică ("Anas crecca"), rață-sulițar ("Anas acută"), gârlița mare ("Anser albifrons"), sitarul
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
Anguis fragilis"), broască roșie ("Rană temporaria"), buhai de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), buhai de baltă cu burtă galbenă ("bombina veriegata"), broască verde ("Bufo viridis"), salamandra ("Ambystoma maculatum"). Insecte cu specii de: fluturi, gărgărițe sau cărăbuși, dar și un coleopter cunoscut sub denumirea populară de rădașca ("Lucanus cervus"), ce-și are habitatul în zonele împădurite (pe scoarță copacilor sau printre frunzele uscate de pe sol) și se hrănește cu larve și furnici. Rădașca este o specie (protejată prin lege) ce aparține
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
de gândul bun ce-mi venise. Curând din capătul de galerie se iviră alte și alte antene, care după o scurtă cercetare ieșeau În groapa devenită repede neîncăpătoare. Ce-or fi astea? l-am auzit pe Joo ca prin vis. Coleoptere, dragul meu, coleoptere. Așa mari?! nu-și putu stăpâni mirarea acesta lăsându-se pe vine. Din interior fojgăiala vietăților se auzea tot mai clar. Elitrele uriașe se frecau unele de altele, scoțând sunete stridente, explicându-mi astfel zgomotele auzite anterior
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
ce-mi venise. Curând din capătul de galerie se iviră alte și alte antene, care după o scurtă cercetare ieșeau În groapa devenită repede neîncăpătoare. Ce-or fi astea? l-am auzit pe Joo ca prin vis. Coleoptere, dragul meu, coleoptere. Așa mari?! nu-și putu stăpâni mirarea acesta lăsându-se pe vine. Din interior fojgăiala vietăților se auzea tot mai clar. Elitrele uriașe se frecau unele de altele, scoțând sunete stridente, explicându-mi astfel zgomotele auzite anterior. Unghiile mi se
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
seamă de cele Întâmplate. Ghetele lui late, mai late decât a celorlalți semeni, arătau cu prisosință originea modestă a individului, Implicit nivelul de cunoștințe acumulat În perioada formării sale. Dar cum asta era altă poveste, mi-am Întors privirile la coleopterele mele. Ai mai văzut așa ceva? l-am Întrebat doar așa ca să mă conving Încă odată că nu mă Înșelasem atunci când spusesem că nu era dotat pentru cercetare. Păcat că nu fusesem ascultat Niciodată și nu-mi pot explica În nici un
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
vino să te susțin. Voi fi alături de tine, fără nici o teamă. M-am Înclinat ușor și l-am lăsat să se depărteze. Paltonul Îmi era necesar acum. Fiori de bucurie Îmi străbăteau trupul. Mi-am Îndreptat aparatul de filmat spre coleopterele gigant. Aveam să iau și câteva exemplare cu mine. Oricum, trebuia să-mi Îndeplinesc toate măsurile impuse de protocolul științific. Joo plecase odată cu ceilalți. Probabil că intuise În ce anume i se cerea să se bage și nu se simțea
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
săgetare prin nisip, de la o tufa la alta. La dezrădăcinarea tufelor, se găsesc și șopârle de nisip îngropate în nisip. Coloritul și desenul lor homocrom le fac invizibile. Hibernează din septembrie sau octombrie până în aprilie. Se hrănește cu diferite insecte (coleoptere etc.), paianjeni, miriapode, lăcuste; beau destul de frecvent apă. Are mulți dușmani, mai ales păsările răpitoare. Ponta este depusă în iunie-iulie în locuri ascunse și constă din 3-5 ouă, roz-gălbui, de 18 x 14 mm.
Șopârlă de nisip () [Corola-website/Science/334020_a_335349]
-
o activitate diurnă, stând uneori pe frunze la soare și vânând insecte. Iarna hibernează în crapaturile din clădiri, sub frunze și mușchi, la poalele copacilor, în scorburi, vizuini sau sub pietre. Hrana brotăcelului constă din diferite insecte și larvele lor (coleoptere, diptere), predominând formele zburătoare, pe care le prinde printr-un salt, cu ajutorul limbii sale protractile și lipicioase. Consumă și arahnide (păianjeni) și acarieni. Are ca dușmani păsările răpitoare și șerpii. Reproducerea brotăcelului are loc în aprilie-iunie în apă, unde el
Brotăcel () [Corola-website/Science/334901_a_336230]
-
golgian. A fost primul cercetator în lume care a descoperit aneuploidia sau polisomia la animale. În 1902, a început seria cercetărilor citologice, pe care le-a continuat timp de trei decenii. Studiile le-a făcut pe diferite grupuri de insecte: coleoptere, lepidoptere și ortoptere. Dimitrie Voinov a fost ales, în 1927, membru al Academiei Române, în cadrul căreia a desfășurat o amplă și îndelungată activitate științifică. Principalele lucrări publicate au fost:
Dimitrie Voinov () [Corola-website/Science/305707_a_307036]
-
zboare din cauza penelor sale moi, însă aleargă bine. Duce o viață diurnă, noaptea stând ascuns în arbori. Scoate sunete ascuțite, care se aud de la distanță. Se hrănește cu larvele nevertebratelor, viermi, melci, amfipode, păianjeni, diverse insecte (chilopode, ortoptere, blatodee, diplopode, coleoptere) și șopârle. Ponta conține doar un singur ou pe an, de mărimea celui de găină. Această specie a fost descoperită de Verreaux și Des Murs în 1860; în prezent este pe cale de dispariție.
Kagu () [Corola-website/Science/331910_a_333239]
-
lynx"), nevăstuica ("Mustela frenata"), viezure ("Meles meles"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"); • păsări cu specii de: șorecar comun ("Buteo buteo"), Cocos de munte ("Tetrao urogallus"), cocos de mesteacăn ("Tetrao tetrix"), vulturi sau bufnite; • reptile, amfibieni și insecte (coleoptere: gândaci, cărăbuși, gărgărițe).
Parcul Național Babiogórski () [Corola-website/Science/327956_a_329285]
-
90% din componența hranei. Se hrănește și cu insecte adulte și larvele lor, moluște terestre (melci etc), crustacee terestre, miriapode, furnici și ouăle lor, care toate la un loc nu depășesc 5-10% din hrana cârtițelor. Dintre insecte predomină în hrană coleopterele (cărăbuși etc., mai ales larvele lor, care trăiesc în pământ), dipterele (larve subterane de muște, mai ales din familiile "Bibionidae" și "Tipulidae"), mai puțin lepidoptere (omizi de fluturi de noapte etc), himenoptere și ortoptere (coropișnițe). Anii de invazie cu larve
Cârtiță () [Corola-website/Science/319540_a_320869]
-
întâlnită și în etajul pădurilor de fag și fag în amestec cu rășinoase, unde predomină mamifere ca: ursul brun, veverița, căprioara, jderul de pădure, mistrețul, șoarecele gulerat, șobolanul cenușiu și șobolanul negru. Liziera pădurilor constituie un adăpost pentru: acorieni, miriapode, coleoptere, etc. Fauna acvatică este de asemenea bogată. În pârâurile montane sunt întâlniți pești ca: păstrăvul (păstrăvul indigen și păstrăvul curcubeu), lipanul, boișteanul și grindelul. În râul Mureș se întâlnesc: lostrița, cleanul, scobarul, mreana, știuca, mihalțul, porcușorul și belbița. În strânsă
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
cu mijloace de iluminare și cizme de cauciuc. În continuare, galeria activă poate fi parcursă de echipe de speologi experimentați și necesită costume impermeabile, bărci de cauciuc, cizme, corzi, coborâtoare, blocatoare... Fauna este relativ bogată, incomplet studiată. A fost identificat coleopterul Pholeuon (s. str.) knirschi cetatensis, crustaceul Bathynella lilieci: Myotis Myotis, Myotis Daubentonii și Plecotus Austeriacus.
Cetățile Ponorului () [Corola-website/Science/305826_a_307155]
-
23 februarie 1937, Cernăuți, România), a fost doctor în drept, Dr. h. c. în științe, entomolog român, profesor de entomologie și biogeografie la Universitatea din Cernăuți (din 1931) și din 1919 membru de onoare al Academiei Române. Contribuții științifice în domeniul coleopterelor și lepidopterelor din România și în zoogeografie. Constantin a fost descendent unei vechi familii fanariote în Principatul Moldovei, nepotul lui Doxaki Hurmuzachi (1782-1857). Fiii lui Doxaki, Nicolae și Gheorghe, au primit titlul de baroni austrieci pe 20 iulie 1881 (Diploma
Constantin de Hurmuzaki () [Corola-website/Science/307232_a_308561]