824 matches
-
a mocanilor transilvăneni. Mai lesnicioase au fost deplasările din zona montană în zona subcarpatică și în cea de câmpie, barierele naturale fiind mai accesibile, chiar mai mult, terenurile favorabile agriculturii au oferit condiții prielnice pentru derularea unei migrații în zona colinară și la sud de aceasta. În concluzie, orașul Breaza, reflectă o permanentizare a asezărilor în decursul istoriei, cu influențe mai mari sau mai mici, față de pătrunderile din exterior. Ca o consecință a procesului de dezvoltare economică, foarte frecvente sunt deplasările
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
cea mai mare parte a teritoriului între 20 și 21°C. Mediile lunii ianuarie sunt cuprinse în general între -3° și -4°C. În zonele depresionare și pe văile largi aceste valori pot coborî sub -4°C, în timp ce în zona colinară Hârlău-Cotnari sunt mai mari de 3°C. Maximele și minimele absolute au atins următoarele valori: 40,1°C (22 iulie 2007) și -36,3°C (1 februarie 1937) la stația Iași, 37°C (6 august 1998) și -25,5°C
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
și somnul, iar în apropierea acestor suprafețe acvatice: șobolanul de apă, broasca de lac, lișița, rața sălbatică, barza etc. Solurile Diversitatea litologică și de relief, împreună cu condițiile climatice neuniforme, determină o gamă foate variată de soluri. În regiunea de “câmpie” colinară a Jijiei inferioare se întâlnesc cernoziomuri și cernoziomuri cambice (levigate), lutoargiloase și argiloase, dezvoltate pe depozite loessoide sau argile. Pe suprafețe mici, pe terasele inferioare ale Jijiei și Bahluiului, dar și pe unele culmi mai înguste și versanți apar și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Studii pentru construcția barajului. Pe partea dreaptă, terasele sunt mai distincte, iar cea mai vizibilă este Terasa Pașcani (30-40 m), pe care sunt așezate satele Probota, Heci și Bursuc-Deal. Pe această parte a văii, dealurile sunt mai joase sub formă colinară: Dealurile Mănăstirii, Trestioara, Heciului (Țintirimului), Diudiului, Bursucului. Terasa cea mai joasă și mai tânără este Lunca Siretului (220 m altitudine), cu aspect de șes, cu lățimi de peste 2 km după ce Siretul depășeste „poarta” Heciului. Șesul Siretului are două trepte: una
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
din rasele Merinos Stavropol și Merinos australian și într-o măsură mai mică Merinos de Palas. Actualmente, ca urmare a acestor acțiuni, în cadrul rasei se poate distinge, pe lângă tipul vechi, un altul cu însușiri morfoproductive superioare. De asemenea, în zona colinară a Sălajului, factorii specifici de mediu au imprimat oilor crescute de-a lungul anilor unele particularități distincte în ceea ce privește talia, greutatea corporală și producția de lână. Ovinele din această zonă formează tipul de coline care este diferit de un altul format
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
îngrășării și valorificării pentru producția de carne, oile pot fi utilizate la încrucișări industriale cu berbeci Merinofleisch, Suffolk, Île de France, Texel etc. Referitor la aria de răspândire, aceasta se va menție și în continuare în zonele de câmpie și colinare în care regimul pluviometric anual nu va depăși 700 mm. Având în vedere unele însușiri superioare, rasa Merinos transilvănean poate fi utilizată și la ameliorarea populațiilor instabile din punct de vedere genetic existente în zonele de deal și de podiș
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
N., Pipernea, fiind omologată ca linie în anul 1988. Obiectivele stabilite inițial au fost reprezentate de formarea unei populații de ovine de tip Merinos, cu lâna extrafină și cu un grad de alb accentuat și foarte bine adaptată la condițiile colinare și de podiș din Moldova. Origine și mod de formare La formarea Liniei de ovine Merinos de SuseniVaslui au fost utilizate mai multe rase de tip Merinos autohtone sau importate în țara noastră. Pe linie maternă, efectivul inițial a fost
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
de transmitere ereditară a însușirilor valoroase ale lânii, precocitatea accentuată și capacitatea de desezonizare a ciclurilor sexuale recomandă ca berbecii din Linia Merinos de Suseni - Vaslui să fie utilizați în ameliorarea oilor cu lână fină și semifină, crescute în zonele colinare și de șes din țara noastră. TIPUL DE OI CU LÂNĂ FINĂ MERINOS DE MUNTE Lucrările de formare au fost conduse de prof. dr. V. Taftă. Debutul acestora a avut loc în 1953 în Depresiunea Bârsei și au constat în
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
zona Brașov se recomandă utilizarea la reproducție a genitorilor aparținând acestui tip de ovine cu lână fină. țIGAIE DE RUȘEȚU Este o populație de ovine, cu o dezvoltare corporală bună și cu lână de tip coss-breed, foarte bine adaptată zonelor colinare valorificând foarte bine resursele furajere din aceste zone. Origine și mod de formare A fost formată la SCPCOC Rușețu prin încrucișarea oilor țigaie din zonă, varietatea ruginie, cu rasele Romney Marsh și Corriedale. În procesul de formare, în vederea consolidării genetice
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
aceasta fiind recomandată spre a fi crescută în continuare în zona de formare. Mai mult decât atât, datorită însușirilor și calităților sale valoroase este indicată spre a fi utilizată și ca amelioratoare a celorlalte tipuri de ovine existente în zonele colinare. TIPUL DE LAPTE PALAS Interesul consumatorilor, precum și cererile pieței mereu în creștere față de brânza și derivatele obținute ca urmare a prelucrării laptelui de oaie au contribuit la derularea unor acțiuni intense în vederea obținerii a unui tip de ovine cu potențial
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
luvosoluri în bazinul hidrografic Ieșelnița, sub pajiști secundare. Aceste terenuri necesită efectuarea de lucrări de combatere a eroziunii și de schimbare a utilizării lor prin împădurire sau inierbare. PODGORIA MOLDOVA NOUA Factorul natural caracteristic al Podgoriei Moldova Noua este zona colinară a Banatului, dealurile puțin înalte ale munților Dognecei. Aici sunt soluri scheletice, brune podzolite erodate pe pietrișuri, rendzine levigate și regosoluri rendzinice, bogate în fier și microelemente. Plantațiile viticole beneficiază de expoziție sudică, sudvestică sau sud-estică, majoritatea plantațiilor fiind situate
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
fiscal în care acestea au fost întreținute. Perioada se rotunjește la luni întregi în favoarea contribuabilului. (9) Nu sunt considerate persoane aflate în întreținere persoanele fizice care dețin terenuri agricole și silvice în suprafață de peste 10.000 m^2 în zonele colinare și de șes și de peste 20.000 m^2 în zonele montane. (10) Deducerea personală suplimentară se acordă astfel: a) 15% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru persoanele fizice cu vârsta de până la 26
ORDONANȚĂ nr. 16 din 15 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257589]
-
considerate 37 de amplasamente potențiale pentru un depozit definitiv de suprafață, pe baza următoarelor criterii: distanța mai mare până la nivelul hidrostatic, presupunând un timp mai mare de transport al radionuclizilor, permițând dezintegrarea acestora până la pătrunderea în acvifer; zone colinare cu altitudini de peste 30 de metri față de văile adiacente, ceea ce rezidă într- o grosime mai mare a zonei nesaturate. În continuare, pe baza unor criterii specifice, s-a ajuns la selectarea a 3 amplasamente candidat, din cele
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251337]
-
de restaurare, prin măsuri specifice (pază, împrejmuiri), în scopul asigurării liniștiii în perimetre. -Necesitatea corelării cu acțiunile de amenajare a bazinelor hidrografice torențiale, în zonele montane și de deal și cu cele privind combaterea secetei și a deșertificării în zonele colinare și de câmpie, respectiv în stepă și silvostepă. 4 -Necesitatea corelării, în cadrul unor teritorii mai ample, în care se regăsesc și terenuri cu alte destinații, cu măsuri și restricții privind gestionarea celorlalte folosințe. 2 Activitatea de împădurire a terenurilor
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
există 64 de halde de steril, care înmagazinează un volum de aproximativ 37 milioane m 3 , ocupând o suprafaţă de peste 250 ha. Haldele de steril au fost amenajate în general în zone cu fundament stabil, în văi sau zone colinare. Ramura 3, E.M. Lupeni – haldă activă, stabilă, cu o suprafaţă de 16,64 ha şi un volum haldat până la finele anului 2019 de 2366323 tone; nu are prevăzută extindere, iar dezvoltarea acesteia se face într-o singură treaptă; a fost
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
Capitolul 1 Producția viticola Articolul 1 În Republică Socialistă România viticultura se dezvoltă potrivit obiectivelor stabilite prin planul de stat. Această dezvoltare se face în condițiile asigurării unei producții ridicate și de bună calitate, îndeosebi în zona colinara, precum și a valorificării cît mai eficiente a terenurilor improprii pentru alte culturi. Articolul 2 Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, cu consultarea organelor centrale interesate și a comitetelor executive ale consiliilor populare județene, organizează efectuarea delimitării teritoriale a culturii
LEGE nr. 21 din 17 decembrie 1971 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106322_a_107651]
-
pentru ridicarea potențialului de rodire a plantațiilor existente și înființarea de noi plantații moderne, potrivit programului de dezvoltare a pomiculturii. Articolul 2 Cultură pomilor și arbuștilor fructiferi se dezvoltă cu precădere în zonele și bazinele pomicole consacrate, îndeosebi în zona colinara, cît și în jurul centrelor mari de consum, pe terenuri amenajate corespunzător cerințelor de executare mecanizata a lucrărilor. La plantare se vor folosi speciile și soiurile de pomi și arbuști fructiferi, potrivit zonarii acestora, stabilită de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și
LEGE Nr. 11 din 26 iulie 1974 Legea pomiculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106399_a_107728]
-
permis sau autorizație, în bazine sau zone din bazinele piscicole naturale, în care pescuitul este interzis; ... c) pescuitul sportiv în apele curgătoare și stătătoare de munte cu mai mult decît o undita cu 2 cîrlige sau o lanseta, în rîurile colinare, de șes, lacurile interioare și în rîurile de frontieră, pe tot cursul Dunării inclusiv brațele sale și în bazinele amenajate date în folosință Asociației Generale a Vînătorilor și Pescarilor Sportivi, cu mai mult decît 2 undite sau 2 lansete cu
HOTĂRÎRE nr. 341 din 7 aprilie 1975 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de pescuit şi protecţia fondului piscicol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106451_a_107780]
-
zile, de la răsăritul și pînă la apusul soarelui, a mai mult de 10 bucăți în total din speciile de păstrăv indigen, curcubeu, fîntînel, lipan și coregon, în apele de munte cu salmonide; în celelalte ape curgătoare și stătătoare din zona colinara și de șes, Dunăre, Marea Neagră și apele de munte fără salmonide, mai mult de 3 kilograme, cu excepția cazului cînd s-a pescuit un singur peste a cărui greutate depășește 3 kilograme; ... d) reținerea de către pescarii sportivi a peștelui și a
HOTĂRÎRE nr. 341 din 7 aprilie 1975 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de pescuit şi protecţia fondului piscicol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106451_a_107780]
-
lacuri de acumulare pentru regularizarea debitelor de apă, irigații sau agrement, sînt obligate să asigure executarea lucrărilor necesare dezvoltării pisciculturii și pescuitului, potrivit avizelor ce se vor emite de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor pentru apele de șes și colinare și, respectiv, de Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții pentru apele de munte. Articolul 9 Întreprinderile, instituțiile, organizațiile economice de stat și cooperatiste care folosesc apă din bazine piscicole în alte scopuri decît cel piscicol sînt obligate: a) să
LEGE Nr. 12 din 26 iulie 1974 privind piscicultura şi pescuitul. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106400_a_107729]
-
pescuitului de orice fel în bazinele piscicole se va face cu respectarea următoarelor reguli: A. Perioadele și zonele de prohibiție a pescuitului Se interzice pescuitul oricăror specii de pește, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice, după cum urmează: a) în apele colinare, de șes și Dunăre cu delta să, 60 de zile consecutive în perioada de la 1 aprilie pînă la 30 iunie; ... b) în Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc, Erenciuc și lacurile litorale, în perioada de la 1 aprilie pînă la 30 iunie. În
LEGE Nr. 12 din 26 iulie 1974 privind piscicultura şi pescuitul. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106400_a_107729]
-
decît repopularea; ... g) prinderea peștelui cu unelte de pescuit din plasă, în apele de munte. ... Articolul 18 Perioadele de prohibiție a pescuitului prevăzute la art. 17 lit. A pot fi prelungite de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor pentru apele colinare, de șes și Dunăre cu delta să și de Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții pentru apele de munte, în funcție de condițiile hidrometeorologice. Ministerele prevăzute la alineatul precedent pot interzice în tot anul sau în anumite perioade pescuitul unor specii
LEGE Nr. 12 din 26 iulie 1974 privind piscicultura şi pescuitul. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106400_a_107729]
-
pescuit Articolul 23 Îndrumarea unitară a activității piscicole se exercită de către Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor; îndrumarea activității piscicole în apele de munte se exercită împreună cu Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții. Răspunderea pentru activitatea piscicola în apele colinare, de șes și maritime revine Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor, iar pentru apele de munte, Ministerului Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții, care împreună cu comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București vor asigura realizarea programului de
LEGE Nr. 12 din 26 iulie 1974 privind piscicultura şi pescuitul. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106400_a_107729]
-
este permis numai în cursul zilei de la răsăritul și pînă la apusul soarelui, după cum urmează: a) în apele de munte curgătoare și stătătoare numai cu o singură undita cu cel mult 2 cîrlige sau cu o lanseta; ... b) în rîurile colinare, de șes, lacurile interioare și în rîurile de frontieră, pe tot cursul Dunării, inclusiv brațele sale, si in bazinele amenajate date în folosință Asociației Generale a Vînătorilor și Pescarilor Sportivi, cu cel mult 2 undite sau 2 lansete cu cîte
LEGE Nr. 12 din 26 iulie 1974 privind piscicultura şi pescuitul. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106400_a_107729]
-
unei zile de pescuit sportiv se pot prinde de către o persoană cel mult 10 bucăți în total din speciile păstrăv indigen, curcubeu, fîntînel, lipan și coregon în apele de munte cu salmonide. În celelalte ape curgătoare și stătătoare din zona colinara și de șes, Dunăre, Marea Neagră și apele de munte fără salmonide, se pot prinde cel mult 3 kilograme sau numai un singur peste dacă greutatea lui depășește 3 kilograme. Anexă 2 Cuprinzînd dimensiunile minime ale peștilor și altor animale acvatice
LEGE Nr. 12 din 26 iulie 1974 privind piscicultura şi pescuitul. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106400_a_107729]