162 matches
-
îmbogăți tezaurul nostru folcloric, aducându-i frumusețe și prospețimea neuitaților cântăreți gorjeni, vâlceni și doljeni". M.V.G: Ați păstrat legătura în continuare cu doamna Emilia Comișel? Rodica Anghelescu: Desigur! De-a lungul anilor am (între)ținut legătura cu doamna Emilia Comișel. În perioada cât am fost studentă, la master-class, ca solist liric la Ansamblul Național „Ciocârlia” - unde sunt angajată în prezent - când am făcut turnee în străinătate cântând muzică de operă, când am înregistrat albume muzicale..., și de fiecare dată, vorba
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_dialog_marin_voican_ghioroiu_1361266470.html [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
care-și iubește fiii și ficele plecate în lume să-i ducă pe mai departe o părticică din sufletul ei nespus de mare și bun. Aș dori să consemnăm că durerea mea sufletească pentru plecarea spre eternitate a distinsei Emilia Comișel o resimt mereu, căci înțeleg pe deplin mesajul cuvintelor pe care le auzeam când aveam 16 ani: „Tinerețea este stea călătoare”. Amintirea celor dragi ne rămâne pe viață un tezaur sufletesc la care ne întoarcem ori de câte ori ne apucă dorul și
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_dialog_marin_voican_ghioroiu_1361266470.html [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
și rog Divinitatea să-i dea loc de veșnică pomenire lângă truditorii neamului care au slujit cu demnitate și credință Cultura Românească. A consemnat, Marin VOICAN-GHIOROIU București 19 februarie 2013 Referință Bibliografică: Marin VOICAN-GHIOROIU - DIALOG CU RODICA ANGHELESCU DESPRE „EMILIA COMIȘEL” (1913 - 2013) / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 781, Anul III, 19 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_dialog_marin_voican_ghioroiu_1361266470.html [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
Rezuș, Constantin Robescu, I. I. Rusu, Stela Serghie, Dan Simonescu, Ene Stanciu, Haralambie Teodoru, Gh. Vețeleanu, D. Bălașa, I. C. Chițimia, Rodica Ciocan-Ivănescu,Gheorghe Hrușcă, Ioan T. Ionescu, I. Ionescu, C. Lodovescu, Gh. Ruscanu, Maria Schmidt, Ilie Grămadă, Aurel Bordenache, Emilia Comișel, Gunther Schuller, Alexandru Andronic, A. Mihăescu, Iosif E. Naghiu, Nicolae Petrescu, Gheorghe Șinca, Haralambie Teodoru, Teodor Costescu, Gh. Dumitrescu-Bistrița, George Magherescu, Mircea Iosif, Gh. Paschia, Em. D. Petrescu, Gh. Popescu, Jozsi Sandor,Virgil Medan, Antonie Plămădeală și mulți alții. Mulțumesc
Oferta de carte, luna martie, 2014. Informație distribuită de Liviu Florian Jianu by http://revistaderecenzii.ro/oferta-de-carte-luna-martie-2014/ [Corola-blog/BlogPost/339467_a_340796]
-
până atunci muzica populară, prin intermediul colegei de facultate Angela Marinescu să exploreze și să cucerească fascinațiile radioului, ca realizatoare de emisiuni folclorice. Acum este momentul fructificării celor primite de la eminenții profesori pe care i-a avut, Harry Brauner sau Emilia Comișel să valorifice colaborările cu Gruia Stoia sau Teodora Popescu. A urmat pasul cel mare întocmai pe cărarea anume deschisă ei, pe care a întins-o până la gloria muzicii și spectacolului muzical, așternută cu dale și vegheată de lampadarele aprinse ale
ELISE STAN. PANDANTIVII STÂLPILOR FOLCLORULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1394724205.html [Corola-blog/BlogPost/353446_a_354775]
-
bun spectacol din creația românească a revenit producției Enesciana a Teatrului Național de Operă și Balet ”Oleg Danovski” din Constanța, regia și coregrafia Horațiu Cherecheș. La aceeași categorie a fost nominalizat și spectacolul Fata babei și fata moșului, de Florin Comișel, în regia lui Iulian Ioan Sandu, de la Opera Națională Română Cluj-Napoca. Câștigătorul la categoria Cel mai bun dirijor a fost desemnat József Horváth. Baritonul Florin Estefan, Directorul Operei Naționale Române Cluj-Napoca este învingătorul la secțiunea Cel mai bun solist liric
Gala Operelor Naționale între aplauze furtunoase și regrete by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105898_a_107190]
-
Vasile Cănănău; Mariana Ionescu Căpitănescu; Maria Cârneci; Tiberiu Ceia; Florina Cercel; Elena Cernei; Silvia Chifiriuc; Corina Chiriac; Oltița Chirilă; Tudor Chirilă; Magicianul Christianis; Lucreția Ciobanu; Maria Ciobanu; Angela Ciochină; Sergiu Cioiu; Ileana Ciuculete; Margareta Clipa; Matilda Pascal-Cojocărița; Tavi Colen; Emilia Comișel; Daniela Condurache; Dani Constantin; Jean Constantin; Marin Constantin; Nicu Constantin; Ileana Constantinescu; Mihai Constantinescu; Cornel Constantiniu; Mărin Cornea; Gianina Corondan; Viorica Cortez; Nae Cosmescu; Gabriel Cotabiță; Ileana Cotrubas; Vali Crăciunescu; Eugen Cristea; Remus Cristea; Ion Cristoreanu; Cătălin Crișan; Elena Daniela
TIMP FĂRĂ ANI. OGLINZILE UNUI VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1453291840.html [Corola-blog/BlogPost/371058_a_372387]
-
Felicia Costin, o casetă video și CD-ul realizat de TVR, intitulat „Deschide ușa creștine”. În prezent pregătește lansarea celui de-al patrulea CD personal. Acest album include și piese vechi din culegerea Bela Bartock, oferite de către ilustra personalitate Emilia Comișel. La recomandarea sa, piesele au fost înregistrare pe formula de taraf tradițional (vioară, braci, contrabas, tobă). Deocamdată, acestea sunt merituoasele făptuiri ale maestrului Cornel Borza! Succesul și consacrarea sa nu sunt, însă, capăt de carieră, ci intersecție, nod de căi
CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1448869928.html [Corola-blog/BlogPost/364710_a_366039]
-
Rezuș, Constantin Robescu, I. I. Rusu, Stela Serghie, Dan Simonescu, Ene Stanciu, Haralambie Teodoru, Gh. Vețeleanu, D. Bălașa, I. C. Chițimia, Rodica Ciocan-Ivănescu, Gheorghe Hrușcă, Ioan T. Ionescu, I. Ionescu, C. Lodovescu, Gh. Ruscanu, Maria Schmidt, Ilie Grămadă, Aurel Bordenache, Emilia Comișel, Gunther Schuller, Alexandru Andronic, A. Mihăescu, Iosif E. Naghiu, Nicolae Petrescu, Gheorghe Șinca, Haralambie Teodoru, Teodor Costescu, Gh. Dumitrescu-Bistrița, George Magherescu, Mircea Iosif, Gh. Paschia, Em. D. Petrescu, Gh. Popescu, Jozsi Sandor, Virgil Medan, Antonie Plămădeală și mulți alții. Mulțumesc
OFERTĂ DE CARTE (21) IUNIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_alexandru_stanciulescu_barda_1371436654.html [Corola-blog/BlogPost/346095_a_347424]
-
și literatură franceză-limbă și literatură română. Am terminat cu medie mare, ca șef de promoție. Ochii profesorilor din facultate te mai privesc și acum, te urmăresc, te întreabă, îți vorbesc? Da, din toate unghiurile! Zoe Dumitrescu Bușulenga, Alexandru Graur, Emilia Comișel... pot enumera mulți profesori cărora le datorez mai mult decât aș putea-o spune! Ce amintiri ai despre Emilia Comișel? În anul doi am întâlnit-o pe Emilia Comișel. În programa universitară era cuprins folclorul literar - folclorul era un segment
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_vlad_nufarul_dobroge_aurel_v_zgheran_1370942259.html [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
mai privesc și acum, te urmăresc, te întreabă, îți vorbesc? Da, din toate unghiurile! Zoe Dumitrescu Bușulenga, Alexandru Graur, Emilia Comișel... pot enumera mulți profesori cărora le datorez mai mult decât aș putea-o spune! Ce amintiri ai despre Emilia Comișel? În anul doi am întâlnit-o pe Emilia Comișel. În programa universitară era cuprins folclorul literar - folclorul era un segment al disciplinei limba și literatura română. Spre exemplu, se studia structura basmului cult, structura basmului popular... M-a fascinat bogăția
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_vlad_nufarul_dobroge_aurel_v_zgheran_1370942259.html [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
vorbesc? Da, din toate unghiurile! Zoe Dumitrescu Bușulenga, Alexandru Graur, Emilia Comișel... pot enumera mulți profesori cărora le datorez mai mult decât aș putea-o spune! Ce amintiri ai despre Emilia Comișel? În anul doi am întâlnit-o pe Emilia Comișel. În programa universitară era cuprins folclorul literar - folclorul era un segment al disciplinei limba și literatura română. Spre exemplu, se studia structura basmului cult, structura basmului popular... M-a fascinat bogăția și diversitatea culturii tradiționale. În anul trei aveam o
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_vlad_nufarul_dobroge_aurel_v_zgheran_1370942259.html [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
se studia structura basmului cult, structura basmului popular... M-a fascinat bogăția și diversitatea culturii tradiționale. În anul trei aveam o altă disciplină care se numea folclor muzical, dar era un curs facultativ. Aici am întâlnit-o pe geniala Emilia Comișel, profesor, mamă, cercetător, etnomuzicolog... deja mă năpădesc noțiunile. Am adorat-o, am divinizat-o, nutresc și acum o tulburătoare dragoste pentru ea, o vie în imaginația mea, amintire a ei. Avea o structură umanistică ce se transmitea. Trecea printre rânduri
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_vlad_nufarul_dobroge_aurel_v_zgheran_1370942259.html [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
în mintea mea aceste mângâieri, ca atingerea mâinilor mamei, reaud glasul ei, ca ecoul vorbelor mamei. În ce a constat și cum ai fructificat știința ce ți s-a dăruit nemijlocit, cuprinzând în ea experiența, ardoarea și harul etnomuzicologului Emilia Comișel? În vara anului 1970 Emilia Comișel făcea cercetări în Dobrogea, continuându-le pe cele ale unui alt mare colos al folcloristicii românești, Constantin Brăiloiu, care îi fusese profesor și căruia doamna Emilia Comișel i-a rămas un credincios discipol până ce
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_vlad_nufarul_dobroge_aurel_v_zgheran_1370942259.html [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
atingerea mâinilor mamei, reaud glasul ei, ca ecoul vorbelor mamei. În ce a constat și cum ai fructificat știința ce ți s-a dăruit nemijlocit, cuprinzând în ea experiența, ardoarea și harul etnomuzicologului Emilia Comișel? În vara anului 1970 Emilia Comișel făcea cercetări în Dobrogea, continuându-le pe cele ale unui alt mare colos al folcloristicii românești, Constantin Brăiloiu, care îi fusese profesor și căruia doamna Emilia Comișel i-a rămas un credincios discipol până ce a trecut în pulberea de stele
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_vlad_nufarul_dobroge_aurel_v_zgheran_1370942259.html [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
ea experiența, ardoarea și harul etnomuzicologului Emilia Comișel? În vara anului 1970 Emilia Comișel făcea cercetări în Dobrogea, continuându-le pe cele ale unui alt mare colos al folcloristicii românești, Constantin Brăiloiu, care îi fusese profesor și căruia doamna Emilia Comișel i-a rămas un credincios discipol până ce a trecut în pulberea de stele. Noi, grupa ei de studenți, împreună cu cercetători de la Institutul de Etnologie și Folclor „Constantin Brăiloiu” și cu profesori și cadre de la Institutul de Dialectologie am făcut deplasări
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_vlad_nufarul_dobroge_aurel_v_zgheran_1370942259.html [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
a publicului: melosul folcloric românesc! Culegerea nu s-a făptuit printr-un lan de cultură, ci pe o câmpie cu iarbă și flori spontane, trudnic, dar nu descurajator, având sprijinitori spirituali și chiar faptici, pe savanta cercetător și etnolog Emilia Comișel, prof. univ. dr. Gheorghe Oprea (Universitatea Națională de Muzică din București), realizatorii Theodora Popescu, Ion Filip, Simona Patraulea, Marioara Murărescu)... Toate colaborările sale cu Radio Oltenia Craiova, Radio România, Televiziunea Română, Televiziunea din Oradea, Etno TV, Kanal D, TVH... sunt făptuitoare
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412749005.html [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
Dan, Cornel Borza, Petrică Pașca, Angela Buciu, Nicolae Sabău, Anghelina Timiș Lungu, Maria Tripon și multi, mulți alții. De asemenea s-au bucurat de un real succes emisiunile și spectacolele „in memoriam” dirijor George Vancu, Maria Tănase, prof. dr. Emilia Comișel, Mariana Drăghicescu, Dumitru Giurcă-Notar, Cornel Veselău, Ramona Fabian. Ce artist te inspiră, ca model? Toți cei ce slujesc adevăratul cântec popular românesc îmi sunt modele. Dar vocea care mi-a marcat copilăria și care m-a determinat să cânt muzică
MIRCEA CÂRŢIŞOREAN-RAŢIU. IUBIREA DE MELOSUL FOLCLORIC, VOCAŢIE PRIMORDIALĂ ŞI IREPROŞABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1433133576.html [Corola-blog/BlogPost/371016_a_372345]
-
În 1989 a participat la „Floarea din Grădina” și a cucerit trofeul. Această a fost calea. De aici încep colaborările cu Televiziunea Română, cu Societatea Română de Radiodifuziune, sub sprijinul unor celebri realizatori de emisiuni de folclor, cum ar fi Emilia Comișel, Marioara Murărescu, Sorin Grigorescu sau Simona Patraulea. Drumul spre marea scenă a spectacolului de muzică populară și folclorica românească pornește, de fapt, de la „Rapsodia Română”, unde a cântat timp de doi ani sub baghetă inegalabililor Ionel Budișteanu și Paraschiv Oprea
MARIOARA MAN GHEORGHE. CÂNTECUL, DRUMEŢ ÎNTRE HODAC ŞI CLINCENI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1436801113.html [Corola-blog/BlogPost/384466_a_385795]
-
trezesc interesul celor mici, de a-i înlătura nestingherit din fața marelui public. Poate că s-a încercat vreodată și înlăturarea Zinaidei Bolboceanu, dar pentru alți mari muzicieni ai speciei folclorice românești, mecanismele mentale ale invidiei nu activează. De pildă, Emilia Comișel, Mărioara Murărescu, Irina Dragnea, Elise Stan, Maria Mocanu, Constantin Arvinte, Grigore Leșe, Irina Loghin, Ioan Bocșa, Fuego, Gheorghe Roșoga, și alții expun considerații de valoare despre „privighetoarea Basarabiei”, cum e denumită Zinaida Bolboceanu. Invidia este simptomatică, valoarea e perenă. Încât
CÂNTECE MISTUITOARE PE CLEŞTARUL CERULUI ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Grigore_lese_si_zinaida_bolb_aurel_v_zgheran_1375440746.html [Corola-blog/BlogPost/357427_a_358756]
-
și Zsuzsana, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Anton Sattlergasse 115/6. 437. Paizs Alpar, născut la 5 septembrie 1956 în Baia Mare, județul Maramureș, România, fiul lui Paizs Edmund și Elza, cu domiciliul actual în Germania, Dresden, Hofmannstr. 3. 438. Comișel Diethelm Toma, născut la 24 decembrie 1943 în localitatea Hașag, județul Sibiu, România, fiul lui Comișel Thomas și Katharina, cu domiciliul actual în Germania, Traunstein, Haslach Hochstr. 1. 439. Curt Laszlo Alexandru, născut la 1 ianuarie 1944 în localitatea Bekescsaba
EUR-Lex () [Corola-website/Law/112179_a_113508]
-
la 5 septembrie 1956 în Baia Mare, județul Maramureș, România, fiul lui Paizs Edmund și Elza, cu domiciliul actual în Germania, Dresden, Hofmannstr. 3. 438. Comișel Diethelm Toma, născut la 24 decembrie 1943 în localitatea Hașag, județul Sibiu, România, fiul lui Comișel Thomas și Katharina, cu domiciliul actual în Germania, Traunstein, Haslach Hochstr. 1. 439. Curt Laszlo Alexandru, născut la 1 ianuarie 1944 în localitatea Bekescsaba, Ungaria, fiul lui Curt Traian și Ghizela, cu domiciliul actual în Germania, Berlin, Leipzigerstr. 44. 440
EUR-Lex () [Corola-website/Law/112179_a_113508]
-
vol. I-II), Ed. Muzicală, București 1976, 1978. Ciocan, D. - Probleme de semiotică muzicală, în: Studii de muzicologie, vol. XXI, Ed. Muzicală, București, 1988 Ciortea, T.- Cvartetele lui Beethoven, Ed. Muzicală, București, 1986. *** - Colecții antologice și monografice de cântece populare. Comișel, E. Folclorul copiilor, Editura Muzicală 1982 Comișel, E, Studii de etnomizicologie, Editura Muzicală, București, 1986 Constantinescu, G., Boga, I., O călătorie prin istoria muzicii, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2007 Cosma, O. L: Hronicul muzicii românești vol I-IX, Editura
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
1978. Ciocan, D. - Probleme de semiotică muzicală, în: Studii de muzicologie, vol. XXI, Ed. Muzicală, București, 1988 Ciortea, T.- Cvartetele lui Beethoven, Ed. Muzicală, București, 1986. *** - Colecții antologice și monografice de cântece populare. Comișel, E. Folclorul copiilor, Editura Muzicală 1982 Comișel, E, Studii de etnomizicologie, Editura Muzicală, București, 1986 Constantinescu, G., Boga, I., O călătorie prin istoria muzicii, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2007 Cosma, O. L: Hronicul muzicii românești vol I-IX, Editura Muzicală, București Cumpătă, D. - Elemente de metodică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Republicii Populare Române. 10. Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 396 din 31.03.1959 privind suplimentarea efectivelor Ministerului Afacerilor Interne. 11. Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 423 din 4.04.1959 privind acordarea unei pensii speciale generalului locotenent în rezervă Comișel Pantelimon. 12. Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 426 din 4.04.1959 privind schimbarea destinației și scoaterea din producția agricolă a unui teren situat în extravilanul orașului Iași. 13. Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 428 din 4.04.1959 privind
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195103_a_196432]