61 matches
-
de istorie, fără citate țepene. Fraza e sibilinică, privirea - adumbrită de reflexiuni abisale. Stil de „lexicon ambu lant“, ținută de belfer încercănat. Cuvintele sunt căutate la limita indescifrabilului, sintaxa e obscură, gramatica - aproximativă, mesajul - inexistent. 8. Diplomatul. Vorbire în bobote. Colocvialitate vidă. Tehnica de a perora, evitând cu grijă orice comu nicare reală, orice conținut explicit. Surâ suri reci, subînțelesuri fără nici un înțeles, coreografie mecanică. 9. Vorbitorul incontinent. Odată pornit, cade într-un soi de transă. Nu mai percepe nimic din
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
tinde să se eclipseze, să se dilueze, să dispară. Comunicarea naturală, directă și față în față devine „o floare rară”, își pierde din importanță, se estompează. Interacțiunile clasice dintre oameni (prin interpelări, negocieri, confesări etc.) par să intre în recul. Colocvialitatea și căldura contactului direct sunt înlocuite de exactitatea și rigiditatea formulelor tipice, ale „protocoalelor” impersonale, abstracte. Am ajuns să purtăm „discuții” pe internet, să participăm la „forumuri”, să comandăm mărfuri, să plătim, să ne consultăm cu medici sau să ne
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Propuneri pentru o fântână și Biata mea cumințenie descriu o lume citadină prin structură, dar patriarhală prin substanță, coagulată prin polarizarea unor motive specifice: cuvântul, dezrădăcinarea, mama, sângele, elementele în genere. Totuși, o anume permeabilitate la cotidianul prozaic, nota de colocvialitate soresciană a discursului (în primul volum) și forțarea stănesciană a limitelor limbajului (în cel de-al doilea) atestă sincronizarea formulei cu poezia generației. În următoarea etapă, marcată de versurile din Gramatică târzie (1977) și Soarele și uitarea (1985), imaginarul se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
sfâșie plămânii / Oricărui aducător de flăcări”, „Călăi sau frați, iată-mă pășesc printre voi, / Și nu știu ce-mi înfigeți în omoplat: un pumnal sau o aripă”), poetul își mărturisește deopotrivă angoasele și speranțele, în versuri adesea patetice, în care colocvialitatea whitmaniană concurează masiv imagismul luxuriant al poemelor de până acum, expresia se simplifică, devine mai directă, ajungând frecvent până la transparența programatică. Iar la această limită extremă lirismul e prejudiciat de constrângerea exterioară a „ideii”, încât se poate vorbi, cum observase
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
le unește dincolo de hic et nunc, în absența lor, și numai astfel prind ele rădăcini unele în altele - prin procura memoriei. Shan Sa ne dăruiește ceva deosebit de tot ceea ce literatura occidentală pregătește, în America de Nord sau Europa, în laboratorele ei: refuză colocvialitatea postmodernă, patosul revoluționar sau sentențioziatea apocaliptică revărsate din angajamente estetice sau/și politice încă prizate în Europa - adesea un surogat. În schimb, intrigă la început cu fraze scurte, tăioase, impersonale și elegante, eliptice dar metaforice. Refuză să invite cititorul într-
Lumini și umbre by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12819_a_14144]
-
și mai neputincios decât o stafie care provoacă râsul." Umorul este, de altfel, unul dintre principalele, insidioasele surse de seducție ale oricărui text de Andrei Pleșu. El este prezent, discret, subtil dar perceptibil în fiecare dintre aceste conferințe. De o colocvialitate cuviincioasă, adică fără familiarități și hăhăieli de bodegă, ele fac lesne și agreabil digerabilă o problematică gravă și actuală. Într-un interviu acordat lui Marius Chivu în "Dilemateca" (nr. 8), d-sa recunoaște că umorul este "o trăsătură a naturii
Grația socială by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/9909_a_11234]
-
pe Tudoran în fraze pe care o lectură epurată de oricând plauzibilele circumspecții nu le poate socoti decât pline de tandrețe. Pe de altă parte, ar putea surprinde în aceste „anchete”, „discuții” sau ce vor fi fost tocmai excesul de colocvialitate, aerul de taifas, de vorbe spuse de Botez la o cafeluță cu o Securitate cam prea cordială și nițel masochistă. Să-l fi stimat atât de mult Securitatea pe Botez încât să-l trateze aproape amical cu scopul de a
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
vorbit atîta sau, mai nou, deconstructivismul poetului din Bulzești trebuie că și-au avut sorgintea în această ușurință și obișnuință de a mima și parodia a țăranului isteț, cel ce scornește porecle întregului sat. (...) O gamă întreagă de nuanțe ale colocvialității transformă un volum de Sorescu într-o piață citadină (sau sătească) în care multitudinea vocilor țese un happening în egală măsură incitant și plictisitor, original ori numai divers, plin de acea mobilitate de spirit a omului simplu care vrea să
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
parodiat, dacă vă mai amintiți, în România literară. Cred că i-a făcut plăcere mica mea răutate. Probabil însă că din cine știe ce scrupule stilistice, multe luni după aceea n-a mai întrebuințat acele formule de care eram îndrăgostit, amestec de colocvialitate și de stil înalt care dădeau marca fabricii lui Zigu. Nu eram în țară în ziua cînd am aflat că a murit. A trebuit să accept că asta era. Zigu se dusese să muncească în altă parte. Însă în noaptea
Marea bibliotecă a lui Zigu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15720_a_17045]
-
informat, cum puțini în țara asta sunt, erudiția nefiind însă ostentată cu nici un preț, ba mai degrabă camuflată în vălătuci de pudoare. Știința sa e mai curând delicatețe latină, solară, decum răspicare teutonică. Ardelenismul presupune o sfătoșenie puțintel afectată, o colocvialitate rostogană, îngreunată de obezitatea informației, nu de puține ori, ușor inutilă, căz' doară atâta școală chezaro-crăiască nu-i de lepădat! Pedagogul nostru e, în schimb, un erudit melancolic. Rigoarea științifică e străbătută de striațiile dulci-amărui ale minusculelor tristeți și ale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14810_a_16135]
-
a existat totuși bănuiala unui risc de ambiguitate, pentru că toate titlurile de mai sus au fost lămurite prin folosirea consecventă, în interiorul articolelor, a termenului motocicletă. În titlurile care conțin forma motor se întrevede deci o intenție de a șoca prin colocvialitatea limbajului; ziarele recurg uneori la construcții chiar mai îndepărtate de registrul standard, cum ar fi a se da cu motorul („a merge cu motocicleta”): „Gerard Butler se dă cu motorul” (Libertatea, 21.06.2010). Sensul „motocicletă” nu apare, în dicționarele
Motor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5844_a_7169]
-
care recunosc valoarea acestei poezii degajate și ludice, ca de pildă Claudiu Groza care ia în considerare "un tip de poezie prozaică, a cotidianului, o poezie discursivă ș...ț inedită, șocantă, dură, vitală" (pag. 81) și care recomandă prelungirea acestei colocvialități în planul discursului critic. Deși modul în care literatura produsă în acest spațiu pare a converge cu critica, publicistica și viața universitară dă impresia de unitate, există și fisuri. E interesant că reproșurile pe care Mircea Goga (scriitor și profesor
Clujul literar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14815_a_16140]
-
dramei moderne, ne-am lăsat duși încet de viața noastră încântătoare". Pe vremea cînd literatura reprezenta un angajament cultural și național explicit, Alecsandri și alți cîțiva prozatori ai generației pașoptiste au reușit să contureze în spatele ideologiei manifeste un palier de colocvialitate spirituală, care astăzi este poate latura cea mai atrăgătoare a scrierilor lor. Scriitorul însuși ne dă un exemplu de "receptare literară", atunci cînd îi citește Elenei paginile de jurnal, dar și două poezii dedicate Veneției că "leagăn al iubirii lor
Dreptul la intimitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17844_a_19169]
-
cu tot atâtea opțiuni conjuncturale în angajarea farmecelor personale (practic, amoral, imoral, duplicitar, cu cochetărie, sado-masochist sau numai experimental), cele șase femei se mărturisesc cu o deplină nuditate. Substanțial și atrăgător roman referențial, "istoric", el este scris cu o rafinată colocvialitate. V. Duda prinde bine ideologia politică și natura sentimentală a oamenilor așa-zis noi, din aparatul politic, polițienesc sau din preajma și din afara acestora. Asimetria eros-revoluție apăruse în treacăt în proza timpului, fiind sancționată uneori pentru stridența și naturalismul scenelor de
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
Voc Evident, multe din formele citate sînt creații ad-hoc, efemere, dar tendința de a folosi în limbajul familiar metafore de origine informatică există și e chiar foarte normală: orice domeniu la modă și puternic implicat în viața cotidiană își oferă colocvialității glumețe cuvintele și expresiile.
Metaforele computerului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17264_a_18589]
-
ale cărei stratificări se făceau resimțite acut și acum cîteva decenii, în plin regim dictatorial. Caracterul excepțional al întîmplărilor și personajelor, redate plastic de volitiva și pătimașa Mintonia, explică tonalitatea adesea de baladă, accentuată de termeni, expresii sau zicale din colocvialitatea țărănească. Lucru nemaiîntîlnit în zonă pe vremurile acelea de analfabetism generalizat, Mintonia învățase foarte devreme să scrie și să citească. Mai tîrziu va considera că singura minune din viața ei fusese învățătura. Deși prefera să-și petreacă timpul în deplină
Premiul Campiello 2006 by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9693_a_11018]
-
Doamne/ sunteți dacă sunteți/ că nu că ce că ah/ o sărbătoare în capul meu/ în mine"; "bineînțeles că la el mă gîndeam/ ce cauți tu acolo bestie/ citesc și-l caut pe Dumnezeu/ cîrnații romanța". Printre cuvintele tari ale colocvialității se strecoară, uneori fără intenție, versuri ale vechii poezii cu pretenții metafizice: "să-i dau neantului din farfurie/ cum fac răniții", "ne supse soarta/ cînd am murit ne supse/ născusem ligheane să mîncăm// luarăm și porcii din ligheane/ doar un
O carte care se vrea șocantă by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15166_a_16491]
-
Cântecul lui Roland, insula Noa-Noa a lui Gauguin, antichitatea râului Hebrus, muntele Fuji al lui Hokusai etc. Clopotele e o acceptabilă pastișă după Edgar Poe. Un lirism livresc, cosmopolit, îl scoate pe George Meniuc din micul provincialism. O notă de colocvialitate din alte poeme din anii ´80 pare conectată la poezia lui Marin Sorescu: în Fosile, Vămile văzduhului, Lulu, Sofia Ardilean și în nu puține altele adoptă stilul unei poezii înșelător anecdotice, pilduitoare, joviale și ludice, cu un umor al ideii
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
locuțiuni, expresii și propoziții clișeizate, a căror funcție e și mai clară: cică, chipurile, pasămite, vezi Doamne etc. Faptul că acestea apar destul de frecvent în presă nu are de ce să ne surprindă: am observat de mai multe ori tendința spre colocvialitate a limbajului jurnalistic actual. în plus, mărcile distanței sînt necesare într-un tip de text care preia constant informații din diverse surse pentru a le retransmite. Modul special în care se introduc în discurs "evidențialele" ține însă și de gradul
Expresiile neîncrederii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16787_a_18112]
-
nici vorbă, reprezentată printr-o serie de nume care s-au impus în tabloul nostru literar, însă... nu pentru că au optat pentru o poetică anume ("o dată cu noua generație intră cu adevărat în poezia noastră biografia omului comun, adevărurile vieții cotidiene, colocvialitatea vorbirii" etc., etc.), ci pentru înzestrarea lor imanentă, pentru harul lor poetic intrinsec. "Ei nu cred în acea simbolistică ieftină mimînd eroismul condiției umane sau tragedia autohtonă a clasei țărănești, nu mai agresează orficul și oracularul, originile și increatul, nu
Poezie și ontologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9608_a_10933]
-
un mic vernisaj în casa artistului și am realizat că îmi place foarte mult conceptul. Lumea noastră alcătuită din obiecte de cult ale plăcerii sau ale urii, ale fanteziei sau ale blocajelor maniacale este transformată de artist într-una a colocvialității pentru că sucțiunea invocată de aparenta invectivă din titlu este aici erotism pasager, efemer, fluid, al conversației, al comunicării, al atingerii obiectelor fetiș. Afișul relevă spiritul flower power al expoziției, dorința de a transgresa barierele, de a da cu tifla. Arta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6333_a_7658]
-
Astfel îl caracterizează poetul Adrian Popescu, fost coleg de redacție, care mai vorbește în "Ramuri" despre "firea deschisă, dezinhibată" a criticului, despre aerul său de "rebel etern", despre cărțile sale "unde oralitatea, firescul, directitatea, tonul răspicat, nodul despicat, o anume colocvialitate, chiar familiaritate cu cititorul, sunt la preț azi". Un loc aparte între scrierile criticului îl ocupă Jurnalul său publicat în 1989, "drastic lucrat de ultima cenzură a acelor ani negri", unde "meditațiile lui găsesc colacul de salvare al lecturilor din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9511_a_10836]
-
nevoia să recuperăm o experiență de tinerețe: să ne întîlnim cu regularitate în jurul unui text. Era un fel de a contrabalansa asfixia administrației zilnice, deprimantă și inevitabilă deopotrivă, un exercițiu de reîmprospătare intelectuală, o tentativă de a regăsi umilitatea școlarității, colocvialitatea juvenilă a anilor de ucenicie. ș...ț Întîlnirile celor patru s-au întins pe intervalul a cinci luni. Într-un fel a fost un eșec. N-am reușit să ducem pînă la capăt lectura comentată a lucrării lui Guénon, iar
În jurul lui Guénon by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8415_a_9740]
-
să-și păstreze o puritate aproape primitivă și o încredere absolută, la limita utopiei, în valorile creației și în atitudinile afirmative. Spirit ludic și grav în aceeași măsură, responsabilă și neconvențională în același timp, scriitor cu o inconfundabilă stilistică a colocvialității și etnograf mobil, cu o înțelegere largă a universului rural și a primenirilor din interiorul acestuia, Irina Nicolau era și un moralist rebel, lipsit de orice umbră de bigotism, și un pedagog imposibil, adică incapabil să plictisească oricare ar fi
Exuberanță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13827_a_15152]
-
mi se par interesante mai ales textele scrise special pentru paginile rețelei electronice, caracterizate fie de încercările de a adapta o terminologie de specialitate engleză și deci internațională, fie, mai ales, de tentația de a exprima în versiunile românești o colocvialitate simpatică și glumeața. Încă o dată, temerile legate de riscul că inovațiile tehnice să producă o uniformitate plicticoasa par să nu se dovedească total întemeiate. E drept că pe de o parte comunicarea modernă se simplifica, se clișeizează, urmărind eficientă maximă
Limba română în Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18007_a_19332]