120 matches
-
, A.[lexandru] (11.II.1875, Urziceni - 15.VIII.1954, București), poet și traducător. Este fiul Zeliei și al lui Leibu Moscovici, hangiu și negustor de coloniale. Prenumele la naștere era Solomon; va adopta oficial pseudonimul, ales, se pare, de I. L. Caragiale, cu prilejul publicării unui poem în „Epoca literară”, în 1896. Utilizase, la începuturile activității literare și publicistice, și alte pseudonime: Endymion, în 1892, la „Lumea
TOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290217_a_291546]
-
câte un parlament și un guvern local. De la centru, fiecărui stat i se desemna un guvernator. Maharajilor li s-au lăsat palatele și li s-a oferit o indemnizație anuala, aceasta fiind eliminată doar la finele secolului trecut. Destrămarea Indiei coloniale în două state separate India independentă și Pakistan a fost o cădere istorică colosală pentru Anglia. Să ne imaginăm ce-ar fi fost o Indie în limitele frontierelor dinainte de 1947. Pregătirea condițiilor pentru independență s-a făcut sub presiunea contradicțiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ei. Mickey zise: — Ar trebui să râzi mai mult. N-am încredere în tipii care n-au simțul umorului. Tu n-ai încredere în nimeni, Mick. Da? Ia să vedem cum apreciezi asta. Pe 8 februarie, la magazinul meu de coloniale, facem afacerea cu Jack D. Douăsprezece kile de heroină mexicană. Împărțim banii, haleala și băutura. Toți oamenii mei și ai lui Jack. Nici unul înarmat. Asta înseamnă încredere! Buzz zise: — Nu cred. — Afacerea? — Chestia cu nici unul înarmat. Ce, ai înnebunit? Mickey
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
avea ! Da ce calupuri de cașcaval ! Venea clientelă și de pe Coriolan, și de pe Sabinelor, și de pe toate străzile din jur... Venea oamenii, lua, cumpăra, mai schimba o vorbă, mai ciocnea un pahar, mai servea mezelicuri. Ce brânzeturi, ce sardele, ce coloniale, ce delicatese-aducea ! — E-hei, madam Delcă, mai zicea câte unu, aici la dumneata e mai ceva ca la Dragomir Niculescu! Uite-așa, la tejgheaua acoperită de tinichea udă, și-a trecut ea tinerețea ! Tot alerga de colo-colo, între ciocnituri de
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
codul hedonismului caragialian. Sinaia Peleșului, a lui Carmen Sylva, Alecsandri și Claymoor, Sinaia trenurilor de plăcere și a seratelor muzicale, a mamițelor, domnilor Goe și „drumului prăpăstios către strada Furnica“, dar în special Sinaia demulți-slăvitului Gh. Matheescu, patronul delicateselor și colonialelor, ale cărui mărfuri fine (icre moi tescuite prima, halva ș.a.m.d., la rivalitate, în haremul papilar caragialian, cu băcănia „românului întreg, bădia Drăgănescu“ din Iași), alintau fantasmele gustative caragialiene, hărțuite de dulce-amara „franzelă a exilului“! Asta, ca să nu mai
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
flori. În 1882 din 40 comercianți de cereale mai mult de jumătate sunt greci, ceilalți sunt români, evrei sau bulgari. În 1892/93 din 25 de cârciumari majoritatea erau români și câțiva bulgari. În 1891/92 din 8 comercianți de coloniale (băcani) 7 erau români și 1 evreu: Sabetai Hâim În schimb în 1901 evreii erau singurii care comercializau: - arămărie(căldări): Albin David - argintărie: Leibu Solomon - bijuterii :Leibu Solomon - ceasuri :Leibu Solomon - lemn de constructive (cherestea): Feslau Leibu - mașini de cusut
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
magazine care vindeau uleiuri, 1 aparținea comerciantului evreu Feslau Leibu. Din 3 comercianți chiristigii 2 erau evrei: Aronescu Iancu și Aronescu Samoil. Din 2 magazine care vindeau ciment 1 aparținea unui evreu:Feslau Leibu. Din 2 magazine (en gros) de coloniale, 1 aparținea unui evreu:Feslau Leibu. Din 2 magazine care vindeau confecții de damă, 1 aparținea unui comerciant evreu: Kamerling Mendel. Din 2 magazine care vindeau covoare, 1 aparținea unui comerciant evreu: Kameling Mendel. Din 2 magazine care vindeau frânghii
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
moderni, lui D. Anghel de pildă, spiritul imitativ și unele „cuvinte cam prea străine limbii”. Articolul polemic din 1914 despre „Mișcarea contimporană poetică“: „...anume neologisme și elemente de comparație și alegorii, cîteva corăbii, de pildă, porturi, rade, niște droguri și coloniale, cacao, eucaliptus, opium, eter și hașiș, cîrpesc la spate pantalonii versificatorului cu un petic violent: simbolism. Dar fondul sufletesc al concurenților e aproape același. Aceiași poporaniști sînt cei ce din pricina multor lipsuri de complexiune par incapabili de a asimila altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
dar știa să se descurce. Puțini știau că pentru el scrisul era mai mult o ambiție. Moștenise după moartea mamei lui o sfoară de moșie în Argeș, care îi aducea ceva venit, și avea în Lipscani un mic magazin de coloniale. Viața lui era confortabilă și discretă. Se întâlnea cu unul și cu altul, de care avea nevoie, fără să se lege de cineva, iar felul acesta de a trăi îi aducea o serie de beneficii. Singura persoană care îl știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
ispitit cui vinde, "ce câștig scoate pe zi. Îl ascultase, stăruise și la urmă zisese: - Băiatule, acoio-i treabă de făcut. Zici că se ridică mahala nouă la tine, în Cuțarida? - Da. - Asla-i pâinea negustorului! Dar de-ale mâncării vinzi ceva? Coloniale, delicatese? Tu știi cum e la noi. Băcănie, lucruri de băcănie? - Eh, m-am gândit eu la astea, n-avea dumneata grijă, dar... - Ce, dar? - De, știu eu? O merge? Că așa-mi spuneam: mai așez niște rafturi ca lumea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
du-te-vino. Greși scările și ușile, deși nu venea prima oară pe aici. Mulțimea îl aruncă de colo-colo. Se agăță de brațul unui ușier și-i strecură un bacșiș în palma primitoare, întrebînd de unde ar putea să scoată o autorizație pentru coloniale și delicatese. Se gândea că mare lucru nu trebuie să fie, dar, cum nu cunoștea decât serviciul actelor de liberă desfacere a băuturilor spirtoase, merse mai greu puțin. Omul de serviciu îl trimise de la Ana la Caiafa, și el ameți
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
urmă cârciumarul a plecat la târguit, a umplut prăvălia cu făină și cu mălai, a cumpărat salam și zahăr, calupi de săpun, drojdie de bere, luminări de seu galben, o terezie cum trebuie și a scris și o firmă nouă: COLONIALE ȘI DELICATESE. La Stere. A așezat-o pe o rână a casei, să se vadă de departe. Au aflat vecinii, lucrătorii, gunoierii și lăptarii. Iar s-au pus pe vorbă. Se întindea negustorul. Cu încetul, muierile s-au apropiat de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
în gura gării. Împrejurul pieței de piatră erau hotelurile răpănoase cu ferestrele mâncate de ploi: "Hotel Nord", "Hotel Tranzit", "Modern" și câteva magazine de mercerie. În fața ieșirii te îmbiau ușile câtorva birturi: "La dorul vinului" și "La dreptate", magazin de coloniale și delicatese, serviciu prompt și conștiincios, vinuri, pelin de mai, bere la orice oră. Între bodegi, parcă despărțindu-le, ca să nu fie prea aproape una de alta, erau alte prăvălii: "La balon" a unuia Marin Bălună, pălărier care călca cravate
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
realizări concrete, care să creeze, mai întâi, o solidaritate de fapt.” Robert Schuman Continent al unor popoare aspirând dintotdeauna la identitate națională și la afirmarea lor economică, politică și culturală, Europa a cunoscut o evoluție conflictuală, caracterizată de rivalități comerciale, coloniale și războaie, ca manifestări ale naționalismelor exacerbate care le-au dominat existența. Ultimii ani au adus o dinamică semnificativă la nivelul Uniunii Europene într-un domeniu aflat încă în curs de consolidare - coeziunea teritorială. Conform Tratatului de la Lisabona, coeziunea teritorială
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
Ioanide zărise întîmplător pe bulevard una din firmele Manigomian, însă nu le dăduse nici o importanță, până într-acolo că nici nu se gândi la Saferian. Abia acum, sub impresia scrisorii către Tudorel, se întrebă când luase ființă aceste magazine de coloniale și cafele, toate pe aceeași formulă, cu mobilier de stejar, cu vânzători îmbrăcați în halaturi albe și cu vitrine extrem de îngrijit decorate. Nu avusese curiozitatea să-l chestioneze pe Manigomian, și de altfel armenii au nume cam asemănătoare. Acum altceva
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
intermediar. Concurența acestei întreprinderi ar fi fost așa de mare încît ar fi desființat pe toți negustorii de cafea. Casa comanditară avea relații cu Turcia și cu Orientul arab și tindea către un monopol acoperit al importului de cafea și coloniale. În caz de război, de rupere a contactului cu Egiptul și alte piețe, ar fi fost singura în măsură să importe marfă pe căi indirecte. Într-un cuvânt, cafeaua, până acum treabă armenească, devenea afacere germană. Ce era de făcut
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a ne forma o imagine de ansamblu asupra vitalității domeniului și nerelevante în ceea ce privește dezvoltarea principalelor debușeuri. Singura certitudine, ce transpare din puținul informației, este legată de slaba prezență a etnicilor români, așa cum ne relevă datele de mai jos: magazine de coloniale (17) - Isac Herman, Baltar Iosef, Ițic Rendal, Natan Iațibsohn, Herțel Marcovici, Ștrul Zalman, I. Gutman, D. Bercovici, Dumitru Vasiliu, Ștefan Oltețanu, Radu Porumbaru, Iancu Andriescu, V. Groșaru, N. Teodorescu, Constantin Paloșanu, Alecu Gheorghiu, Dumitru Năstase; cafenele (3) - S. Iacob, Ștrul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și 2 societăți comerciale (0,5%). Fructificăm aceste date statistice în graficul de mai jos: Viața comercială citadină, în special ramura alimentară a acesteia, a cunoscut în perioada interbelică o spectaculoasă dezvoltare. Băcăniile te ademeneau la tot pasul cu diferite coloniale și delicatese, de la fructele și mirodeniile exotice până la gama diversificată a produselor autohtone - documentele arhivistice consemnează existența a peste 31 de băcănii cu debite însemnate. Vitrinele erau încărcate cu produse din pește - de la morun sau scrumbii olandeze la icre negre
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
brutăria „Sanitas” - ridicată ca o anexă a morii Filderman încă din anul 1920; coloniale (9) - Atamian Souren, Iosif și Finghel Ioină, frații Hirschenbein, Nathan Iosefsohn, Isac Lupu, Aron Kraiter, I. N. Marian (pe lângă acestea mai funcționau și alte magazine de coloniale precum cele deținute de Ștefan Oltețianu, Ciobanu Ana Gropper); comerțul cu cereale (26) - Iacob Bercovici, Solomon Bercovici, Solomon Braunstein, Leon Calmanovici, Dikman Haim, D. Natan, Schuller Estera, Leib Gutman, Iosif Gutman, Haberman Avram, Ilie Segal, Sion Avram, Ițic Herșcovici, Zeilic
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
au existat modele parentale de urmat, etnicul român a sfârșit prin a abandona tradiția. Cel mai bun exemplu, în acest sens, ne este oferit de Dimitrie I. Bâcu - fiul lui Ion Bâcu, „un comerciant care a făcut fala negustorilor de coloniale din Bacău” în timpul celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea -, care, după decesul părintelui, „s-a retras din comerț absolut sărac, dar cu cinstea nepătată, și a reînceput cariera obținând o slujbă la finanțe”. Lipsa de coerență
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și o sofa? Niciuna: sofaua e un pat olog, doctorul asemenea"; vezi, în alt context, relaționarea dintre mic rob și microb. Din motive gastronomice, Caragiale a menținut inclusiv în perioada berlineză o relație cu totul specială cu patronul magazinului de coloniale Paradis din Sinaia, Gh. Matheescu: patronul îl aproviziona cu icre negre, pastramă, halva; Caragiale îi făcea publicitate în versuri pe care le publica în propriile reviste pe motive de... rafinament artistic descoperit la cel care va ajunge primar al pomenitului
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
mare); uneori situarea toponimică sugerează un spațiu ireal, între oniric și absurd (Urbea Târgul de munte se află așezată pe malul stîng al Dâmbului Sec) iar acumularea de amănunte parazitează informația parcă desprinsă dintr-un film suprarealist: Marele Magazin de Coloniale, Delicatese, Comestibile et Colori și mare Depou de Vinuri et Băuturi Indigene et Streine cu firma "La trei struguri tricolori"; e de amintit și faptul că una din berăriile deschise de Caragiale se numea Academia "Bene bibendi". În privința onomasticii propuse
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
ori Ecaterina venea singură acasă și-i striga: „Mitică, șanțurile o să te mănânce!” dar el habar n-avea. Duminica la el era duminică, o petrecea tot îmbrăcat frumos, cu plimbări pe strada Lăpușneanu, de exemplu. Nu intra prin magazinele cu coloniale, cum era acela al lui Smirnov, că „nu era de nasul lui”, se uita la vitrine, intra la cofetăria din colț și cumpăra acadele soției, mai trăgea o raită pe la vreo cârciumioară cu prețuri mai de doamneajută, apoi înc-o cinzeacă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Lugoj la școala de ofițeri de miliție, este cald, este vară, este iunie. Stă cu tine cerberul cu ochi de foc, mătușa. Blânda mătușă a lui Cucu, căci Cucu Îl chema pe răposatul ei soț care a ținut magazin de coloniale În Piața Amzei. Mătușa lui Cucu bea toată ziua cafea Unica de 65 de bani pachetul cu madam Ursu, zice ea că e turcească și te pune pe tine să mănânci spanac, iar tu, diavol mic, refuzi cu Încăpățânare această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
bărbată-miu, odihnească-se În pace, a fost exploatator, că a lui era prăvălia și a cumpărat-o cu bani cinstiți, că și-a vândut pământul lui de la Topoloveni, deștept olteanu’ și și-a luat prăvălie că avea talent la coloniale și la chestii d’astea, macaroane, măsline, făină.” De, când or să ajungă rușii pe Lună, atunci, da, asta este altă treabă, atunci o să-ți dea cei patru metri de stofă. E vara rateurilor, dar pe Nixon tot Îl vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]