162 matches
-
au rostit alocuțiuni: prof. dr. Al.I.Bădulescu și Irina Drahnea Comișel, prof.dirijorul și compozitorul Leonida Brezeanu ș.a.. Manifestarea s-a încheiat cu vizionarea filmului documentar- Centenar Emilia Comișel, o viață dedicată etnomuzicologiei românești- comentat de prof.dr. Irina Dragnea Comișel și cu un recital vocal- instrumental susținut de soprana Rodica Anghelescu solistă a Ansamblului „Ciocâlia”- București, violonista Ancuța Adela-Liceul de Artă Ploiești ș.a.
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
despre muzicianul care era mai cunoscut în Franța, decât în Ungaria, propria sa patrie. Este/era mai cunoscut ca folclorist, una dintre științele muzicii foarte la moda odată, căreia i s-au dedicat Bartok Bela, Kodaly Zoltan, Constantin Brailoiu, Emilia Comișel... Foarte apropiat ca leat de Bartok și Kodaly, Lajta Laszlo s-a ocupat fără de odihnă de recuperarea patrimoniului muzical ce era încă viu în teritoriul transilvan și nu numai. Secuimea, zona Ciucului, cea de pe lângă Cluj, de la Sic au fost
Lajta Laszlo 1892-1963 by Ecaterina STAN () [Corola-journal/Journalistic/84263_a_85588]
-
absolventă de Conservator, dar și ca pasionată și sârguincioasă căutătoare în domeniul fără început și fără final, al artei muzicale. A plecat în explorarea nimbului muzicii ispitită de un ce misterios pe care i l-a insuflat savanta muzicolog Emilia Comișel și s-a infiltrat până la însăilăturile de pe dedesubtul muzicii folclorice românești, ca un croitor care lucrează în sens invers la un costum descosându-l cu migală, cu unghia, cu dinții și cu vârful acului. De aceea, Rodica Anghelescu știe multă
RODICA ANGHELESCU. O SUPERIOARĂ CALITATE SUFLETEASCĂ ŞI INTELECTUALĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360247_a_361576]
-
În 1989 a participat la „Floarea din Grădina” și a cucerit trofeul. Această a fost calea. De aici încep colaborările cu Televiziunea Română, cu Societatea Română de Radiodifuziune, sub sprijinul unor celebri realizatori de emisiuni de folclor, cum ar fi Emilia Comișel, Marioara Murărescu, Sorin Grigorescu sau Simona Patraulea. Drumul spre marea scenă a spectacolului de muzică populară și folclorica românească pornește, de fapt, de la „Rapsodia Română”, unde a cântat timp de doi ani sub baghetă inegalabililor Ionel Budișteanu și Paraschiv Oprea
MARIOARA MAN GHEORGHE. CÂNTECUL, DRUMEŢ ÎNTRE HODAC ŞI CLINCENI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384466_a_385795]
-
Rezuș, Constantin Robescu, I. I. Rusu, Stela Serghie, Dan Simonescu, Ene Stanciu, Haralambie Teodoru, Gh. Vețeleanu, D. Bălașa, I. C. Chițimia, Rodica Ciocan-Ivănescu, Gheorghe Hrușcă, Ioan T. Ionescu, I. Ionescu, C. Lodovescu, Gh. Ruscanu, Maria Schmidt, Ilie Grămadă, Aurel Bordenache, Emilia Comișel, Gunther Schuller, Alexandru Andronic, A. Mihăescu, Iosif E. Naghiu, Nicolae Petrescu, Gheorghe Șinca, Haralambie Teodoru, Teodor Costescu, Gh. Dumitrescu-Bistrița, George Magherescu, Mircea Iosif, Gh. Paschia, Em. D. Petrescu, Gh. Popescu, Jozsi Sandor, Virgil Medan, Antonie Plămădeală și mulți alții. Mulțumesc
OFERTĂ DE CARTE (22) SEPTEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364391_a_365720]
-
era cioban, cânta la caval. A urmat cursurile Conservatorului din București, fiind o studentă eminentă. Nu a reușit să devină soprană deoarece i s-a schimbat vocea după o operație de amigdalită. În timpul studenției a fost remarcată de profesorii Emilia Comișel și Gheorghe Oprea, care au îndrumat-o spre muzica populară. Ea a mărturisit că de la ei a învățat să privească „folclorul ca pe ceva viu, care ne reprezintă, și prin care putem să cunoaștem neamul acesta”. Și-a început carierea
UN SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI NOSTRU de ACADEMIA DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364060_a_365389]
-
și literatură franceză-limbă și literatură română. Am terminat cu medie mare, ca șef de promoție. Ochii profesorilor din facultate te mai privesc și acum, te urmăresc, te întreabă, îți vorbesc? Da, din toate unghiurile! Zoe Dumitrescu Bușulenga, Alexandru Graur, Emilia Comișel... pot enumera mulți profesori cărora le datorez mai mult decât aș putea-o spune! Ce amintiri ai despre Emilia Comișel? În anul doi am întâlnit-o pe Emilia Comișel. În programa universitară era cuprins folclorul literar - folclorul era un segment
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
mai privesc și acum, te urmăresc, te întreabă, îți vorbesc? Da, din toate unghiurile! Zoe Dumitrescu Bușulenga, Alexandru Graur, Emilia Comișel... pot enumera mulți profesori cărora le datorez mai mult decât aș putea-o spune! Ce amintiri ai despre Emilia Comișel? În anul doi am întâlnit-o pe Emilia Comișel. În programa universitară era cuprins folclorul literar - folclorul era un segment al disciplinei limba și literatura română. Spre exemplu, se studia structura basmului cult, structura basmului popular... M-a fascinat bogăția
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
vorbesc? Da, din toate unghiurile! Zoe Dumitrescu Bușulenga, Alexandru Graur, Emilia Comișel... pot enumera mulți profesori cărora le datorez mai mult decât aș putea-o spune! Ce amintiri ai despre Emilia Comișel? În anul doi am întâlnit-o pe Emilia Comișel. În programa universitară era cuprins folclorul literar - folclorul era un segment al disciplinei limba și literatura română. Spre exemplu, se studia structura basmului cult, structura basmului popular... M-a fascinat bogăția și diversitatea culturii tradiționale. În anul trei aveam o
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
se studia structura basmului cult, structura basmului popular... M-a fascinat bogăția și diversitatea culturii tradiționale. În anul trei aveam o altă disciplină care se numea folclor muzical, dar era un curs facultativ. Aici am întâlnit-o pe geniala Emilia Comișel, profesor, mamă, cercetător, etnomuzicolog... deja mă năpădesc noțiunile. Am adorat-o, am divinizat-o, nutresc și acum o tulburătoare dragoste pentru ea, o vie în imaginația mea, amintire a ei. Avea o structură umanistică ce se transmitea. Trecea printre rânduri
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
în mintea mea aceste mângâieri, ca atingerea mâinilor mamei, reaud glasul ei, ca ecoul vorbelor mamei. În ce a constat și cum ai fructificat știința ce ți s-a dăruit nemijlocit, cuprinzând în ea experiența, ardoarea și harul etnomuzicologului Emilia Comișel? În vara anului 1970 Emilia Comișel făcea cercetări în Dobrogea, continuându-le pe cele ale unui alt mare colos al folcloristicii românești, Constantin Brăiloiu, care îi fusese profesor și căruia doamna Emilia Comișel i-a rămas un credincios discipol până ce
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
atingerea mâinilor mamei, reaud glasul ei, ca ecoul vorbelor mamei. În ce a constat și cum ai fructificat știința ce ți s-a dăruit nemijlocit, cuprinzând în ea experiența, ardoarea și harul etnomuzicologului Emilia Comișel? În vara anului 1970 Emilia Comișel făcea cercetări în Dobrogea, continuându-le pe cele ale unui alt mare colos al folcloristicii românești, Constantin Brăiloiu, care îi fusese profesor și căruia doamna Emilia Comișel i-a rămas un credincios discipol până ce a trecut în pulberea de stele
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
ea experiența, ardoarea și harul etnomuzicologului Emilia Comișel? În vara anului 1970 Emilia Comișel făcea cercetări în Dobrogea, continuându-le pe cele ale unui alt mare colos al folcloristicii românești, Constantin Brăiloiu, care îi fusese profesor și căruia doamna Emilia Comișel i-a rămas un credincios discipol până ce a trecut în pulberea de stele. Noi, grupa ei de studenți, împreună cu cercetători de la Institutul de Etnologie și Folclor „Constantin Brăiloiu” și cu profesori și cadre de la Institutul de Dialectologie am făcut deplasări
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
Rezuș, Constantin Robescu, I. I. Rusu, Stela Serghie, Dan Simonescu, Ene Stanciu, Haralambie Teodoru, Gh. Vețeleanu, D. Bălașa, I. C. Chițimia, Rodica Ciocan-Ivănescu, Gheorghe Hrușcă, Ioan T. Ionescu, I. Ionescu, C. Lodovescu, Gh. Ruscanu, Maria Schmidt, Ilie Grămadă, Aurel Bordenache, Emilia Comișel, Gunther Schuller, Alexandru Andronic, A. Mihăescu, Iosif E. Naghiu, Nicolae Petrescu, Gheorghe Șinca, Haralambie Teodoru, Teodor Costescu, Gh. Dumitrescu-Bistrița, George Magherescu, Mircea Iosif, Gh. Paschia, Em. D. Petrescu, Gh. Popescu, Jozsi Sandor, Virgil Medan, Antonie Plămădeală și mulți alții. Mulțumesc
OFERTĂ DE CARTE (23) NOIEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368579_a_369908]
-
Rezuș, Constantin Robescu, I. I. Rusu, Stela Serghie, Dan Simonescu, Ene Stanciu, Haralambie Teodoru, Gh. Vețeleanu, D. Bălașa, I. C. Chițimia, Rodica Ciocan-Ivănescu, Gheorghe Hrușcă, Ioan T. Ionescu, I. Ionescu, C. Lodovescu, Gh. Ruscanu, Maria Schmidt, Ilie Grămadă, Aurel Bordenache, Emilia Comișel, Gunther Schuller, Alexandru Andronic, A. Mihăescu, Iosif E. Naghiu, Nicolae Petrescu, Gheorghe Șinca, Haralambie Teodoru, Teodor Costescu, Gh. Dumitrescu-Bistrița, George Magherescu, Mircea Iosif, Gh. Paschia, Em. D. Petrescu, Gh. Popescu, Jozsi Sandor, Virgil Medan, Antonie Plămădeală și mulți alții. Mulțumesc
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
Felicia Costin, o casetă video și CD-ul realizat de TVR, intitulat „Deschide ușa creștine”. În prezent pregătește lansarea celui de-al patrulea CD personal. Acest album include și piese vechi din culegerea Bela Bartock, oferite de către ilustra personalitate Emilia Comișel. La recomandarea sa, piesele au fost înregistrare pe formula de taraf tradițional (vioară, braci, contrabas, tobă). Deocamdată, acestea sunt merituoasele făptuiri ale maestrului Cornel Borza! Succesul și consacrarea sa nu sunt, însă, capăt de carieră, ci intersecție, nod de căi
CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364710_a_366039]
-
2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Interviuri > MARIN VOICAN-GHIOROIU - DIALOG CU RODICA ANGHELESCU DESPRE „EMILIA COMIȘEL” (1913 - 2013) Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 781 din 19 februarie 2013 Toate Articolele Autorului „Și ah, era atâta de frumoasă, Cum numa-n vis o dată-n viața ta Un înger blând cu fața radioasă, Venind din
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
cucerit de minunatul glas cu care te-a înzestrat bunul Dumnezeu. Aș dori să le împărtășești cititorilor noștri când a început acest drum al afirmării artistice ca solistă de muzică populară, și ce amintiri te leagă de marea doamnă Emilia Comișel, profesor universitar doctor, etnomuzicolog de talie internațională, având în vedere că pe 28 Februarie 2013 va avea loc în sala George Enescu din cadrul Universității Naționale de Muzică București sărbătorirea a o sută de ani de la nașterea sa? Rodica Anghelescu: Zilele
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
mi-o adresezi, am în momentul de față o tresărire: „Doamne, chiar... ce făceam eu acum 21 de ani în 1992 în luna Martie?" Da, da... este anul când am avut fericita onoare s-o cunosc pe distinsa doamnă Emilia Comișel. M.V.G: Ce amintiri îți trec prin minte după două decenii? Rodica Anghelescu: Parcă a fost mai ieri... Văd cum voalul timpului se ridică suflat de briza copilăriei și, într-o dimineța cu mult soare, care inunda strada Principatelor Unite
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
copiez la indigou. Cum destinul fiecărui om este de a-l ridica sau coborî, de-ai veni în cale cu norocul pe care-l doresc toți muritorii, eu am avut șansa vieții mele s-o întâlnesc pe minunata profesoară Emilia Comișel, președintele juriului acelui festival, etnomuzicolog de geniu, iubitoare de folclor... cum puțini oameni de talia domniei sale se vor naște pe pământul României. O adevărată mamă care m-a îndrăgit și a văzut în mine un talent nativ, o viitoare interpretă
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
a ținut tot la Giurgiu și unde am reușit să ocup locul II la interpretare. De aacolo înainte am început o muncă susținută de pregătire cu doamna profesor Steluța Popa, care se consulta de fiecare dată cu doamna profesor Emilia Comișel atunci când reușeam să-nvăț un nou cântec. Dumnealor se bucurau de progresele mele vocale și mă sfătuiau că ar fi bine să mă gândesc să-mi fac un repertoriu personal. M.V.G: Ce stare de spirit aveai în acele momente
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
s-au mai dus două decenii pe apa timpului nevăzut... Pentru mine acel an a fost triumful vieții... anul ce prevestea viitoarea cântăreață de folclor. Debut la Sala Radio, în 15 martie, la concertul aniversar „La 80 de ani - Emilia Comișel"! Am fost invitată în mod special! A fost un adevărat regal al muzicii populare de cea mai bună calitate. Am avut marea onoare să cânt lângă artiști consacrați precum: Maria Ciobanu, Marin Chisăr, Elena Roizen, Tiberiu Ceia, Angelica Stoican, Floarea
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
-o acompaniată fiind de Marin Cotoanță la cobză, iar hăulita „Mă-ntreba neica aseară", am cântat-o cu Orchestra de Folclor Radio, dirijor maestrul Paraschiv Oprea. Seară de neuitat când am făcut primul meu bis. Cântasem pentru minunata doamnă Emilia Comișel, iar buchete de flori pe care le primise aveau pe fiecare petală razele ochilor tuturor cântăreților care o apreciau până la divinizare, fiindu-i recunoscători pentru ajutorul primit, o vorbă de suflet, un sfat de specialist, sau o îndrumare în alegerea
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
în curmătură" au picurat ca armonii celeste... mulțumindu-i pe iubiții mei spectatorii, cărora le-am mai oferit în dar un câtec, „Bate vântul vinerea”, primit de la renumitul cantautor, prof.univ. Alexandru Mica. Trebuie să mai amintesc despre distinsa doamnă Emilia Comișel că a fost discipolul marelui etnomuzicolog Constantin Brăiloiu, căruia i-a continuat opera. Sper ca nu peste mulți ani... miile de pagini, de studiu și cercetare, rămase ca un tezaur în biblioteca fiicei sale Irina, să vadă lumina tiparului în
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
au deschis ușile afirmării vocale! La Festivalul „Maria Lătărețu" - 1993 Târgu Jiu, care a avut loc în toamnă, am obținut „Premiul special al juriului". Am avut surpriza ca „șefii localnici" să se opună hotărârii luată în unanimitate de către profesoarele Emilia Comișel, Steluța Popa, Eugenia Florea și Marioara Murărescu pentru a mi se atribui Premiul I, dar timpul și-a spus cuvântul... Cei care au fost urcați pe podium din considerente - mai mult sau mai puțin documentate muzical - cortina uitării le-a
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]