1,013 matches
-
sau se refuză de plano, totul trebuie recitit. De fapt, întreaga discuție, încheiată de Marius Chivu cu o scurtă luare de poziție despre revirimentul "minorilor", al manieriștilor, din anii interbelici pînă în zilele noastre, se încheagă într-o "campanie" pentru comentarea avizată, pentru lectura chițibușară, pentru "structuri" care să înlocuiască părerile pe deasupra, pasionale, nu (tocmai) principiale... ...Prietenii dincolo de canoane Tot despre "structuri" (de multe feluri...), dar altcumva, e vorba în Cuvîntul, numărul din aprilie, și în Mozaicul, numerele 3-4 pe 2005
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11711_a_13036]
-
punct, teza unui G. Dimisianu echilibrat, căutător de factori de contact și de medieri, cu o umoare egală, tinzînd spre soluții rezonabile. Ne vine în ajutor dl Dimisianu însuși, mărturisind că n-a manifestat, la începuturi, o înclinație certă spre comentarea actualității, această „specializare” relativă venind din împrejurarea (extrem de norocoasă!) că a intrat (și a rămas!) în redacția Gazetei literare, devenită România literară. Dar dacă s-ar fi întîmplat altminteri? Dacă (lăsînd la o parte ipoteza unei situări extra muros, a
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
medităm asupra clișeului cu pricina, dînd și orășenilor ce este al lor, nu numai țăranilor. Cronicarul acceptă propunerea, ca bază pentru o posibilă și necesară discuție. * Destul de superficiale ni s-au părut atît ancheta, pe tema generației ^80, cît și comentarea răspunsurilor (privitoare mai ales la postmodernism) de către dl. Virgil Diaconu din revista piteșteană CAFENEAUA LITERARĂ din februarie. Chiar dacă unii din corifeii generației n-au dat curs invitației, o mai aplicată dezbatere era necesară dacă dorim să tragem o concluzie. * În
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12943_a_14268]
-
Ștefan Borbély nu investește mai puțină energie în critica de întâmpinare și își joacă fiecare ipostază scripturală cu maximă seriozitate. Informat în detaliu și sensibil la nuanțe, criticul se instalează cu ușurință în textele cărților pe care le alege spre comentare. Majoritatea eseuri, sinteze, critică literară. Ceea ce înseamnă că Ștefan Borbély face, în cele mai multe cronici, critică de gradul 2. Lăsând impresia că orice subiect abordat are avantajul unei precedente specializări sau măcar a unei minime, dar temeinice documentări, criticul echinoxist se
Reverențele criticii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12972_a_14297]
-
de Voroneț halucinând peste o Istorie în care luciditatea se dovedește totdeauna dureros de dulce -, copleșit, fascinat și, poate, inhibat de realitatea și rănile veșnic vii descoperite, descifrate, pas cu pas, de Doina Cernica și Maria Toacă am tot amânat comentarea volumului lor de referință: Dulce de Suceava. Amar de Cernăuți. Lansată cu succes și în Bucovina de Nord și în Bucovina de Sud, premiată - pe ambele ,,maluri” (era să scriu ,,de Prut”) tăiate cinic, de o sabie nevăzută, tasate și
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
deschisă «întru cunoaștere», cartea Sfîntului Ioan nu se mai închide la loc, după cum nici cunoașterea pe care o împărtășește nu are a se mai sfîrși." Textul e revelație, e participare la transcendență prin totalitatea infinită a sensurilor sale sacre. Actul comentării e echivalentul intrării în spațiul descris de aceste sensuri, al actualizării mesajului sub forma aducerii la lumină a unor semnificații posibile. Gestul interpretării se impune de la sine și, într-un pasaj strecurat către finalul comentariului întîlnirii lui Iisus cu ucenicii
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13861_a_15186]
-
la ospețele sale savante. Acea olla potrida, ghiveciul pe care ni-l servea la seminarul său nu era poate pe gustul tuturor. Cum să-i savureze unii trecerile abrupte, fără legătură între ele, de la semnele masoretice ale vocalelor ebraice la comentarea unui vers din La Jeune Parque al lui Valéry, de la aceasta la simbolurile de pe un pocal de lemn al tribului Bakuba din Congo belgian, apoi la o notație din Notebooks, carnetul de însemnări postum al poetului iezuit Gerard Manley Hopkins
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
căror ridicol ucigător macină totul din interior. Dar asta nu m-a împiedicat să constat că iar rămîne totul o lungă teorie în comparație cu ce se întîmplă în romanele lui Dostoievski, care constituie în continuare un punct de referință. Atît în comentarea lui Faulkner, care, cel puțin prin Absalom, Absalom ! dovedește că posedații acestuia nu au dispărut fără a lăsa nici o urmă, cît și în a lui Nabokov, a cărui capodoperă e concepută ca o parodie la lumea marelui său compatriot, axată
Lecturi paralele by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11098_a_12423]
-
mecanismul funcționează stă succesul de care s-a bucurat în Italia Il diario di Ovidio (Bompiani, 1997), fapt relevat de micul dosar de presă de la sfârșitul ediției românești. Cele mai importante cotidiane și reviste literare italiene au dedicat spații ample comentării romanului lui Marin Mincu. Mai mult decât atât, romanul criticului și prozatorului român este recomandat călduros, pe ultima copertă a actualei ediții românești, de chiar Umberto Eco, unul dintre numele de referință ale literaturii mondiale actuale. Este limpede că în
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
unicitate estetică în posteritate. Întreaga desfășurare a acestei personalități o pot descrie numai o ediție de opere complete și o monografie bine documentată. Se știe (ar trebui să se știe) că specialistul nostru cel mai important în cunoașterea (editarea și comentarea) operei lui Gala Galaction este istoricul literar și editorul experimentat Teodor Vârgolici, fost redactor șef la Editura Minerva. A început să se ocupe de acest generos subiect, alături de altele, încă din anii ´50. Dacă nu mă înșel, prima lui contribuție
Socialismul evanghelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10538_a_11863]
-
Punct, Nr. 19, noiembrie 1996, pag.12). “Cenaclul literar “PUNCT” - organizat de scriitorii Mariana Juster și Solo Juster - scoate de două ori pe an revista literară PUNCT. Materialele cuprinse în revistă aparțin membrilor cenaclului și sunt publicate în urma citirii și comentării textelor în cadrul prietenesc (dar exigent) al discu țiilor lunare din cenaclu. Cenaclul “PUNCT” - aflat în al 12-lea an de existență - este singurul cenaclu de literatură română din afara granițelor României care a reușit performanța unei asemenea regularități și longevități. Cenaclul
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
în corespondența lui Pavel Dan cu Ion Chinezu sau în ciornele și bruioanele unor schițe, publicate de Nicolae Florescu ( în vol. Ultimul capitol) sau în romanele lui Ion Brad, Ștefan Luca și Nicolae Breban. Un merit incontestabil al lucrării este comentarea unor scrieri literare puțin cunoscute, cvasi-inedite despre școlile Blajului: la memorialistică, paginile publicate recent ale lui Iustin Ilieșiu,(Amintiri din Școlile Blajului) paginile lui Vistian Goia (din Glasul memoriei) și Petru Sechel, ( Unde ești, copilărie? De la Cergău la Blaj și
Școlile Blajului în literatură by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2818_a_4143]
-
pseudonimul fruntașului țărănist Romul Boilă, rudă cu Iuliu Maniu), în care se povestește, cam diluat, o grevă școlară, lucru rarisim în Școlile Blajului și din care se pot reține detalii despre colegul de clasă, Aron Cotruș, viitorul poet; la romane - comentarea romanului Cheia de fa - de Ștefan Luca. Capitolul consacrat poeziei - este prezentat de candidată în două secvențe: ode închinate Blajului și chipuri de dascăli blăjeni în poezie, cu firești interferențe și în care, precum specia literară cultivată o arată, tonul
Școlile Blajului în literatură by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2818_a_4143]
-
echilibrului, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziție; c) asigurarea unei distincții clare între faptele și opiniile prezentate; d) evitarea oricăror forme de discriminare, în special pe considerente de rasă, religie, naționalitate, sex, orientare sexuală sau etnie. Comunicarea, comentarea sau punerea în dezbatere, în cadrul serviciilor de programe, a oricăror informații referitoare la fapte sau evenimente locale, naționale ori internaționale sau la acțiuni hotărâte de autoritățile publice trebuie să asigure informarea corectă a publicului și să favorizeze libera formare a
Agenda2004-34-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/282783_a_284112]
-
au apărut aprecieri profund măgulitoare din partea celor care au citit primele trei volume masive - nu reușește să mai miște critică din loc. Este greu de rezumat aici o psihologie a succesului, nici macar a criteriilor de competență care să contribuie la comentarea unei cărți. Dar este sigur că dialogul dintre literați este la ora această aproape definitiv rupt. Mi s-ar putea replică prin aceea că starea aceasta este valabilă oricând și peste tot. Eu aș răspunde că "oricând" și "peste tot
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
așa cum se vede, pe prima pagină a revistei. Nu-i fac d-lui Schenk o onoare: din contră, scrisoarea d-sale îmi oferă prilejul de a ilustra o tot mai frecventă formă de manifestare, la scriitori, a iritării provocată de comentarea critică a cărților. Dl Schenk e nemulțumit de o recenzie pe care dl Alexandru Ștefan, colaboratorul nostru, a consacrat-o românului Indian Summer de Nicholas Catanoy, scriitor de origine română, născut la Brașov, si stabilit în Canada, autor a peste
O scrisoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17793_a_19118]
-
ultimele săptămîni politica internă a coborît atît de mult la nivelul faptului divers, încît sînt editorialiști care încearcă să aducă faptul divers la nivelul politicii. Între criza din coaliție și un spectacol porno la Sexy Club, Cristian Tudor Popescu alege comentarea consecințelor celui de-al doilea, ajungînd la un scenariu epistolar apocaliptic în care, potrivit editorialistului, prozator SF, fiul i-ar putea propune mamei, de ziua ei, un vibrator de uz intern și, îndeobște, bunele valori tradiționale ar fi în primejdie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17237_a_18562]
-
juridic; în alte situații de comunicare, este însă destul de sistematic neglijată. Echilibrul dintre reproducerea ideilor și reproducerea cuvintelor în care acestea sînt exprimate cunoaște forme foarte diferite în conversația curentă, în transmiterea bîrfelor și a zvonurilor, în biografiile romanțate, în comentarea ultimelor declarații politice etc. Sînt mai mult sau mai puțin instituționalizate modificările operate în manuscrise de redactorii cărților sau (în vremuri mai grele) de cenzură, ca și transformările practicate de ziariști în prelucrarea interviurilor, cel puțin prin ceea ce într-un
Scriere și rescriere by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17300_a_18625]
-
care era, de fapt, tot o dactilograma, s-a îngrozit. Prob, s-a dat la o parte, îngrijitoare a ediției apărînd Puia Rebreanu (cu mențiunea, care semnala o intervenție, "text ales și stabilit"), el rezervîndu-si doar oficiul de adnotare și comentare. Toată zbaterea redacției pentru text integral, oprind ediția la anul 1940, pentru că ultimii patru-cinci ani puteau impune amputări de text devenea rizibila. Acum, cînd jurnalul se publică în ediția de Opere, faptul apare limpede. Textul jurnalului rebrenian a fost amputat
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
născut în 1819, a rămas orfan de tată (fusese protopop) la 11 ani. Și-a făcut studiile la școala de catiheți din curtea bisericii Enei și, paralel, o școală de cîntăreți condusă de un călugăr rus. Aplecarea spre muzică și comentarea ei de aici, probabil, i se trage. Pentru că se acreditează că ar fi fost cîntăreț, în 1830, la biserică Enei și-o spunea Ion Ghica - în trupa unei Henrieta Karl. După alte surse, în care se poate pune temei, ar
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
el însă nu-i cîtă"). Reacție postromantica față de filosofia academică, cu ecouri ale vitalismului și ale nietzscheianismului, Nae Ionescu a considerat filosofia autentică o reflecție liberă, opusă raționalismului și scientismului. Studierea operelor filosofice ale antecesorilor, în scop de exegeza și comentare, era contestată și repudiata, ca și apelul la exegezele unor autorități în materie. Încuraja și practica reacția spontană a unei minți proaspete, eliberată de idolii culturii filosofice convenționale. Pornind de la mărturisirile lui Mircea Vulcănescu, autorul nostru amintește că Nae Ionescu
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
și Duiliu Zamfirescu, multumindu-se să se ocupe de cîte două volume din ediția integrală a acestora, din motive potrivnice care nu-i aparțineau. Unde a izbîndit cu totul, cu rezultate remarcabile, a fost în editarea, în ediție critică, si comentarea operei lui Paul Zarifopol, reluînd-o, pentru a o întregi, din 1971 și pînă anul trecut, dîndu-ne o excelentă și completă ediție a tuturor scrierilor marelui eseist. E un merit, memorabil, care nu va fi uitat, ci prețuit cum se cuvine
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
observator al comediei umane, care îl amuză și interesează în egală măsură, Genette care acum, se ia, în primul rînd, pe sine ca obiect și subiect al acestui vast ansamblu „mai personal”. Recentul volum se vrea și o completare, corectare, comentare a celor precedente, sau folosind cuvintele autorului, un fel de MetaBabadrac. Mai mult decît celelalte volume din triptic, prin titlul său ambiguu, Epilogue este o reflecție despre timp, care l-a inspirat, cu ani în urmă, naratologic, pe autor pînă
Gérard Genette și jocul de-a epilogul by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2492_a_3817]
-
Profesionalismul, echilibrul și responsabilitatea celor care se vor apleca asupra explicațiilor teoretice și practice ale noilor coduri vor influența trendul opiniilor și al încrederii asupra lor. Iată de ce formulez cu respect solicitarea către autorii proiectelor să se implice rapid în comentarea noilor coduri. Ei trebuie să fie primii care să dea lămuriri și explicații. Le mai solicit să continue eforturile de participare la seminarii și conferințe, pentru același scop nobil: desăvârșirea proiectului la care s-au angajat acum ani de zile
Ministrul Justiţiei: Până la sfârşitul anului 2012 trebuie să intre în vigoare şi celelalte trei coduri () [Corola-journal/Journalistic/25061_a_26386]
-
Cultural”, ianuarie 2014.) Oare literatura română a fost de vină și pentru că, în 2012, Paul Cernat a avut o bursă postdoctorală de trei luni în străinătate și nu s-a „mai ocupat în anul care tocmai s-a încheiat de comentarea constantă a beletristicii, cel puțin în a doua parte a lui 2012”? (În „Observator Cultural”, ianuarie 2013.) Oare România literară și colaboratorii ei, poezia și proza autohtonă, literatura română din ultimii cincizeci de ani poartă vina? Nu e îngrijorător că
Strugurii sînt acri? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2541_a_3866]