62 matches
-
Codex Cairensis" Acest codex conține profeții mari și profeții mici. În colofonul său se spune că a fost scris și punctat de către Moșe ben Așer în anul 895 și ulterior donat de către el unei comunități karaite din Ierusalim; tot în colofon se spune că manuscrisul a fost furat de către cruciați, pentru ca mai târziu să fie restituit karaiților din Cairo, de la numele acestui oraș derivându-se și denumirea latină a manuscrisului. Codicele a fost editat și publicat de către Institutul „Arias Montano” din
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
acestui oraș derivându-se și denumirea latină a manuscrisului. Codicele a fost editat și publicat de către Institutul „Arias Montano” din Madrid, sub titlul El codice de profetas de El Cairo 3. Cu toate acestea, acest codex mai are un alt colofon în care este menționat numele Yabeș ben Solomon, care ridică unele probleme în privința legăturii sale cu colofonul Ben Așer. În începutul acestui colofon citim: /n Jbuy hkz? hm rtpydh hz wlmum rb twghl wmxul wtwa h?ua h?uw ...hml
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Arias Montano” din Madrid, sub titlul El codice de profetas de El Cairo 3. Cu toate acestea, acest codex mai are un alt colofon în care este menționat numele Yabeș ben Solomon, care ridică unele probleme în privința legăturii sale cu colofonul Ben Așer. În începutul acestui colofon citim: /n Jbuy hkz? hm rtpydh hz wlmum rb twghl wmxul wtwa h?ua h?uw ...hml?, pe care Kahle l-a tradus „acesta este pergamentul pe care Yabeș b. Șelomo ha-Babli l-a
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
El codice de profetas de El Cairo 3. Cu toate acestea, acest codex mai are un alt colofon în care este menționat numele Yabeș ben Solomon, care ridică unele probleme în privința legăturii sale cu colofonul Ben Așer. În începutul acestui colofon citim: /n Jbuy hkz? hm rtpydh hz wlmum rb twghl wmxul wtwa h?ua h?uw ...hml?, pe care Kahle l-a tradus „acesta este pergamentul pe care Yabeș b. Șelomo ha-Babli l-a dobândit și l-a pregătit pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
h?uw ...hml?, pe care Kahle l-a tradus „acesta este pergamentul pe care Yabeș b. Șelomo ha-Babli l-a dobândit și l-a pregătit pentru el, pentru a-l studia”4. Kahle interpretează pasajul în strânsă legătură cu primul colofon, în sensul că Moșe ben Așer a scris Codex Cairensis pentru „Yabeș b. Șelomo, un karait care a pregătit pergamentul pentru codex”5. Cuvântul-cheie în colofonul Yabeș este termenul diftar, care, întotdeauna, în colofoanele pergamentelor înseamnă „codex”; fraza citată mai
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
el, pentru a-l studia”4. Kahle interpretează pasajul în strânsă legătură cu primul colofon, în sensul că Moșe ben Așer a scris Codex Cairensis pentru „Yabeș b. Șelomo, un karait care a pregătit pergamentul pentru codex”5. Cuvântul-cheie în colofonul Yabeș este termenul diftar, care, întotdeauna, în colofoanele pergamentelor înseamnă „codex”; fraza citată mai sus s-ar traduce așadar, „acesta este codexul care (prin mila lui Dumnezeu) i-a fost oferit lui Yabeș, fiul celui din urmă Solomon, babilonianul, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
pasajul în strânsă legătură cu primul colofon, în sensul că Moșe ben Așer a scris Codex Cairensis pentru „Yabeș b. Șelomo, un karait care a pregătit pergamentul pentru codex”5. Cuvântul-cheie în colofonul Yabeș este termenul diftar, care, întotdeauna, în colofoanele pergamentelor înseamnă „codex”; fraza citată mai sus s-ar traduce așadar, „acesta este codexul care (prin mila lui Dumnezeu) i-a fost oferit lui Yabeș, fiul celui din urmă Solomon, babilonianul, pentru a scrie pentru el însuși...” 1. Aceasta înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
care (prin mila lui Dumnezeu) i-a fost oferit lui Yabeș, fiul celui din urmă Solomon, babilonianul, pentru a scrie pentru el însuși...” 1. Aceasta înseamnă că Yabeș a copiat pentru el însuși textul Bibliei după un original care avea colofonul Moșe b. Așer, incluzând în textul copiat și colofonul originalului, practică des întâlnită de altfel la mai multe manuscrise. Deși acest lucru nu a fost spus explicit de către cei ce s-au ocupat cu studierea codexului din Cairo, scrisul de
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
lui Yabeș, fiul celui din urmă Solomon, babilonianul, pentru a scrie pentru el însuși...” 1. Aceasta înseamnă că Yabeș a copiat pentru el însuși textul Bibliei după un original care avea colofonul Moșe b. Așer, incluzând în textul copiat și colofonul originalului, practică des întâlnită de altfel la mai multe manuscrise. Deși acest lucru nu a fost spus explicit de către cei ce s-au ocupat cu studierea codexului din Cairo, scrisul de mână al celor două colofoane este aparent același, neexistând
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
în textul copiat și colofonul originalului, practică des întâlnită de altfel la mai multe manuscrise. Deși acest lucru nu a fost spus explicit de către cei ce s-au ocupat cu studierea codexului din Cairo, scrisul de mână al celor două colofoane este aparent același, neexistând nici un indiciu care să arate că scribul care le-a scris ar fi Moșe b. Așer. În plus, tipul de scris întâlnit în colofonul Moșe b. Așer nu are cum să antedateze secolul al XI-lea
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
ocupat cu studierea codexului din Cairo, scrisul de mână al celor două colofoane este aparent același, neexistând nici un indiciu care să arate că scribul care le-a scris ar fi Moșe b. Așer. În plus, tipul de scris întâlnit în colofonul Moșe b. Așer nu are cum să antedateze secolul al XI-lea, iar modalitatea de accentuare a textului contravine regulilor stabilite de Ben Așer. Codex Cairensis conține, pe lângă cele două colofoane și textul profeților, un fragment din Seder Olam Raba
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
b. Așer. În plus, tipul de scris întâlnit în colofonul Moșe b. Așer nu are cum să antedateze secolul al XI-lea, iar modalitatea de accentuare a textului contravine regulilor stabilite de Ben Așer. Codex Cairensis conține, pe lângă cele două colofoane și textul profeților, un fragment din Seder Olam Raba și un fragment din lucrarea Diqduqe ha Te’amim atribuită lui Aaron b. Moses. b. Așer. 5.1.4. Manuscrisul MS. Or. 4445 de la British Museum, care conține numai textele de la
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
curând o alegere ulterioară decât un semn al vechimii.”2 În plus, potrivit spuselor lui Tov, datele istorice referitoare la originea comunității samaritene nu se referă la o perioadă foarte îndepărtată, nesusținând așadar pretenția samaritenilor legată de vechimea textelor lor. Colofonul manuscrisului Abișa al Pentateuhului samaritean atribuie scrierea acestui manuscris lui Abișa, fiul lui Fineas, preotul care a trăit în timpul lui Iosua, însă cercetătorii sunt de părere că acest manuscris a fost scris în secolele al XII-lea sau al XIII
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Cambridge. Un alt codex, datând în jurul anului 1300, și care conține Pentateuhul samaritean este Codex Abișa; după cum Codex Aleppo este apreciat în cercurile iudaice, tot astfel și acest codex al Pentateuhului samaritean se bucură de mare cinste în cercurile samaritene. Colofonul acestui text spune chiar că manuscrisul derivă de la Abișa, stră-strănepotul lui Aaron. Oricum, acesta este cel mai bun manuscris cunoscut al Pentateuhului samaritean. Principalele ediții moderne ale Pentateuhului samaritean sunt1: 1. A.F. von Gall, Der hebräische Pentateuch der Samaritaner
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Voronețeană, Codicele Voronețean, Psaltirea Hurmuzaki), originare din nordul Maramureșului. Din păcate, originalele acestor prime traduceri din Biblie nu s-au păstrat. Copiile manuscrise din secolul al XVI-lea nu permit stabilirea unor cronologii exacte, din cauza unor erori de copiere a colofoanelor criptate. Unele dintre datele propuse (1391, de exemplu) sunt contrazise de norma lingvistică a textelor, altele, de circumstanțele istorice ale circulației manuscriselor. Nici originea acestor traduceri nu pare a fi foarte clară, fiind formulate o serie de explicații: influența catolică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
de descriere bibliografică, fiecare reprezentând câte un STAS. ISBD(M) monografii Termeni specifici: colecție, monografie în mai multe volume ISBD(S) seriale ISBD(A) carte veche: descrierea publicațiilor apărute întrunul sau mai multe volume până la 1801. Termeni specifici: amprentă, caiet, colofon, pagină frontispiciu, signatură ISBD(CM) documente cartografice Termeni specifici: cartuș, materiale cartografice, secțiune ISBD(NBM) non-carte Termeni specifici: conteiner, data fonogramei, etichetă, sursă specifică de informare, sursă nespecifică de informare ISBD(PM) note muzicale: muzică tipărită Termeni specifici: numărul editorului
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
urmă li se turna plumb topit în urechi, dacă s-ar fi lăsat seduși să asculte adevăruri ce aparțineau exclusiv tainicei "științe" a Realității supreme. Negreșit, înțeleptul este prețuit și la greci, chiar din cea mai îndepărtată antichitate. Xenofan din Colofon (născut pe la 656 a.Hr.), de pildă, proclamă cu îndrăzneală superioritatea înțelepciunii asupra forței fizice: "Mai bună decît forța cailor și a oamenilor este înțelepciunea mea" deoarece înțelepciunea e mult mai utilă pentru Stat decît forța atletului: "puțină bucurie are
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mereu lângă noi. Nu putem să-l părăsim pe Homer fără ca imediat să ne revină setea de a-l relua; contactul cu el nu ia sfârșit decât odată cu viața 9. Dar înainte de acest Heraclit, și chiar înainte de Platon, Xenofan din Colofon (secolele VI-V î.Hr.) afirma clar că poemele homerice erau cvasicunoscute în Hellada întrucât „toți, din copilărie, l-au învățat pe dinafară pe Homer”10. Așadar „poemele homerice” nu erau poeme sau epopei, cum cred criticii și istoricii literari moderni
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
clar că poemele homerice erau cvasicunoscute în Hellada întrucât „toți, din copilărie, l-au învățat pe dinafară pe Homer”10. Așadar „poemele homerice” nu erau poeme sau epopei, cum cred criticii și istoricii literari moderni. Aedul orb din Smirna sau Colofon era un paideutes și un sophos care își transmitea înțelepciunea prin versuri și cânt. „Epopeile homerice” erau adevărate manuale și tratate paideutice, elaborate pentru finalitățile educative înalte și nu doar cu scop artistico-distractiv. Este întemeiată părerea lui Anton Dumitriu care
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cei care vedem la televizor batjocorită povestea aheului rătăcitor pe talazurile dezlănțuite ale lumii? Să nu ne lăsăm păcăliți de aparențe. Trăim, ce-i drept, timpuri noi și întru câtva diferite de cele evocate de aedul orb din Smirna sau Colofon. Dar soarta omului nu s-a schimbat. Condiția umană se confruntă cu aceeași realitate halucinantă și provocatoare alcătuită din adevăruri lunecoase, drapată cu pastișe miraculoase, populată cu zei imprevizibili, învăluită cu iluziile May³-ei. Avem știința atotcunoscătoare a lui Zeus, folosim
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
temoignage de prietenie, în care "joacă" familia și cunoscuții scriitori-poeți. Coperta, alb-negru cu anul roșu, plimbă ecoul prin șapte replici de titlu, scrise cu corp de litera descrescendo. Detaliile chițibușar-tehnice, date cu spray de avangardă, le putem lua dintr-un colofon (pus la coadă, deși pagina lui e doi). S-au tras 501 exemplare (calitatea hîrtiei, calitatea cartonului, precizate minuțios), din care 100 speciale, cu semnătura autorului, 26 "alfabetice", și mai speciale, hors-commerce. Tipicuri retro... "Cît despre designul copertei, diafan, el
"Scrie visul de poet..." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10319_a_11644]
-
publică sau privată. Exemplarul nostru corespunde descrierii din catalogul lui C. Karadja; titlu, autor, datele de apariție și este într-adevăr incomplet având 179 foi din cele 326 foi câte are un exemplar complet. Cartea nu are nici incipit, nici colofon, nu are coperte, ci este învelită într-un carton. Pe prima sa pagină, care nu este cea de titlu, se află scris cu creionul "P. Neamț". Toate aceste argumente ne îndreptățesc să credem că acesta este exemplarul care a făcut
Peripețiile unui incunabul by Marilena Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10438_a_11763]
-
în altă parte, si încremenirea solemnă a însemnelor lapidare. Deopotrivă luciul începutului de destin și-acela al pietrei de căpătâi fac tâlcul Poeme-lor într-un vers, pe care Ion Pillat le publică în 1936 la Cartea Românească. Fuseseră scrise, spune colofonul exemplarului 58, pe care-l am în față, în iarna anului dinainte. O simplă cochetare cu limita, după destule volume de poezie, ar putea fi această curtare a esențialului. Pe care autorul ei o explică, prea mult, în prefață: „un
Stele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6435_a_7760]
-
lucru despre spiritul feminin bucureștean, iar cei mai mulți dintre expeditoarele și expeditorii cuprinși aici nici nu sunt, de fapt, bucureșteni. Aparatul critic strălucește, ca să folosesc un loc comun, prin absență. Cititorul care deschide „ediția” din 2011 nu primește, de la anonimul editor (colofonul nu precizează decât autorul prefeței), nici măcar o informație liminară: anul primei ediții. Suplinesc eu această lacună: Scrisori de femei a apărut în 1932, la Editura Datina Românească din Vălenii de Munte, și nu a mai fost reeditată, istoriografia comunistă considerând
Iorga, feminist by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4878_a_6203]
-
e autopastișă. E doar distilare. P.S.: Promiteam un paragraf adiacent referitor la destinul editorial al acestei cărți. L-aș fi abandonat cu plăcere dacă nu ar fi venit, întâmplător, în sprijinul demonstrației mele. Am, în acest sens, două nedumeriri. Întâi. Colofonul indică ca dată de apariție luna august 2011. Adică publicarea în revistă a fost ulterioară (și nu cu o săptămână, două) celei în volum? Și-atunci, mă-ntreb, cum de nu știa Mircea Mihăieș de asta? Stranie cronologie. Apoi. Conform
O seară la operă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4705_a_6030]