4,167 matches
-
T. Rîpeanu. Cel mai ingrat afront cu care am întîmpina o asemenea incontestabil utilă construcție ar fi subterfugiul local al celor lipsiți de organul analizei critice și de resortul deontologic, dar epatați de volumul fizic al muncii depuse, imitîndu-i pe comentatorii afoni de la lansarea filmului O noapte furtunoasă al lui Jean Georgescu ca autor și I. I. Cantacuzino ca producător: "s-au găsit doi oameni care să se înhame", "o muncă de sclavi, de roboți, de martiri", "eforturi supraomenești"! Nenorocirea e
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
Cristina Poenaru Cum ar fi evoluat Mihail Sebastian dacă ar fi supraviețuit anului 1945? Unii comentatori ai "Jurnalului", apărut acum cîțiva ani la Editura Humanitas, își închipuie că s-ar fi numărat printre intelectualii propulsați de mișcarea comunistă. Altora li se pare mai probabil să fi avut soarta lui Belu Zilber. în volumul, publicat acum de
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
edificatoare) e disprețul față de propria generație. Un dispreț care nu se oprește însă la portretele suculente făcute lui Noica, Eliade sau Cioran, ci merge pînă la totala delimitare de autohtonism, ortodoxism, spiritualism - cu alte cuvinte de toate exagerările pe care comentatorii de azi le trec de obicei sub tăcere atunci cînd exaltă meritele acestei extraordinare generații. Nu mai puțin importantă e admirația lui Ionescu pentru Maiorescu și Junimea, de asemenea nu prea iubiți de colegii de generație. Și nu în ultimul
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
editorial consacrat de dl Liviu Antonesei disputei din jurul cărții dlui H. R. Patapievici Omul recent. Editorialistul nu doar trece în revistă comentariile anterioare, începute urît, prin campania din Observatorul cultural, dar explică faptul că acest început i-a obligat pe comentatorii ulteriori să nu-și exprime totdeauna cu sinceritatea necesară punctul de vedere. După rechizitoriu, urmînd pledoaria "preocupărilor" de la Observator le-au dat uneori replica "avocații". În acest fel, întreaga polemică a avut de suferit. Și dl O. Nimigean scrie despre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
care "va urma". Le așteptăm cu mult interes. Zelatorii lui Antonescu, în afara legii Multe ziare au prezentat pe larg Ordonanța de Urgență a Guvernului prin care sînt interzise organizațiile, manifestările și simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob. După cum apreciază comentatorii, Ordonanța e îndreptată împotriva zelatorilor lui Ion Antonescu precum și împotriva statuilor acestuia, ridicate în mai multe localități din țară, inclusiv în București. Interdicția se referă, de asemenea la numele unor străzi care au fost botezate "Mareșal Antonescu" de edili care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15383_a_16708]
-
trupe masate la graniță." După părerea lui Nistorescu, această dispariție are toate datele unei operațiuni "moșite" de servicii secrete. Iar concluzia sa e că dispariția lui Cubreakov ar putea schimba "nu doar cursul evenimentelor de la Chișinău, dar și istoria" * Alți comentatori apreciază că România nu trebuie să cadă în cursă și că în nici un caz această dispariție nu trebuie tratată emoțional, pentru a nu da prilej lui Voronin să acuze Bucureștiul de amestec în treburile interne ale Moldovei. Fiindcă e posibil
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15383_a_16708]
-
cu un anume fel de a face literatură (de pildă, nici Generalul în labirintul său n-a avut succesul celorlalte creații). Fenomenul ar fi interesant de urmărit cu un instrumentar teoretic, cu atât mai mult cu cât chiar și un comentator specializat poate fi ușor tentat să considere aceste povestiri cu o treaptă mai jos. Dar să vedem care este "viziunea" care leagă povestirile de față și ce le deosebește de celelalte. Aproape toate au ca figură centrală un personaj ajuns
Despre alte morți "anunțate" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15416_a_16741]
-
o serie de volume de convorbiri cu personalități ale fostului regim ca Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Bârlădeanu și Corneliu Mănescu. Lavinia Betea este în plus autoarea unui studiu de caz dedicat liderului comunist Lucrețiu Pătrășcanu (Humanitas, 2001) bine primit de comentatorii anului trecut. Psihologia politică e un domeniu pluridisciplinar (sau interdisciplinar, în terminologia nord-americană), situat în punctul de întîlnire dintre psihologie, sociologie (s-a născut de altfel dintr-o altă disciplină recentă, psihologia socială) și științele politice. Există deja tratate de
Tehnici de propagandă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15468_a_16793]
-
unitatea locuitorilor din cele trei țări. Selecția pozitivă a funcționat coerent, reasamblînd fragmente importante pentru istoria formării unei conștiințe a identității naționale. Totuși, pentru o istorie alternativă - a conflictelor și a diferențelor -, pot deveni semnificative tocmai pasajele sistematic omise de comentatori. Stolnicul Constantin Cantacuzino (mă refer de fapt la Istoria Țării Rumânești, fără a ține cont de mai vechile sau mai noile controverse în atribuirea paternității ei) n-a intrat decît marginal în selecția "estetică" a istoriilor literare: pe drept cuvânt
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
specialiștii în istoria literaturii vechi; mi se pare totuși că merită observate tocmai preferințele culturale: textele sînt de mult în circulație publică, dar nu toate pasajele lor au intrat în "selecția oficială". De fapt, în spiritul opțiunilor previzibil patriotice ale comentatorilor, e înregistrată în istoriile literare cel mult ironia îndreptată împotriva grecilor ("hulesc pe alții, căce fiind ei scăzuți den toate și lipsiți, și supărați sînt foarte"; citez după ediția Cronicari munteni, M. Gregorian, 1961) - nu și cea adresată moldovenilor. Respingînd
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
de date. Din păcate, spațiul nu permite prea multe exemple. Recurg, totuși, la unul: "În bogata bibliografie a contestării lui T. Arghezi, textele anti-Rosetti și anti-Lovinescu din această campanie alcătuiesc capitole pe cît de abundente, pe atît de nefrecventate de comentatori". Evident, avem de a face cu o incursiune într-o realitate, de cele mai multe ori uitată, capabilă de posibile dezvăluiri, pe cît de importante, pe atît de senzaționale. 1) - E . Lovinescu. ,,Sburătorul". Agende literare. Ediție de Monica Lovinescu și Gabriela Omăt
Două decenii de scris zilnic by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15517_a_16842]
-
În ce măsură a funcționat, dacă a funcționat, bufoneria sa în asemenea condiții? Putem vorbi oare de o bufonerie expiatoare a Divinului, care i-ar fi expurgat conștiința de atitudinile puțin onorabile, adoptate sub imperiul vădit al oportunismului, așa cum au încercat unii comentatori "pudici"? Firește, postura bufonului e una de inconformism, de protest. N-am putea nega o anume ambiguitate a unor texte encomiastice ale autorului Scrinului negru, care n-a renunțat complet la postura sa funciară, de homo ludens. Am fi înclinați
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
alternativă păguboasă la "inspirația" ce ar trebui să cînte aidoma unei ciocîrlii ivite prin generație spontanee și evoluînd pe un cer ignar) ne apare ca un mobil convingător al substanțializării sale. Drept care ni se înfățișează oțioasă chestiunea pusă de unii comentatori ai poetului, în termeni amuzant contrastanți, dacă d-sa aparține sau nu "generației optzeciste" (fie și ca un optzecist avant la letre). În fapt, Ioan Flora e un poet singular. Dezvolîndu-se, grație apetenței d-sale polimorfe, pe linia unei sinteze
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
de-a cădea mereu în picioare. Bujor Nedelcovici pune degetul pe rană: "Cei care "au făcut istoria în trecut" încearcă din nou să-și "așeze fotoliile în sensul istoriei actuale"". Regretabil că nu o dată cu concursul, fie și pasiv, al unor comentatori din ce în ce mai indiferenți, mai comozi, ori...dedați și ei la ambiguitate.
Intelectualul în istorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14377_a_15702]
-
Opere, V, ed. G. Rădulescu-Dulgheru, București, Minerva, 1977, p. 610). într-o variantă a textului (note, p. 938), replica e chiar mai lungă: "Știvini, ivini, păvănă, săvănă, răvănă, ștevene? Mivini, săvănă, pavana, revene, căvănă, evene, știvini, nevene, buvunu, nuvunu...". Unii comentatori au crezut că e vorba de "onomatopei care imită, în bătaie de joc, aspectul acustic al cuvintelor folosite de puriști și de franțuziți". E însă doar tipica păsărească, în care, e drept, va fi încadrată ironic (dar perfect adaptată sistemului
Păsăreasca by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14435_a_15760]
-
Rodica Zafiu În toleranța față de abaterile de la norme, întemeiată pe ideea - în esență corectă - că erorile de azi ar putea deveni normele de mîine, fiecare comentator are probabil limite personale și idiosincrazii inevitabile. Trebuie sa mărturisesc că între abuzurile vechi și răspîndite e unul cu care nu mă pot obișnui și pe care îl găsesc în continuare insuportabil: folosirea lui și după adverbul de comparație ca
Obsesiile cacofoniei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14466_a_15791]
-
Ștefan Bănulescu, capitolele se structurează în funcție de cărțile și genurile ilustrate (povestire, roman, eseuri și memorialistică). Autorul este în primul rînd povestitor, și pornind de la această premisă monografia redă întregii opere a lui Ștefan Bănulescu unitatea și coerența pe care mulți comentatori o pierd din vedere. Din acest punct de vedere ni se pare semnificativ faptul că subiectul privind influențele și linia prozei de la care se revendică opera lui Bănulescu este tratat în ultima parte a monografiei, ca o concluzie și nu
Scrisul și ipotezele by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14485_a_15810]
-
anulează însă altele, care aparțin omului pasionat, liric și retoric, concepând o lucrare a perspectivei: "această ochire ne va da înțelegerea revoluțiilor ei de față și a revoluțiilor ei viitoare", scrie, cu gândul la țară, în slujba căreia se pune. Comentatorii operei lui Nicolae Bălcescu, dacă ar fi să numesc doar pe cei ale căror texte au fost reproduse în ediția de față, V. Alecsandri, Al. I. Odobescu, M. Eminescu, N. Iorga, Ovid Densușianu, T. Vianu, Șerban Cioculescu, Paul Cornea, N.
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
opere. Și totuși, Ion Iovan reușește să articuleze satisfăcător măcar momentele cheie din existența autorului Crailor... punând cap la cap însemnările personale lacunare ale scriitorului, scurte extrase din mărturiile contemporanilor (Cezar Petrescu, G. Călinescu, Cella Delavrancea), din studiile și eseurile comentatorilor literari și chiar elemente de ficțiune, fie din Craii..., fie din romanul lui Mircea Nedelciu Zodia Scafandrului unde moșia Sion de la Fundulea ocupă un loc aparte. Probabil imediat după procesul de asimilare a datelor din documentele atât de variate, cel
Roman cu Mateiu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14513_a_15838]
-
politica. Sau, conform formulării organizatorilor: Cîtă implicare, atîta responsabilitate. Despre rolul intelectualilor în politică în România de astăzi. Întrebările de la care a plecat dezbaterea au fost: Dacă nu noi, atunci cine? Dacă nu acum, atunci cînd? Au participat politicieni și comentatori politici dintre cei mai cunoscuți. Moderator a fost directorul României literare. Din numerele 660 și 661 ale revistei 22 (noiembrie), reținem punerea în discuție a Legii Pruteanu, continuarea studiului (la care ne-am mai referit) al dlui Mircea Martin despre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]
-
Popescu, Florin Călinescu, Ion Cristoiu, Sorin Roșca Stănescu, Horia Alexandrescu, Cornel Nistorescu și pe alții. Îi mai vedem pe Emil Hurezeanu și Stelian Tănase și, firește, pe M. Tucă. S-ar zice că pluralismul nu mai ține. Din principiu însă comentatorii (îndeosebi politici) trebuie să fie mai mulți. Să existe deosebiri de interpretare și polemici. Reducerea lor treptată nu este un semn bun. Ba chiar ne îngrijorează. Cine are urechi de auzit să audă! Știrile de acum cîtăva vreme conțin o
Tucăshow - 1000 by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14583_a_15908]
-
noastre de percepție, în "uitarea" deliberată și provizorie a unor fapte cu scopul recuperării altora, încărcate cu propria lor semnificație și valoare." Așadar, dincolo de dorința de a îmbunătăți, de a adânci, hermeneutica textelor lui Caragiale, autorul încearcă să evite blazarea comentatorului familiarizat până la obsesie cu obiectul sau de studiu. Volumul de față mă duce automat cu gândul la deontologia jurnalului datorită faptului că, mai înainte de a fi o carte de exegeza literară, este o mărturie a odiseii personale a autorului în
Caragiale - "Jurnal" exegetic by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14593_a_15918]
-
vede apusul în gură" ( dacă mă hotărăsc). PÎn| aici nimic deosebit, căci masca poate fi confecționată după o rețetă cunoscută, în diverse variante. Dar sub această mască ( factor plastic) pulsează o viață lirică distinctă, pusă-n pagină în virtutea a ceea ce comentatorii postmodernismului numesc "personism" sau "biografism", adică o întoarcere la concretețea existențială, la experiența imediată a autorului care sfidează principiul modernist al impersonalizării actului creator. Nicolae Coande vădește o substanță individualizantă sfidătoare, împinsă pînă-n marginile sale cele mai inconfortabile care nu
Șansa "biografismului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14037_a_15362]
-
ideii de unire cu "țara". Interpretarea e tendențioasă. Se bazează pe articolele de ziar ale lui Slavici ori pe cîteva broșuri care nu figurează în nici o antologie a operei și în prea mică măsură pe opera însăși. Tăcerea pudică a comentatorilor în privința lor spune mult. Trebuie să admitem că era destul de greu, în normala euforie a Unirii din 1918 ( euforie care durează pînă în ziua de azi), să fie privite cu ochi buni atitudinile contrare, acelea care se dovediseră perdante, de la
Nedreptățitul Slavici by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14053_a_15378]
-
special îl constituie cel ce răspunde la țipuritura "Pinalti", un domn agitat și extrem de simpatic, care-a ajuns să descrețească până și fruntea vecinelor mele de palier, pensionare total inocente în materie de fotbal). Sursa acestei veritabile manii o constituie comentatorii sportivi, care urmăresc, desigur, să-și demonstreze atotștiința și gradul de intimitate cu vedetele driblingului, fentei, foarfecii și pasei în adâncime. După ce-au epuizat campionatul intern, plin de "Puiu", "Nelu", "Gigi" ori "Gică", au ajuns să joace bambilici și
Gura analfabetă a poliglotului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14054_a_15379]