3,836 matches
-
Citește tot... Călătorii virtuale acasă la Moș Crăciun, reni vorbitori și plimbări cu trenulețul Se anunță un weekend plin de distracție la Palas, în special pentru copii. În Atriumul Palas Mall, cei mici se pot plimba cu trenulețul, pot cântă colinde împreună cu trei reni vorbareți sau pot merge virtual cu sania acasă la Moș Crăciun. În plus, clienții ansamblului Palas vor avea parte de spectacole de dans și muzica. Citește tot... Ansamblul Palas a dat starul Sărbătorilor de Iarnă cu un
Evenimente Palas [Corola-blog/BlogPost/94561_a_95853]
-
vacanțele de Crăciun cât și pentru copii și asta pentru că odată cu venirea sărbătorilor ar trebui să fim mai buni. Cum această sărbătoare a devenit din ce in ce mai comercială, în marele orașe ale Europei se fac anual piețele de Crăciun unde oamenii asculta colinde, se îndulcesc cu ciocolată caldă, ceaiuri sau vin viert (vezi unde găsești în Iași vin fiert). Cei de la europeanbestdestinations.com au realizat un mic top cu cele mai frumoase piețe de Crăciun din Europa, perfecte pentru vacanțele și excursii alături de
Vacanta De Craciun [Corola-blog/BlogPost/94589_a_95881]
-
vacanțele de Crăciun cât și pentru copii și asta pentru că odată cu venirea sărbătorilor ar trebui să fim mai buni. Cum această sărbătoare a devenit din ce in ce mai comercială, în marele orașe ale Europei se fac anual piețele de Crăciun unde oamenii asculta colinde, se îndulcesc cu ciocolată caldă, ceaiuri sau vin viert (vezi unde găsești în Iași vin fiert). Cei de la europeanbestdestinations.com au realizat un mic top cu cele mai frumoase piețe de Crăciun din Europa, perfecte pentru vacanțele și excursii alături de
Piete De Craciun Europa [Corola-blog/BlogPost/94593_a_95885]
-
vacanțele de Crăciun cât și pentru copii și asta pentru că odată cu venirea sărbătorilor ar trebui să fim mai buni. Cum această sărbătoare a devenit din ce in ce mai comercială, în marele orașe ale Europei se fac anual piețele de Crăciun unde oamenii asculta colinde, se îndulcesc cu ciocolată caldă, ceaiuri sau vin viert (vezi unde găsești în Iași vin fiert). Cei de la europeanbestdestinations.com au realizat un mic top cu cele mai frumoase piețe de Crăciun din Europa, perfecte pentru vacanțele și excursii alături de
Targ De Craciun Europa [Corola-blog/BlogPost/94592_a_95884]
-
vacanțele de Crăciun cât și pentru copii și asta pentru că odată cu venirea sărbătorilor ar trebui să fim mai buni. Cum această sărbătoare a devenit din ce in ce mai comercială, în marele orașe ale Europei se fac anual piețele de Crăciun unde oamenii asculta colinde, se îndulcesc cu ciocolată caldă, ceaiuri sau vin viert (vezi unde găsești în Iași vin fiert). Cei de la europeanbestdestinations.com au realizat un mic top cu cele mai frumoase piețe de Crăciun din Europa, perfecte pentru vacanțele și excursii alături de
Cele mai frumoase Piete de Craciun din Europa [Corola-blog/BlogPost/94583_a_95875]
-
decembrie, numită și “Krippenmarkt”. De atunci până în prezent această piață de Crăciun a suferit multe transformări în bine. În prezent, în Viena există peste 20 de piețe de Crăciun de unde puteți cumpăra cadouri, ceaiuri, vin fiert și unde pteti asculta colinde. Piața de Crăciun în Nuremberg Vezi cele mai bune prețuri pentru Bilete de Avion în Nuremberg Piața de Crăciun în Lille Vezi cele mai bune prețuri pentru Bilete de Avion în Lille Piața de Crăciun în Dresden Vezi cele mai
Cele mai frumoase Piete de Craciun din Europa [Corola-blog/BlogPost/94583_a_95875]
-
de istorie și pregătit oricând pentru turiști. Targuld e Crăciun din Praga începe pe 1 decembrie și durează până după Anul Nou. Piața de Crăciun din Praga vă oferă o mulțime de lucruri de văzut și de făcut: concerte de colinde, concerte la orgă și multe multe altele. Nu uitați că în cazul unei călătorii, deși nu este obligatorie, vă recomandăm să apelați la o Asigurare medicală de călătorie.
Cele mai frumoase Piete de Craciun din Europa [Corola-blog/BlogPost/94583_a_95875]
-
I. (Selva caducifolia) Vederea aceea îi făcea plăcere. Sau frică. Nimeni nu știa care e granița dintre ele, nimeni nu aducea ochiul până în apropierea ei să pătrundă în mijlocul cărnii, a fibrelor ce alcătuiau țesătura ei misterioasă. Din zilele vechi veneau colinde cu vorbele părăginite, roase de uitare, Trei Magi bărboși, cu toiege din femur de capră și sumane mițoase. Ei soseau din pustiul în care tocmai plecaseră asinul și părinții fără prihană. Vin, vor veni și iarna vor trece spre sud
SELVA OSCURA by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/7312_a_8637]
-
apoplexie. ...Ca de fiecare dată, Marioara Murărescu a organizat un spectacol reprezentativ aducând pe scena sibiană colindători din principalele zone folclorice ale țării. Grupuri sau grupulețe, moldoveni, bănățeni, olteni, bihoreni..., au adus cu ei frumusețea și prospețimea, sinceritatea și autenticitatea colindelor. Realizatoarea, cu vocea-i caldă și vorbe naturale (poate că n-ar fi rău să mai schimbe din când în când câte-o frază-două din limbaj, deoarece cam aduce a epoca lemnului...), a condus cu mână de profesionist un spectacol
„Deschide ușa, creștine!” (cu atenție!) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13250_a_14575]
-
cu interesante promisiuni electoral-pesediste, pedepeneliste, emilconstantinesciste (?!?) ș.a., am redescoperit bucuria Crăciunului, Anului Nou și a Bobotezei; adică a Sfintelor sărbători de iarnă, apropiate de sufletul românului; sărbători cu aromă de cozonaci și miros de fripturi și sarmale (de la vecini(*); cu colinde frumoase și țânci rumeni la față (din cauza febrei, fiindcă n-au avut bani de vaccin antigripal); cu mese pline de bunătăți, împrejuru-le cu cei dragi ai casei (și alții, picați la ceas de seară spre disperarea gazdelor); am trăit sentimentul
Ora de bilanț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13272_a_14597]
-
fim cu adevărat fericiți - slavă Domnului din cer (și domnilor de pe pământ!). Am devenit buni și iertători constatând din pastișa lui de bilanț că, la ora aceea, dispuneam de: 1. O țară bogată și frumoasă (păcat că-i locuită); 2. Colinde emoționant-creștine, cum ar fi „O ce veste minunată!” (majorarea pensiilor cu 3,1 la sută); 3. Clinchet de clopoței (în semipustietatea sălilor Parlamentului) 4. Folclor minunat la Etno TV: „Merg prin sat pocnind din dește -/ Zice lumea că sunt pește
Ora de bilanț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13272_a_14597]
-
excepționali, modele umane și profesionale, cărora le voi aduce mereu, ca tuturor dascălilor mei, plecăciunea și recunoștința mea. Înainte de vacanța de iarnă din 1989, cînd colegii din provincie plecau acasă, am repetat cu teamă, prin sălițe și poduri din facultate, colinde. Colinde adevărate, pe care le cîntam ca la carte, pe voci, în canon. Am și astăzi caseta. Pregăteam, de fapt, un cadou pentru profesorii pe care îi adoram. Cînd a început REVOLU}IA la Timișoara, am fost strînși și înghesuiți
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
modele umane și profesionale, cărora le voi aduce mereu, ca tuturor dascălilor mei, plecăciunea și recunoștința mea. Înainte de vacanța de iarnă din 1989, cînd colegii din provincie plecau acasă, am repetat cu teamă, prin sălițe și poduri din facultate, colinde. Colinde adevărate, pe care le cîntam ca la carte, pe voci, în canon. Am și astăzi caseta. Pregăteam, de fapt, un cadou pentru profesorii pe care îi adoram. Cînd a început REVOLU}IA la Timișoara, am fost strînși și înghesuiți, ca
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
zone, legături și mijloace de transport. Eram așteptați și omeniți cum se cuvine. La fiecare popas, cu capetele prin calorifere, încurcați în sîrme și antene, unii peste alții, profesori și studenți, ascultam Europa Liberă. Ne rugam și plecam mai departe. Colindele noastre ne uneau, ne întăreau, ne făceau să ne simțim liberi. LIBERI! Cîntam și în scări de blocuri - în Cartierul Primăverii, în bloculețele mici dinspre Televiziune, nu a ieșit nimeni; luminile se stingeau și se auzeau cheile cum se răsucesc
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
ÎN AST AJUN Dospește cozonacul pe priciul vechi de lut Și plina-i umplutura cu amintiri de-acasă E Îndulcita cu arome de dor, ce nu mă lasă În ast Ajun să-mi plîng colindele de mut. Tu mama te Învîrți prin casă părinteasca, Iar noi, ne-mpiedicam sub sortul ce miroase A vorbe coapte-n jarul dojenelilor duioase Și-a pribegiri ce iarnă asta o să primenească. În tinda veche de la stradă miroase a piftie
Poezii. In: Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_288]
-
sunet și cu miros/ De gutui galbene, coapte/ Din amurg și până-n noapte/ Căzute subt lună nouă/ Cu coarnele amândouă/ Frânte-n ochiul de fântână/ Aplecată într-o rână/ Peste trupul lui subțire/ Tras printr-un inel de mire (...)". Indiscutabil, colindele sunt o performanță semantică și prozodică cu atât mai originală, cu cât ridică la putere nestematele liricii noastre folclorice, cu toată poliedrica ei putere sapiențială, mitopoetică, emoțională. Cele unsprezece pseudoelegii, tot atâtea autoportrete, amintind de eroinele lui Strindberg și de
Mater dolorosa by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12733_a_14058]
-
și legenda Sfîntului Gheorghe, despre ritualurile ciudate ale vechilor fabricanți de cărămizi, despre mătrăgună, măselariță, muscariță și alte plante cu nume asemenea folosite ca narcotice. Ordine și Haos e o carte despre graiul îngerilor și despre felul în care, în colinde, Cosmosul învinge Haosul. Voi exagera doar puțin: cartea se citește cu plăcerea lecturii unui roman polițist. Atît doar că intriga e etnologică. Pentru că, într-un cuvînt, Ordine și Haos e o succesiune, seducătoare și erudită fără ostentație, de eseuri cu
Arheologie culturală by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12732_a_14057]
-
târziu, pricepu că voia să intre în curte cu fața, ceea ce ar fi fost mai comod, la ora și în dispoziția în care era, doar că de obicei trăgea mașina cu spatele. După ce intră în casă, cântă la pian câteva colinde, acompaniindu-l pe bătrânul său camarad negru și scorojit cu vocea lui de tenor înfundat." (p. 52) Totul e bine când se termină cu bine. Cristian Teodorescu, Îngerul de la benzinărie, povestiri, Editura Paralela 45, Pitești, 2003, 184 p.
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
1940, va exploata un filon folcloric, salvator. Șoltuzul Graur, din 1945, e un poem epic patriotic cu o versificație patetică, în metru popular, și o narațiune amplă, ce nu mai sunt în genul poeziei care ne interesează astăzi. Baladescul și colindul se potrivesc dispoziției ludice a versului. Colindul cerbului, din 1965, pare o rescriere palidă a poemului labișian Moartea căprioarei, după un model folcloric cunoscut. O intelectualizare marcată distinge poezia lui George Meniuc după 1969, printr-o reconsiderare fermă și o
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
Șoltuzul Graur, din 1945, e un poem epic patriotic cu o versificație patetică, în metru popular, și o narațiune amplă, ce nu mai sunt în genul poeziei care ne interesează astăzi. Baladescul și colindul se potrivesc dispoziției ludice a versului. Colindul cerbului, din 1965, pare o rescriere palidă a poemului labișian Moartea căprioarei, după un model folcloric cunoscut. O intelectualizare marcată distinge poezia lui George Meniuc după 1969, printr-o reconsiderare fermă și o sincronizare subtilă cu literatura din România. Exotismul
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
principal de Constantin Amăriuței, prin eseurile filosofice despre „dorul de veșnicie“ (în nr. l), despre „filosofia neghiobiei“ în existența absurdă a lui Păcală (în nr. 2), despre „Mitică sau logosul parazitar“ (în nr. 5), despre „originea intențională a lumii în colindele românești“ (în nr. 7). La acestea se pot adăuga poezia rituală de înmormântare, dintre formele cele mai arhaice, culeasă și comentată de Constantin Brăiloiu (în nr. 2), un articol inedit al lui Mircea Vulcănescu despre „spiritul românesc ca ethos uman
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
după ce ai închis cartea, prin realitatea lor paradoxală, prin neobișnuitul situației banale. Crăciunul thailandez, de pildă, organizat anume pentru turiștii europeni, nu este decât o sărbătoare de mucava, de două ori golită de conținut: o dată, pentru că micuții thailandezi care cântă colinde mimează un ritual străin lor și, a doua oară, pentru că turiștii plecați pe alte meleaguri tocmai în această perioadă caută, dimpotrivă, să se rupă de lumea lor, să se pătrundă de o alta necunoscută și neașteptată. Situația, cu tot umorul
Așteptări... thailandeze by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12975_a_14300]
-
să se rupă de lumea lor, să se pătrundă de o alta necunoscută și neașteptată. Situația, cu tot umorul ei de farsă oedipiană, este surprinsă în fragmentul următor: „Jos în holul hotelului, aud un cor de copii thailandezi care cântă colinde de Crăciun... Îi privesc sprijinită de balustrada de la Internet Cafe-ul de unde stau și scriu de mai bine de un ceas. Sunt îmbrăcați cu toții în tunici turcoaze și au pe cap câte un cerculeț cu o aureolă de pene albe
Așteptări... thailandeze by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12975_a_14300]
-
acest poet vocalic (În sens aedic, preciza P. Ursache) Își dorea reprezentarea scenica, cîntîndu-si versurile. Arhaizant, incantatoriu, de rafinament grav, pendulînd Între limbajul naiv și cel esoteric, căutînd rădăcina comună a artelor și cultivînd, cu bocet sincopat, speciile oralității (doina, colind, descîntec), el se plasează În tradiția menestrelilor medievali. Dar, În decriptarea simbolurilor, astfel de texte (corespondențe) se dezvăluie prin co-semantizare, observă tot Petru Ursache. Încît citatul/ tiparul folcloric, substratul distilat slujesc un vizionarism cu vîrtuți inițiatice, chemînd În sprijin, În
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
limpezimea cerului sticlos, și-a domolit furiile temperamentale, rămînÎnd senina și sfîșietoare totodată. Descoperim aici atitudinea mioritica; poetul elimina suferință, Isi vindeca spaimă de urît doinind: „Doina o Îngîn și-o uitu”. Grefele de poezie populară În registrul bocetelor și colindelor fortifica această lirica (care, rămînÎnd doar „de inimă albastră”, s-ar fi anemiat). Or, Cezar Ivănescu actualizează doina și ne reamintește efectul ei cathartic pentru sufletul românesc; Încercat În timp de atîtea potrivnicii, el Își află aleanul În Doina: „alina
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]