727 matches
-
deschisă în timp), sau este vorba de doi muncitori (Vasile și Nicolae) luați din uzină și trimiși în satele lor (care trăiesc această falie deschisă brusc în subconștientul colectiv al neamului), să-i lămurească pe oameni să se treacă la colhoz. Să facă altfel spus colectivizarea. Oricum tot ce se întâmplă se petrece simultan în Istorie, și în subterana din noi, în subconștientul colectiv al neamului. Situația dramatică imaginată de autor este iluminată de aceste două reflectoare spațial-temporale, dinspre trecut înspre
ŞTEFAN DUMITRESCU: „CARAGIALE SE PUPĂ CU STALIN” de TEOFIL MIREANU în ediţia nr. 481 din 25 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Teofil_mireanu_stefan_dumitrescu_teofil_mireanu_1335362680.html [Corola-blog/BlogPost/359199_a_360528]
-
musai să postesc; fasolea fierbe-n oale și eu te proslăvesc, cu neamul românesc. mai sunt câteva zile și vom intra în mai și-n rugăciuni umile tot ploaie tu ne dai, ca să avem mălai. mucegăiește pâinea și pute a colhoz și tristă este lunea, când, molfăind rogoz, ne doare în găoz. de-atâta ploaie, Doamne, am părul creț pe cap și-n dorul de cucoane aș crește în proțap, la capre să fiu... țap. Referință Bibliografică: de-atâta ploaie, Doamne
DE-ATÂTA PLOAIE, DOAMNE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 by http://confluente.ro/De_atata_ploaie_doamne_george_safir_1366145881.html [Corola-blog/BlogPost/345840_a_347169]
-
duce ea într-un loc să ia cărămidă de la o casă părăsită, bombardată de când au trecut nemții pe acolo!” Femeia, rămasă văduvă cu doi copii, era româncă venită prin măritiș, din apropiere de Nistru. Bărbatu-su, Vania, fusese tractorist la colhoz și murise de gripă japoneză când copilul al mic nici nu se născuse. Tatăl lui Vania, fusese cântăreț la biserică, dar acum, fiindcă de mult nu se mai făceau slujbe în biserici, din ele se făcuseră magazii și staule, s-
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1491973108.html [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
japoneză când copilul al mic nici nu se născuse. Tatăl lui Vania, fusese cântăreț la biserică, dar acum, fiindcă de mult nu se mai făceau slujbe în biserici, din ele se făcuseră magazii și staule, s-a angajat grăjdar la colhoz. Sub noul guvernământ, oile nu le mai țineau închise în biserică și se luaseră măsuri de curățenie. Cu nevasta lui, tatăl lui Tanea, acum oameni bătrâni, locuiau în casa lor cu fata mai mare și bărbatul ei, ciung de-o
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1491973108.html [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
după ce se încingeau bine, aruncau în focul din cămin câte o sticlă; și nu era ieftin, cam 30 de dolari plăteau pe sticlă, însă nu conta, acesta devenise deja un ritual și ei îl respectau.” „Nea Mitică vrea să facă colhoz cu noi!” În Long Beach, întâlnirile cu Mike și prietenii lui îl apropiaseră pe nea Mitică din ce în ce mai mult de ei; începuse să-i cunoască și de multe ori își spunea în sinea lui: „Cine e bun de muncă, e bun
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/_am_fost_prieteni_o_viata_dar_n_am_stiut_ca_e_tigan_.html [Corola-blog/BlogPost/366847_a_368176]
-
pe Mihai Colceru”, unul dintre ei care se dovedise a fi mai econom, mai zgârcit, cum le plăcea lor să-i zică, ei însă nu se lăsau înduplecați. Pe deasupra mai și glumeau pe seama acestei propuneri: „Nea Mitică vrea să facă colhoz cu noi!” Odată cu trecerea anilor au regretat ignoranța lor de-atunci; când au venit să-l viziteze pe Dumitru Sinu la Phoenix, în Arizona, i-au spus cu părere de rău: „Dacă te-am fi ascultat atunci... câte apartamente am
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/_am_fost_prieteni_o_viata_dar_n_am_stiut_ca_e_tigan_.html [Corola-blog/BlogPost/366847_a_368176]
-
Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 542 din 25 iunie 2012 Toate Articolele Autorului MADELAINA OTRĂVITĂ Trista aventură a hegelienei mele conștiințe de sine a început într-o târzie după-amiază de vară. Mă aflam la marginea răsăriteană, în curtea colhozului de tip sovietic, ce aparținea satului în care venisem pe lume. De undeva, din clădirea aflată-n spatele fostului conac, acum transformat în birourile gospodăriei agricole, se auzeau loviturile de baros ale bătrânului fierar Mihăiescu Dumitru, același de pe vremea boierului
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxviii_ion_ifrim_ioana_voicila_dobre_1340654359.html [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
mijloc de la data naționalizării și clădirea aceasta nu-și schimbase deloc aspectul ei impunător. Aceiași lei împietriți, așezați cu capul pe labe, străjuiau lângă treptele clădirii, păzind parcă intrarea. Deși-mi petrecusem copilăria în curtea lagărului de concentrare, cum fusese colhozul acela, ce te întâmpina încă de la intrare cu o afecțiune tovărășească: BINE AȚI VENIT! COOPERATIVA AGRICOLĂ DE PRODUCȚIE 7 NOIEMBRIE, aș comite o gravă minciună dacă aș spune că la anii aceia simțeam teroarea regimului concentraționar. Dimpotrivă! Copil inocent, ce
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxviii_ion_ifrim_ioana_voicila_dobre_1340654359.html [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
milioane de victime pe care aceasta era clădită. Cu toate că s-a scurs aproape o jumătate de secol de atunci, așa de tare mi-au rămas imprimate-n memorie fizionomiile telurice ale acelor țărani, ce se vânzoleau de colo-colo prin curtea colhozului, încât, chiar și acum, aș putea să-i descriu pe fiecare-n parte. Țin minte că în după-amiaza acelei zile de vară eram îmbrăcat într-o pereche de pantaloni din doc albastru, cu bretele-n formă de X, prinse-n
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxviii_ion_ifrim_ioana_voicila_dobre_1340654359.html [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
grămezi de semințe pe arii, anevoie pun capăt fierbintei dorinți de-a le atinge cu fața. Zelică era un coleg de-al meu din clasele primare. Neputând să facă copii, și dorindu-și unul, părinții lui adoptivi, care lucrau în cadrul colhozului, l-au luat de crescut la o vârstă pe care abia și-o mai aducea aminte. Fiind cel mai bun prieten a lui, stăteam toată ziua împreună, mai ales în vacanțele de vară, când ne petreceam timpul pe la coliba tatălui
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxviii_ion_ifrim_ioana_voicila_dobre_1340654359.html [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
ne lăsam pantaloni în vine și ne făceam nevoile-n mijlocul drumului, minându-l, asemenea mujahedinilor din Kandahar (din șoimii patriei am devenit talibani), urmărind, din lanurile de ricin, sau rapiță, unde stăteam ascunși, momentu-n care urma să treacă primarul colhozului cu șareta pe acolo. După samavolnicia colectivizării, tata și ceilalți frați ai săi, rămăseseră tot la țară, continuând să lucreze pământul, trecut cu forța la C.A.P., cu excepția unchiului Vasile, care fugise de acasă în '47, celebrul an al foametei
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxviii_ion_ifrim_ioana_voicila_dobre_1340654359.html [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
desfăcea asemenea unui acordeon, umflându-l și dezumflându-l, de parcă prinsese de ceafă un balaur ce scotea flăcări pe gură și acum se chinuia să-l omoare. N-am să uit niciodată după-amiaza aceea. Însoțit de tatăl meu, părăsisem curtea colhozului printr-o gaură făcută-n gardul de ciment cu care aceasta era împrejmuită, tăind drumul de-a dreptul printr-un lan de lucernă, pe deasupra căruia fluturii zburau, așezându-se pe canaful mov în care-și înfigeau trompa lor subțire ca
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxviii_ion_ifrim_ioana_voicila_dobre_1340654359.html [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
semnării tratatului de supunere a bisericii ortodoxe față de împărăteasa Maria Tereza. 30 de ani, părintele și cei care au refuzat să semneze petiția de supunere au fos prigoniți. Tata a fost prizonier la ruși și a lucrat patru ani la colhoz. De aceea nu vrea să semneze. E problema lui. Cinci dintre frați sunt muncitori și funcționari. Dacă n-aveți nevoie de noi de ce nu ne lăsați să emigrăm în lumea largă?” După o lună mi-au dat bursă și frații
EU AM PITICI PE CREIER... DE ACEEA SCRIU ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_taina_scrisulu_constantin_t_ciubotaru_1344002577.html [Corola-blog/BlogPost/340887_a_342216]
-
în cancelaria școlii, i-am vorbit cu sinceritate (părea că o inspiră!) despre constatările făcute de mine pe front, previzuni personale sau de grup ale celor implicați în lupte, despre constatările făcute de mine privind armata sovietică, traiul de prin colhozuri ș.a. Cam astea, altceva n-aveam pe suflet. Ceva se întâmplase totuși. Într-una din zilele următoare, ducându-mă spre Crețișoara, unde familia mea avea un pogon de pământ, îmi iese în cale ticălosul de Titi Pătrășescu, fiul căpitanului de
INVITAT LA COOPERRATIVA...VIGILENŢEI DE PARTID ŞI DE STAT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Invitat_la_cooperrativa_vigilentei_de_partid_si_de_stat_.html [Corola-blog/BlogPost/364733_a_366062]
-
în care castelana își pusese întreaga pasiune ,,Marin Preda era brutal în discuții, dar numai cu cei pe care-i dispretuia, adică majoritatea ,, creatorilor” aflați la vremea aceea în solda scriitorimii care mișunau pe la Palat.” - zice tot Sânziana Pop. În colhozul literar al Mogoșoaei erau multe figuri abjecte care i-ar fi putut face rău lui Marin Preda. Oameni simpli din interiorul Palatului, nea Duminică si nea Răsărit, îngrijitori, au declarat: Marin Preda știa că o să moară. Se simțea urmărit, îi
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” I de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 by http://confluente.ro/Marin_preda_si_era_ticalosilor_ion_ionescu_bucovu_1341664486.html [Corola-blog/BlogPost/356209_a_357538]
-
acțiune” (cum le numește autorul în “Incheierea” volumului), după cum urmează: răscoalele țăranilor din stânga Nistrului, deportarea țăranilor înstăriți în Siberia și în nordul URSS, colonizarea satelor de moldoveni cu demobilizați ruși și ucraineni ai armatei roșii, cuprinderea forțată a țăranilor în colhozuri și exodul colhoznicilor, înfometarea organizată, măcelul de la Nistru (pentru RASSM); represiunile comuniștilor în stânga Nistrului, excluderea din partid a comuniștilor aflați sub administrație românescă în timpul războiului, politica de cadre a partidului comunist, foametea organizată în 1945-1948 (pentru RSSM). Cartea lui Alexei
O CARTE CÂT (ŞI CA) O BIBLIE: “TEROAREA COMUNISTĂ ÎN RASSM (1924-1940) ŞI ÎN RSSM (1940-1947)” DE ALEXEI MEMEI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 by http://confluente.ro/O_carte_cat_si_ca_o_biblie_teroa_gheorghe_parlea_1335618183.html [Corola-blog/BlogPost/354383_a_355712]
-
o statistică ulterioară altor acțiunii de această natură) din 1932. Acest tabel cuprinde situația unui număr de 791 de familii din respectiva categorie, cu toate facilitățile materiale și financiare de trai aferente. Acestora li se atribuiau funcții de conducere în colhozuri și li se construiau case noi din contribuțiile fiscale ale localnicilor sărăciți și exploatați. În problema “moldovenismului” transnistrean, autorul ne oferă dovezi interesante, amuzante chiar, observând preocupările acelor alchimiști care, evident, n-au putut să schimbe natura unei limbi milenare
O CARTE CÂT (ŞI CA) O BIBLIE: “TEROAREA COMUNISTĂ ÎN RASSM (1924-1940) ŞI ÎN RSSM (1940-1947)” DE ALEXEI MEMEI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 by http://confluente.ro/O_carte_cat_si_ca_o_biblie_teroa_gheorghe_parlea_1335618183.html [Corola-blog/BlogPost/354383_a_355712]
-
după ce se încingeau bine, aruncau în focul din cămin câte o sticlă; și nu era ieftin, cam 30 de dolari plăteau pe sticlă, însă nu conta, acesta devenise deja un ritual și ei îl respectau.” „Nea Mitică vrea să facă colhoz cu noi!” În Long Beach, întâlnirile cu Mike și prietenii lui îl apropiaseră pe nea Mitică din ce în ce mai mult de ei; începuse să-i cunoască și de multe ori își spunea în sinea lui: „Cine e bun de muncă, e bun
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” ( CAPITOLUL XXIV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_am_fost_prieteni_o_viata_dar_n_am_stiut_ca_e_tigan_capitolul_xxiv_.html [Corola-blog/BlogPost/357349_a_358678]
-
pe Mihai Colceru”, unul dintre ei care se dovedise a fi mai econom, mai zgârcit, cum le plăcea lor să-i zică, ei însă nu se lăsau înduplecați. Pe deasupra mai și glumeau pe seama acestei propuneri: Nea Mitică vrea să facă colhoz cu noi! Odată cu trecerea anilor au regretat ignoranța de-atunci; când au venit să-l viziteze pe Dumitru Sinu la Phoenix, în Arizona, i-au spus cu părere de rău: Dacă te-am fi ascultat atunci... câte apartamente am fi
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” ( CAPITOLUL XXIV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_am_fost_prieteni_o_viata_dar_n_am_stiut_ca_e_tigan_capitolul_xxiv_.html [Corola-blog/BlogPost/357349_a_358678]
-
dînd odaia de lumină. Era prima oară cînd vedeam lumina electrică. M-am uitat spre bărbați: toți aveau ochii triști și speriați, dar nu erau așa de la lumina electrică, ci din cauza negurii din sufletul lor că se vor trece la colhoz. Referință Bibliografică: Niște amintiri / Radu Părpăuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 374, Anul II, 09 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Radu Părpăuță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
NIŞTE AMINTIRI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Niste_amintiri.html [Corola-blog/BlogPost/348220_a_349549]
-
de foame stau cu gura căscată la învățătoarea lor care îi învață să cânte “imnul cartofilor” și, cocoțată pe o grămadă de barabule, le ține discursuri viforoase despre importanța zarzavaturilor și datoria de a le culege, în numele Tătucului și al colhozului, amin. Realitatea însă, nu se rezumă numai la astfel de episoade descurajante. Spre deosebire de personaje din cărți precum O zi din viața lui Ivan Denisovici a lui Soljenițîn, cei din Oranki par că încearcă - și reușesc adesea - să-și păstreze omenia
PĂRINTELE DIMITRIE BEJAN – MUCENICUL, MARTIRUL ŞI MĂRTURISITORUL (1909 – 1995)… FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI IMPRESII ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ... de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/stelian_gombos_1442473604.html [Corola-blog/BlogPost/365601_a_366930]
-
întreagă a trecut prin întâmplări constrângătoare, a primit și trăit de la viață frământări și canoane printre oameni care, fie au fost duși la pușcărie, fie au fugit să lupte în munți, fie au rămas să-și petreacă zilele cu «mierea» colhozului, la prispele lor, unde greul vieții a fost răscumpărat de viața dulce patriarhală, plină de bunătatea trăirii după cum li s-au croit soarta și după cum s-au așezat în timp tradițiile vechi, din părinți în părinți, ale făgărășenilor. Nu păreau
ŞTEFAN CÂLŢIA. PENELUL, ÎN NUMELE LIBERTĂŢII... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_caltia_penelul_in_aurel_v_zgheran_1389625977.html [Corola-blog/BlogPost/363787_a_365116]
-
libertății, interpretează libertatea nelacunară, o cunoaște, o replăsmuiește din pastele culorii și îi dă drumul să zboare de pe pânze, pe ușile sufletului, la semenii care se autoafirmă case sacre, vii, ale spiritului purificat de frumusețe. „Comunismul a distrus firescul”; „La colhoz, am fost prima dată fericit că am furat”, sunt fără vreo selecție, dintr-un compendiu care crește și se subțiază, în același timp, în și din rezerva de inteligență a sa, două reflecții și răspunsuri la întrebări despre viața și
ŞTEFAN CÂLŢIA. PENELUL, ÎN NUMELE LIBERTĂŢII... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_caltia_penelul_in_aurel_v_zgheran_1389625977.html [Corola-blog/BlogPost/363787_a_365116]
-
trebuie să lase locul actualii manageri care nu vor accepta să-și facă meseria la ceas de seară și nu vor mai participa la concursuri? Alo, Olanda, se aude?! 4. Spre deosebire de o uzină sau o bancă (domnule Voiculescu) ori un colhoz (domnule Cioloș) un spital nu are (sau, poftim, are în măsură infimă) griji privitoare la piețe de desfacere, marketing, know-how, strategie de piață, creșterea productivității muncii etc., iar contabilitatea sanitară este extrem de simplă! Puteți pricepe asta? Particularitatea managementului spitalicesc este
Medic celebru face praf ordonanța lui Voiculescu by Vladimir Neagu () [Corola-website/Journalistic/102711_a_104003]
-
satul lor uscat, Trăind ca slugi sau din pomeni Printre străini, uitați de stat. Ș-apoi pâinea cartelată La cozi imense, cu cântar Și la liber câte-odată, Ca o minune însă, rar. Începuse-o nouă eră, Cu comuniști și cu colhoz, Cu minciuni ca atmosferă Care făceau din negru roz. Persecuții și prigoane Pentru școliți și gospodari, Patru criminali icoane ***) Și trădători în posturi mari. Cu străinii peste țară Și cu românii-n pușcării Și propagandă proletară Ce-nvrăjbea părinți cu
LECŢIA DE ISTORIE 1 de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_susnea_1481047509.html [Corola-blog/BlogPost/377507_a_378836]