51 matches
-
angustifolia (papură), Schoneoplectus lacustris (rogoz). Solurile predominante din teritoriu sunt luvisoluri și cernisoluri, peste are se suprapune zona de stepăcu o vegetație ierboasă reprezentata prin : asociații de plante xerofile dintre care amintim : Festuca valesiaca (păiuș), Andropogon ischaemum (bărboasă), Stipha joannis (colilie), Artemisia austriaca (pelin), Euphorbia cyparissias (laptele câinelui). În prezent pajiștile naturale sunt din ce în ce mai rare ca urmare a artificializării pajiștilor, cât și datorită pășunatului intensiv, nerașional, in sensul numărului mare de animale pe unitate de suprafață, precum și folosirea pășunatului în perioadele
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
vegetează alături de: orhideea piramidă ("Anacamptis pyramidalis"), rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), frăsinel ("Dictamnus albus"), ceapa ciorii ("Gagea villosa"), stânjenel de stepă ("Iris pumila"), salvie ("Salvia officinalis"), ploșnițoasă ("Orchis coriophora"), mac galben ("Glaucium flavum"), zăvăcustă ("Astragalus dasyanthus"), brei ovat ("Mercurialis ovata"), colilie ("Stipa capilata") sau firuță ("Poa badensis"). Fauna sitului are în componență trei amfibieni: tritonul cu creastă ("Triturus cristatus")), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis") și ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); o reptilă: broasca țestoasă de baltă ("Emys orbicularis") și un fluture ("Pseudophilotes
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]
-
fost înlocuită în cea mai mare parte cu cereale și plante tehnice. Silvostepa - o fâșie îngustă, situată între vegetația de stepă și cea a pădurilor de foioase, se întinde din Câmpia Română până la poalele Munților Ural. În afara ierburilor specifice stepei (colilie, laptele cucului, pelin, paius), apar și pâlcuri de pădure, reprezentate de stejar, carpen, tei, arțar etc. Tundra este întâlnită în insulele arctice, în nordul Scandinaviei și în nordul Câmpiei Ruse, între Capul Nord și Munții Ural. Vegetației sărăcăcioase de mușchi
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
a lunii decembrie, ținând până în luna martie. Umiditatea medie e aerului este de 6,5 la sută. Flora este una caracteristică silvostepei, cu specii de stejar, arțar, carpen, frasin, salcâm și vegetație ierboasă formată din pirul gros, păiuș, coada șoricelului, colilia, rogoz, coada vulpii, trestie. La granița dintre satul Boteni și comuna Suatu se află o rezervație botanică de 4 hectare, unde se găsesc specii pontico-mediteraneene, xerofilo-pontice, ș.a. În rezervație crește și Cocoșul lui Peterfi (Astragalus peterfi), plantă pe cale de dispariție
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
zonă de câmpie aflată pe malul estic al Mureșului (râuri, lacuri, pajiști, pășuni, păduri de foioase și terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiune continentală; ce conservă habitate naturale de tip: "Pajiști stepice subpanonice" care adăpostesc plante xerofile cu specii de colilie ("Stipa stenophyla") și păiuș ("Festuca valesiaca") și protejază faună de amfibieni și reptile, pești și fluturi. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai
Râpa Lechința () [Corola-website/Science/330493_a_331822]
-
pe timpul verii se simte influența austrului, dinspre sud-vest. Precipitațiile sunt reduse (cca 500 mm/an). Este tipică vegetația de stepă, puternic modificată de om, care a luat în cultură majoritatea terenurilor. La marginea drumurilor și pe terenurile nelucrate vegetează pirul, colilia, știrul etc. Animalele specifice sunt rozătoarele: șoarecele de câmp, iepurele de câmp, popândăul etc. Numele satului provine de la stația CFR din apropiere, de pe magistrala 500 București - Suceava, unde opresc trenurile personale. Se află pe magistrala 500 CFR București Nord - Suceava
Gara Bobocu, Buzău () [Corola-website/Science/300815_a_302144]
-
stejar pedunculat (Quercus robur) și gorun (Quercus petraea). De-a lungul timpului în locul pădurilor, defrișate în scopul obținerii de terenuri agricole și de pășuni, s-au instalat pajiști secundare de natură mezoxerofilă cu păiușuri (Festuca sulcata, F. valesiaca, F. pseudovina), colilie (Stipa sp.), iarbă bărboasă (Andropogon ischaemum), firuță (Poa pratensis, P. bulbosa) ș.a. În Dealurile Lopadei solurile sunt reprezentate prin cinci clase de soluri, și anume: molisoluri, argiluvisoluri, cambisoluri, soluri hidromorfe și soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate, care, la rândul lor
Dealurile Lopadei () [Corola-website/Science/316796_a_318125]
-
Pseudinul literar al lui Alexandru Buleandră. Fiul lui Constantin, cadru militar, originar din com. Curcani, jud. Călărași, și al Vladei, casnică, originară din com. Colilia, județul Ialomița. Este nepotul actorului, dramaturgului și poetului Ion Buleandră. Urmează studiile liceale la Urziceni, județul Ialomița, și pe cele universitare la Facultatea de Filozofie din București, promoția 1978. În prezent este director al Bibliotecii Municipale „Constantin Țoiu” din Urziceni
Alexandru Bulandra () [Corola-website/Science/337323_a_338652]
-
România, Filiala București de Critică, Eseistică și Istorie Literară. S-a născut la 27 octombrie 1954 în loc. Ianca, jud. Brăila. Este fiul lui Constantin Buleandră, cadru militar, originar din com. Curcani, jud. Călărași, și al Vladei, casnică, originară din com. Colilia, jud. Ialomița. Este nepotul actorului, dramaturgului și poetului Ion Buleandră. A urmat cursurile Liceului Teoretic din Urziceni, actualul Colegiu Național „Grigore Moisil”. În perioada 1974-1978 urmează cursurile Facultății de Filozofie din București. Este director al Bibliotecii Municipale „Constantin Țoiu” din
Alexandru Bulandra () [Corola-website/Science/337323_a_338652]
-
stejar ("Quercus robur"), arțar tătărăsc ("Acer tataricum"), mai puțin brad și pin. Suprafețe relativ întinse ocupă pajiștile naturale din luncă și de pe versanți cu expunere estică și nordică. Acestea sunt pajiști stepizate cu păiuș stepic ("Festuca rupicola"), rogoz ("Carex humilis"), colilie ("Stipa lessingiana"). În cadrul vegetației naturale mai distingem ghiocelul ("Galantus nivalis"), vioreaua ("Scilia biofila"), lăcrămioara ("Convalaria majalis"), ciuperci, bureți galbeni, bureți iuți, ghebe etc. În cadrul vegetației ierboase mai amintim pelinul ("Artemisia"), macul ("Papaver orientalis"), ruscuța de primăvară ("Adonis vernalis"), mohorul ("Gallium
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
rare. Aria naturală este inclusă în Parcul Natural Porțile de Fier. Printre speciile floristice semnalate în arealul rezervației se află o gladiolă sălbatică (săbiuță) din specia balcanică "Gladiolus illyricus", precum și elementul pontic (bujor) din specia "Paeonia daurica", sisinel ("Pulsatilla grandis"), colilie ("Stipa danubialis").
Valea Oglănicului () [Corola-website/Science/328711_a_330040]
-
ales la periferia pădurilor, este constituit din aceleași esențe că în cazul pădurilor de stejar și gorun( măceș, alun, sânger, porumbar, ș.a.), la care se adaugă: migdalul pitic, cireșul pitic și verigariul. Pajiștile silvostepei sunt formate din asociații de păiuș, colilie, firuța cu bulb,bărboasa,pelinița, laptele câinelui, ș.a. Vegetația stepică este întâlnită în lungul văii Bahluiului, pe forme joase de relief, fiind formată din pajiști, în care se întâlnesc asociații de colilie, negara, păiuș, firuța cu bulb, bărboasa, pir gros
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Pajiștile silvostepei sunt formate din asociații de păiuș, colilie, firuța cu bulb,bărboasa,pelinița, laptele câinelui, ș.a. Vegetația stepică este întâlnită în lungul văii Bahluiului, pe forme joase de relief, fiind formată din pajiști, în care se întâlnesc asociații de colilie, negara, păiuș, firuța cu bulb, bărboasa, pir gros, ș.a. Izolat, apar tufișuri de arbuști pitici( porumbar, măceș, păducel, trandafirul pitic, migdalul pitic, ș.a. Vegetația de lunca este caracteristică solurilor aluvionare și lăcoviștelor inundate periodic și cu exces de umiditate freatică
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
În articolul-program se afirmă: „Deschidem coloanele acestei reviste și chemarea noastră asemeni bătăilor de clopot s-adune pe toți acei ce se simt vrednici de pleiada de mâine”. Se publică versuri de Radu Stanca (Mi-e dor, Bibelou, Flori de colilie), Ionel Vonica, un poem în proză de Radu Stanca (Solii de iarnă), povestiri de Vladimir Zlătaru. Cele câteva cronici și eseuri literare găzduite aici aparțin lui Radu Stanca, E. Roth, Dan Poiană și Ovid Gherasim. M. mai cuprinde publicistică, traduceri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287958_a_289287]
-
măceșul (Rosa canina), păducelul (Crataegus monogyna),lemnul câinesc (Ligustrum vulgare). În arealul zonei împădurite există și o bogată vegetație ierboasă alcătuită din specii de stepă și silvostepă. Dintre acestea, cele mai frecvente sunt : păiușul(Festuca valesiaca), iarba bărboasă (Botriochola ischeamum),colilia (Stepa lessingiana), dedițelul (Adonis vernalis),sugelul (Samium amplexicaule),fragii (Fragaria vesca),stânjenelul (Iris gramineea),firuța (Poa nemoralis), vioreaua (Scilla bifolia), toporașul (Viola odorata),, brebenelul (Corydalis solida). b) Vegetația din pășuni,fânețe și sărături Pășunile și fânețele naturale sunt răspândite în
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
mai mari sau mai mici). Aceasta lipsește în vestul Europei unde pădurea de foioase contactează direct cu vegetația mediteraneană. Formațiunile ierboase care domină stepele europene sunt alcătuite în cea mai mare parte din graminee ca: păiușca (Festuca sulcata), negara sau colilia (Stipa capillata), obsiga sau iarba ovăzului (Bromus secalinus), bărboasa sau păiușul dulce (Andropogon ischemum), ovăsciorul (Avenastrum pubescens). Apar numeroase plante cu flori viu și variat colorate: părăsita găinilor (Taraxacum scrotinum), păpădia (Taraxatum officinale), aglica (Filipendula hexapeta), capul șarpelui (Echium rubrum
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
este mai bogată ca cea a stepelor euroasiatice. Preria se diferențiază spațial în funcție de condițiile climatice (în special precipitații). În nord-est, preria este bogată în masă vegetală, cuprinzând ierburi înalte, care ajung până la 1.5m înălțime, ca: Stipa spartea (specie de colilie), Agropiron tenerum, Andropogon furcatus etc. Spre vest si sud-vest, preria este alcătuită din ierburi mai scunde, care de obicei nu depășesc 50cm. Cele mai răspândite sunt gramineele, între care: iarba bizonilor (Bulbis dactyloides). Înspre limita de sud-vest a preriei apar
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
nici aproape,/ Tocmai calea jiumătate.../ La câmp, nene, la câmpie/ Unde fir de iarbă nu ie,/ Numai dalba-i colelie/ Și câteun fir de scumpie/ (...) La mijlocu drumului”. Plante spontanee folosite în medicina populară și la fabricarea culorilor pentru textile, colilia, troscotul, scumpia devin aici mărci ale absenței omului ordonator. Regional năgara se confundă cu neghina, ceea ce îi conferă conotații noi, prin antinomia cu planta sfântă, grâul. Troscotul verde semnalează energia depozitată în această lume vecină și paralelă, de unde își trage
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Fraxinus excelsior"), tei pucios ("Tilia cordata"), ulm de munte ("Ulmus montana"), alun ("Corylus avellana"), migdal pitic ("Amygdalus nana"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), soc ("Sambucus L.") sau cununiță ("Spiraea chamaedryfolia"). La nivelul ierburilor vegetează rarități floristice cu specii de: colilie ("Stipa pulcherrima"), ciuboțica cucului de munte ("Primula elatior"), coada-iepurelui ("Sesleria rigida"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica" - plantă endemică), floarea-paștelui ("Anemone nemorosa"), lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), nemțișor de stâncă ("Consolida regalis"), obsigă ("Bromus barcensis"), omag galben ("Aconitum anthora"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), zambilă
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
istorie veche. Întregul oraș este plin de istorie și are un parfum anume, ceva diferit față de ceea ce simt acasă, la Pașcani. Cu cât te apropii mai mult de Dunăre, simți mirosul Dunării, uneori amestecat cu cel de iarbă uscată, de colilie și ciulin. Există câteva locuri speciale în inima mamei pe care le vizităm, le revedem, ori de câte ori revenim în Brăila. Mă gândesc aici la centrul vechi al orașului, faleza Dunării, liceul care-i produce atâta nostalgie, Bulevardul „Karl Marx” înțesat de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
istorie veche. Întregul oraș este plin de istorie și are un parfum anume, ceva diferit față de ceea ce simt acasă, la Pașcani. Cu cât te apropii mai mult de Dunăre, simți mirosul Dunării, uneori amestecat cu cel de iarbă uscată, de colilie și ciulin. Există câteva locuri speciale în inima mamei pe care le vizităm, le revedem, ori de câte ori revenim în Brăila. Mă gândesc aici la centrul vechi al orașului, faleza Dunării, liceul care-i produce atâta nostalgie, Bulevardul „Karl Marx” înțesat de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
călărești în galop grăbit o zi de dimineață până seara fără să întâlnești sat sau bordei până la Balta Brăilei. Obileștii sunt un ultim pinten, de aci pornind Bărăganul Mostiștei, pustietate de ierburi cenușii și pufoase, pelinuri fel de fel și colilii care sub arșița soarelui se usucă înmiresmând văzduhurile. De cum se opresc ploile Sfântului Ilie, Bărăganul țiuie de greieri, dropii mari și grase ies de nu se știe unde la ceasurile în care soarele la răsărit sau la apus le crește
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
bune la toate, dar nu știți să călcați o cămașă. Așa și era, dar eu am un frate mai mic la liceu, foarte boieros, învață bine, are bursă, și când venea în vacanțe, vroia să aibă cămășile albe ca o colilie și bine călcate, că se ducea și el cu domnișoarele să se plimbe... împrumutam mașina de călcat de la un croitor vecin cu noi și nu mă lăsam până nu-i făceam gulerul țeapăn, fără nici o dungă... Și într-o zi
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
are materie să mă admire? Mă voi Îmbrăca cu grijă, o să mă duc la coafor chiar mâine dimineață, poate-l văd după-amiază când noi avem liber. Am crezut că În lunile care au trecut de la acea neizbutită Întâlnire voi Încărunți colilie; n-am Încărunțit, dar s-a cutat mai mult fruntea, s-a asprit vocea, fumez mai mult și lacrimile sunt mai sărate decât oricând. Sunt pietre reci, sânge tânăr și crenguțe verzi, vii de primăvară ceea ce-ți spun eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de altitudine, în împrejurimile municipiului Iași are o dispoziție etajată. Vegetația de stepă este în prezent sărăcită mult în specii, degradată și ruderalizată prin pășunat și activități antropice, dar pe alocuri mai pot fi întîlnite specii caracteristice cum ar fi colilia (Stipa lessingiana), pirul crestat (Agropyrum cristatum) etc. Pe pantele care prezintă un proces de degradare accentuat s-a instalat o vegetație secundară reprezentată de specii ca: firuța, pirul gros etc. Fauna caracteristică de stepă și silvostepă este săracă în prezent
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]