40 matches
-
mari și din aportul antropic al apelor menajere și al celor utilizate la grădinărit. Pe harta regionării hidrogeologice a teritoriului localității Șipote se disting următoarele unități hidrogeologice: I. Unitatea apelor freatice înmagazinate în nisipuri,nisipuri argiloase și luturi nisipoase aluvio- coluviale din complexul teraselor și al glacisurilor de racord este localizată pe stânga Miletinului în dealurile Schinăria, Balș, Dealul Stănoaiei, Solovăț, Mitoc și Dealul Odăile de la est de Hălceni. Ea ocupă cea mai mare parte din teritoriul localității Șipote, îndeosebi interfluviul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
versanții slab înclinați cu un climat local mai secetos. Roca, forma de relief și microclimatul sunt factori naturali care au determinat formarea următoarelor subtipuri de cernoziomuri: a) Cernoziomuri carbonatice formate pe roci poroase, cu permeabilitate accentuată (depozite loessoide,luturi loessoide coluviale, succesiuni marno -nisipoase), pe forme de relief de vârstă relativă mai nouă. Din cauza conținutului scăzut de humus sunt soluri cu o fertilitate scăzută. b)Cernoziomuri decarbonatate formate pe substrate litologice alcătuite din succesiuni de marne lut -argiloase, depozite loessoide fin-nisipo-lutoase
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
deosebesc lăcoviști purtătoare de o vegetație higrofită și solonceacuri purtătoare de o vegetație halofită variată în funcție de conținutul total de săruri solubile. Solurile aluviale sunt răspândite pe porțiunile inundabile ale șesurilor, unde sedimentarea continuă. Ele au o textură lut- argiloasă. Solurile coluviale sunt răspândite pe colinele dintre versanții văilor și șesuri, ca și pe șesurile văilor înguste. Acestea au o textură lutoasă și lut-argiloasă. Eroziunea solului Factorii naturali, la care s-a adăugat intervenția omului, au favorizat și întreținut procesele de eroziune
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
consecvente și obsecvente au un profil transversal mai mult sau mai puțin simetric. Nisipurile, care formează cea mai mare parte din substratul litologic al zonei central sudice a unității, favorizează, în cazul defrișării , eroziunea torențială, evoluția rapidă a glacisurilor proluvio - coluviale și colmatarea rapidă a albiilor majore ale râurilor și a lacurilor antropice. Este îngrijorătoare din această perspectivă situația acumulărilor de la Solești ( de pe râul Vaslui), acumularea de la Căzănești - Frenciugi ( de pe Stavnic) și altele. Specific acestui sector al Podișului Moldovei este și
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
În zonele de luncă apar solurile aluviale și lăcoviștile, tipuri de sol generate atât de materialul parental cât și de caracteristicile hidro-geologice și hidrologice ale zonei. Zona colinară este acoperită cu un strat de soluri negre, soluri brun acide, soluri coluviale, cernoziom și regosoluri. În cazul cursurilor de apă, cu debite mici sau sezoniere (ex. Pocloș), afluenți ai Râului Mureș, se dezvoltă soluri gleice din clasa solurilor hidromorfe. Sursele de poluare a solurilor provin din depozitarea necontrolată a deșeurilor menajere și
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
unde direcția este est-vest. Teritoriul este așezat pe depozite sarmațian-panoniene, reprezentând umplerea neomogenă a Bazinului Transilvaniei. Formațiunile geologice sunt reprezentate prin argile marnoase, argile și marne cu intercalații de nisipuri și gresii slab cimentate. Cuaternarul este reprezentat prin depozite deluviale, coluviale și aluviale formate prin eroziune și depunerea materialului sedimentar la baza pantelor sau văilor existente în zonă. Teritoriul se află în bazinul hidrografic al Mureșului,râu care curge la circa 10 kilometrii sud de localitate. Valea Câmpiei sau Ludușelului, pârâu
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
zecilor de metri și adâncimi de 2-4 - 50 m; sunt formate prin procese de dizolvare și/sau prăbușire în masa unor roci carstice; au fundul legat de un aven sau horn (comunicând cu rețeaua carstică subterană) sau umplut cu depozite coluviale argiloase (terra rossa în unele cazuri). Fundul lor plat este acoperit cu argile de decalcificare. În dolinele în care materialele care pavează fundul sunt impermeabile se formează lacuri permanente sau temporare (Iezerul Ighiel din Munții Trascău; Tăul lui Ghib din
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
mâreană, costruși, știucă, etc. Solurile reprezentative sunt cele ce aparțin clasei molisolurilor, reprezentate prin: cernoziom cambic și soluri cenușii. Alături de acestea, în funcție de conditiile pedogenetice locale, apar în areale discontinui soluri holomorfe (soloneșuri) soluri hidromorfe (lăcoviști) și soluri neevoluate, soluri aluviale, coluviale și regosoluri. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Manoleasa se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,53%). Pentru 3,41% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
În zonele de luncă apar solurile aluviale și lăcovișțile, tipuri de sol generate atât de materialul parental cât și de caracteristicile hidro-geologice și hidrologice ale zonei. Zona colinară este acoperită cu un strat de soluri negre, soluri brun acide, soluri coluviale, cernoziom și regosoluri. În cazul cursurilor de apă, cu debite mici sau sezoniere (ex. Pocloș), afluenți ai Râului Mureș), se dezvoltă soluri gleice din clasa solurilor hidromorfe. Sursele de poluare a solurilor provin din depozitarea necontrolată a deșeurilor menajere și
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
următoarele altitudini relative: 4-5 m, 5-10 m, 15-20 m, 35-40 m, 55-60, 70-80 m, 90-100 m și 110-120 m. Conform autorilor, valoarea altitudinii relative a fiecărei terase, urmărită de-a lungul Mureșului, indică uneori o creștere, din cauza proceselor deluviale și coluviale, alteori o scădere, datorită eroziunii. Aceste creșteri sau scăderi ale altitudinilor relative nu au decât o valoare locală. Între Toplița și Deda, Defileul Mureșului se înscrie ca un veritabil culoar transversal, lung de aproximativ 34 km, axat pe linia de
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
rural pentru zona de locuințe este de 2m2/locuitor. Din punct de vedere pedologic, a fost catalogat ca fiind sol brun de lunca și sol aluvionar. De asemenea, se întâlnesc și lacoviști. Că rocă de solificare întâlnim depunerile aluviale, depuneri coluviale, luturi și argile, gresii, marne. Cele mai fertile soluri sunt cele provenite din aluviuni, unde s-au depozitat solurile brune de lunca, cele mai propice pentru agricultură. Luturile și luturile nisipoase sunt prezente și au dat naștere la solurile cenușii
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
nisipoase sunt prezente și au dat naștere la solurile cenușii de pădure, care sunt mai puțin fertile. Pe marne și argile, precum și pe depuneri aluviale s-au format lacoviștile, care au exces de umiditate și necesită lucrări de desecare. Depunerile coluviale au generat soluri coluviale humoase. Râul Volovăț este rău afluent al râului Sucevița, la rândul său fiind afluent al râului Suceava (ce izvorăște din vârful Lupcina-1590 m din Obcina Mestecănișului ), afluent de gradul I al râului Siretafluent de gradul I
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
au dat naștere la solurile cenușii de pădure, care sunt mai puțin fertile. Pe marne și argile, precum și pe depuneri aluviale s-au format lacoviștile, care au exces de umiditate și necesită lucrări de desecare. Depunerile coluviale au generat soluri coluviale humoase. Râul Volovăț este rău afluent al râului Sucevița, la rândul său fiind afluent al râului Suceava (ce izvorăște din vârful Lupcina-1590 m din Obcina Mestecănișului ), afluent de gradul I al râului Siretafluent de gradul I al râului Siret, cu
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
înclinată (2-5 grade), care mărginește un abrupt sau un versant înclinat. Reprezintă forme de tranziție, cu profil general concav. În funcție de origine se disting: glacis de eroziune¬ - format prin eroziunea unor roci friabile la baza unor abrupturi; glacis de acumulare (aluvial, coluvial, proluvial) - format prin acumulare la baza unui versant. Coluviile sunt materiale acumulate la baza versantului, rezultate prin spălare în suprafață, șiroire, procese gravitaționale; sunt formate în general din materiale fine. Proluviile sunt depozite sub formă de con, ce se acumulează
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
argilă aluviala. Aceasta este depusă de apele de inundație și provine mai ales din spălarea solului; de aceea malul rezultat este în general foarte fertil. Afară de stratul de argilă aluviala se mai pot întâlni, la marginea albiei majore și materiale coluviale, venite de pe versant, precum și conuri de dejecție, formate de afluenții laterali. Aspectul luncii în profil longitudinal este în funcție de marile unități morfologice pe care le străbate râul precum și de rocile traversate. De regulă, lunca se lărgește din amonte spre aval, datorită
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]