352 matches
-
a ieșit altă vecină : -Cu cine te cerți, dragă? -Ca să vezi! Aia mică a ăleia singure de la etajul trei, care vine acasă noaptea târziu... -Ce căuta? -Ce să caute? La cerșit. Chipurile, acu’ de sărbători, cică a plecat la colindat. -Auzi, auzi! Ce le dă prin cap nenorociților! Ce să facem, dragă? Copiii ăstora, iresponsabili... Din familii dezordonate. Că s-au înmulțit... -Stai să-ți spun, dragă! Și claia de bigudiuri trase lanțul de siguranță și ieși pe hol spre
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
M-am întors și am privit spre ușă. Moartea nu mai era acolo...Și atunci am înțeles că rugăciunea este calea spre Dumnezeu, iar Dumnezeu înseamnă Viață! Știam că pruncul meu va trăi, va merge la școală, va merge la colindat...știam că Dumnezeu îl iubește, atât de mult încât își făcuse timp să vină la noi în seara de Ajun... Pe masă, uitată , o pâine se uscase de mult timp...am frânt în mâini o bucățică de pâine și am
O MÂNĂ ÎNTINSĂ DE LA DUMNEZEU de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382233_a_383562]
-
decât aceasta“, spune Cristina Deleanu. Gândindu-se la Crăciunul copilăriei, două imagini îi ies în evidență Cristinei Deleanu: zăpada și bradul de Crăciun.... Când a început să colinde, Mircea Diaconu nici măcar nu era la școală. Și niciodată nu ieșea la colindat înainte de Ajunul Crăciunului. „Nu era voie să se audă colinde înainte de noaptea de Ajun. Așa că noi, copii, ne ascundeam și repetam prin poduri, prin pivnițe, pe unde puteam și noi ca să nu ne audă nimeni“. La prima ieșire la colindat
Ion Lucian, Mircea Albulescu, Cristina Deleanu, Mircea Diaconu şi Eugen Cristea, despre Crăciunul copilăriei () [Corola-journal/Journalistic/70891_a_72216]
-
colindat înainte de Ajunul Crăciunului. „Nu era voie să se audă colinde înainte de noaptea de Ajun. Așa că noi, copii, ne ascundeam și repetam prin poduri, prin pivnițe, pe unde puteam și noi ca să nu ne audă nimeni“. La prima ieșire la colindat, copilul Mircea Diaconu l-a concurat chiar pe fratele său mai mare.... Eugen Cristea crede și acum în Moș Crăciun. Dacă atunci când era copil numai gândul la Moș Crăciun îi aducea o mare bucurie, de-a lungul anilor Eugen Cristea
Ion Lucian, Mircea Albulescu, Cristina Deleanu, Mircea Diaconu şi Eugen Cristea, despre Crăciunul copilăriei () [Corola-journal/Journalistic/70891_a_72216]
-
mai păstrat în zilele noastre, tradiția sărbătorilor de iarnă pentru fiecare comunitate etnică evoluând în favoarea globalizării încă din anii 1920. Directorul Muzeului de Etnografie și Artă Populară din Tulcea, Steluța Pârâu, a declarat, pentru Agerpres, că descolindatul, gest ritualic contrar colindatului care se concretiza în aruncatul porții pe câmp sau stricatul acoperișului, se practica în Ajunul Crăciunului, atunci când gazdele nu primeau cetele de colindători, versurile de la descolindat fiind contrare celor de bun-augur de la colindat. Aprinderea unui butuc din lemn la meglenoromâni
Traditii de Crăciun, pierdute încă din anii 1920 () [Corola-journal/Journalistic/70885_a_72210]
-
pentru Agerpres, că descolindatul, gest ritualic contrar colindatului care se concretiza în aruncatul porții pe câmp sau stricatul acoperișului, se practica în Ajunul Crăciunului, atunci când gazdele nu primeau cetele de colindători, versurile de la descolindat fiind contrare celor de bun-augur de la colindat. Aprinderea unui butuc din lemn la meglenoromâni și aromâni este unul din obiceiurile de iarnă pe care l-am întâlnit doar în discuțiile cu subiecții. Butucul era aprins în seara de Ajun până la Bobotează și era păzit să nu se
Traditii de Crăciun, pierdute încă din anii 1920 () [Corola-journal/Journalistic/70885_a_72210]
-
apare în ochii minții imaginea bradului: „După ce pleca Moș Crăciun, eu cu părinții trebuia să aprindem lumânările din brad. Acest obicei era legătura noastră directă cu Moș Crăciun“. Un alt obicei al maestrului Albulescu, în perioada copilăriei, era ieșitul la colindat. „În fiecare an mergeam cu colindul, pe o rază de câteva străzi. Știam deja unde să mergem, cine ne primește, cine are cozonac mai bun“. Și tot din acea perioadă, familia Albulescu a căpătat un nou membru: „Într-un an
Mircea Albulescu: Într-un an, l-am primit pe Niculae, un ursuleţ de pluş mic de-l poţi tine în palmă. Îl mai am şi acum () [Corola-journal/Journalistic/70893_a_72218]
-
ceată de colindători (toți cu gândul la însurătoare, fiecare cu aleasa inimii lui) și se deghizează fie în moșnegi, fie în babe, în urși, mirese etc., folosindu-se de tot felul de trucuri vestimentare și de tradiționalele măști. Pornesc la colindat pe la iubitele lor și în fiecare ogradă ei o roagă pe fata casei să ghicească sub care mască se ascunde drăguțul ei. Cea care ghicește din prima încercare, are noroc de nuntă mare, la brațul alesului ei... V. R. Obiceiuri
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
și roadele bogate; dacă se aud vitele din grajd mugind până la răsăritul primei stele din seara de Ajun, va fi liniște și pace tot anul în gospodăria respectivă, iar vitele vor avea iarbă și fân destul și bun; dacă la colindat vine mai întâi parte femeiască, anul următor va fi mai puțin roditor, iar dacă primul colindător este băiat, anul va fi bun. Tot în Ajun, la mare cinste sunt puse icoanele care înfățișează scene din Nașterea lui Iisus (ieslea, boii
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
poate urca în clopotnița bisericii pentru a trage clopotele, anunțând Săptămâna Luminată. De sărbătoarea Nașterii Domnului, după liturghie rușii-lipoveni merg cu colindul, care este o singură cântare preluată din ritualul bisericesc (“Hristos Rajdaetsja”= “Hristos se naște”). Înainte de a porni la colindat, în general pe la casele rudelor, grupurile de copii trec mai întîi pe la locuința preotului pentru a primi binecuvântarea. De Florii în biserici se așterne pe jos un “covor” de iarbă proaspăt cosită, iar după sfințirea crenguțelor de salcie, fiecare credincios
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
porci, poiată pentru păsări, șopron pentru adăpostirea căruței și a uneltelor agricole, șure pentru fân, eventuale ateliere meșteșugărești și cușcă pentru câini). Curtea sau ograda este un spațiu în care se desfășoară anumite momente ale unor practici ritual-ceremoniale: nunta, înmormântarea, colindatul, plugușorul, căiuții etc. În incinta gospodăriei, mai ales noaptea, acționează în voie diferite personaje mitice și spirite răuvoitoare. Fapt pentru care gospodarii își iau anumite măsuri de prevedere și apărare. Locuința sau casa îndeplinește o multitudine de funcții: este adăpost
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
animalele. Tot în acea seară, fetele se uitau în oglindă pentru a-și vedea ursitul. Nu aveau voie să măture și să scoată gunoiul din casă, să se pieptene sau să împrumute ceva din casă. La Dumbrava, flăcăii umblau cu colindatul la case cu fete mari și tocmeau muzica pentru horele de la sărbătorile de iarnă. Până la Crăciun, gospodinele pregăteau turtele cu julfă, lucru care se întâmplă tot mai rar. Julfa este făcută din sămânță de cânepă sau bostan (dovleac), pisată în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
care merg cu ajunul strigă „Doamne, miluiește!” la Heci, iar în celelalte sate strigă „Chiralesaaa!” pentru a anunța sosirea preotului. Pentru aceasta, ei primesc de la gospodari mere, nuci și chiar bănuți. În Ajunul Crăciunului, pe înserat, în toate satele începe colindatul, cu cântece și mesaje care anunță Nașterea lui Iisus Hristos. Copiii merg din casă în casă anunțând evenimentul, fapt pentru care sunt răsplătiți cu colăcei, fructe și bani. După miezul nopții, merg cu colinda mare, însoțiți și de muzică, gospodarii
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
busuioc La mijloc, pară de foc Copii frumoși în casă Pâine pe masă, Belșug în ocol, Spor pe ogor, La toți bucurie, Mulți ani să vă fie.” Zarva creată are menirea de a atrage atenția satului asupra cetei de urători. Colindatul cu măști este considerat forma străveche a întâmpinării Anului Nou, prin urări și veselie. Animalul reprezentat prin mască este o ființă cu însușiri sacre și mai cu seamă, având o eficiență deosebită pentru bunul mers al tuturor lucrurilor, pentru asigurarea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
au mutat în alt loc.Mai poposiră, de câteva ori, până când, ajungând la ieșirea din localitate, schimbară direcția de mers, și măriră viteza, întrucât, de unde tocmai plecaseră, întârziaseră mai multișor decât au stabilit, la plecare, că vor poposi, la fiecare colindat. Ajunseră și-n cealaltă localitate. Ceremonialul se desfășură potrivit prevederilor. Își terminară și aici treaba. Porniră mai departe.Bucurie și entuziasm nemaipomenit - din partea tuturor. Urmară încâ vreo câteva opriri, pe la alte adrese. Mulțumire enormă și din partea colindătorilor, și din a
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
perpedes. De bucurie au și mai cântat. Până când nenea Fane i-a țâstuit, pe copii, să nu mai cânte, fiindcă faptul îl enerva, și-i distrăgea atenția, de la șofat. S-a făcut liniște. Urma penultima oprire, cu adresă sigură, pentru colindat. Urma; pentru că, nu a mai urmat. De ce? Nu prea poate ști, și explica, cineva. Revenindu-și din impact, Fane auzea, ca de pe altă lume: măi, măi, ce grozăvie! Ce nenorocire! Cum oare s-a întâmplat? și, pe alături, multă mișcare
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
de mai înainte când eu mă luptam efectiv cu viața în durere, vreau să vă mai spun că am încercat să ajut corpul să reziste la ritmul impus de minte și am început să apelez la ajutor medical. Am început colindatul pe la ușile medicilor, voiam să ajut corpul să-și revină. Am început cu ceva medicamente care mă ajutau pe o perioadă scurtă de timp și iar la doctor și tot așa. Cu cât luam mai multe medicamente, cu atât starea
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
Știți ce zicea Cain? A fost cea mai muzicală revoluție a sfârșitului de secol, Gheretă, Dumnezeu să vă aibă În grijă! Vezi că Înțelegi? Întrebă Donisie obosit. Până și dușmanii... Și Înainte Înțelegeam eu, da' am putut spune ceva? De colindat, numai În șoaptă. Dacă nu venea revoluția ne pierdeam hongul... Și odată cu el folclorul. Ce popor trist am fi fost, domnu' Dionisie, fără doine și cântece de vitejie. Pe când așa, cu totul altfel Îți cade friptana de duminică și sărbători
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
dăruiască viața celorlalți. Cu bucurie... chiar dacă-și sfâșie, pentru asta, inima. Îngerul de Crăciun "Ei, asta-i! Las' că le-arăt eu lor ! își spuse înciudată și se așeză la computer. N-au vrut să mă ia cu ei la colindat ! Da' ce, eu nu pot să mă joc de una singură?!" Își făcuse deja bradul (era Ajunul), aprinsese luminile pe ramuri, se uitase cât se uitase la globurile care străluceau (le știa pe fiecare, și fiecare avea povestea lui când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
cu ei (și ce daruri nemaipomenite îi aduc!...), se bucură dar pustiul rămâne... Ca și când asta n-ar fi bucurie... Îi venea să plângă de ciudă ! Numai ei i se putea întâmpla așa ceva ! E Ajunul Crăciunului, toți s-au dus la colindat auzi-i cum râd și ce zarvă fac și nici măcar nu s-a întunecat bine ! Darămite când o să se facă noapte de-a binelea !... Numai pe ea n-au vrut s-o ia la colindat! În fond, ce mare scofală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
toți s-au dus la colindat auzi-i cum râd și ce zarvă fac și nici măcar nu s-a întunecat bine ! Darămite când o să se facă noapte de-a binelea !... Numai pe ea n-au vrut s-o ia la colindat! În fond, ce mare scofală să cânte niște cântece pe care le știe toată lumea ! Ea n-are chef să meargă la biserică după aceea se face târziu și pierde filmul acela cu vampiri pe care-l așteptase toată săptămâna așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
potolise. Din depărtare, începu să bată clopotul mai încet... mai tare... mai încet... Ah ! Cât se ocupase de îngerași, pierduse deja vreun sfert din film. Degeaba se mai uita ! Pierduse începutul ! Mai bine s-ar fi dus cu ceilalți la colindat... În toate casele mirosea a cozonac fierbinte, a brad, în casele mai vechi se făceau chiar și turte cu nucă sau cu spumă-de-cânepă (bătrânii îi spuneau "julfă") și parcă le și simțea gustul... Toate erau pentru colindători... ai casei nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
în fine în capitolul despre anii în care Petru Caraman a trăit sub teroarea Securității, monografistul vine cu o informație am spune exhaustivă. Dense capitole prezintă apoi opera, soarta postumelor, activitatea de recenzent, studiile care l-au consacrat pe savant: Colindatul la români, slavi și la alte popoare, Descolindatul în orientul și sud-estul Europei, Contribuție la cronologizarea și geneza baladei la români, Considerații critice asupra genezei și răspândirii baladei Meșterului Manole în Balcani, Cântecul nunului, Pământ și apă... în marea sa
Destinul unui cărturar by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7954_a_9279]
-
și răspândirii baladei Meșterului Manole în Balcani, Cântecul nunului, Pământ și apă... în marea sa admirație pentru opera lui Caraman monografistul nu se raportează și la unele rezerve care au fost formulate de cei care au scris, de pildă, despre Colindatul... Nu aflăm care a fost opinia recenzenților P. P. Panaitescu, Valentin Gr. Chelaru, Hr. Vakarelski, Ovid Densusianu. Acesta din urmă a remarcat că "bibliografia, foarte bogată, mai ales pentru slavi, putea fi totuși dusă mai departe", că trebuia să se
Destinul unui cărturar by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7954_a_9279]
-
an, de Ajun, pornea împreună cu prietenii de la școală, și își colindau profesorii. „Mereu mergeam să ne colindăm profesorii. Erau ca un fel de părinți pentru noi. Într-un an ne-a prins ora 1.30 în noaptea de Ajun la colindat. Am făcut o escală să ne odihnim pe statuia regelui Carol I din Piața Palatului. Tocmai am revăzut zilele acestea noua statuie care a fost așezată în acel loc și mi-am adus aminte de acea noapte“, poveștește Ion Lucian
Ion Lucian: Mereu mergeam să ne colindăm profesorii. Erau ca un fel de părinţi pentru noi () [Corola-journal/Journalistic/70892_a_72217]