88 matches
-
de obicei local și sunt mult mai agresive decât tumora inițială. O bună calitate a supraviețuirii celor cu glioblastom multiform depinde de: vârsta (sub 45 ani), durata între debutul simptomatologiei și operație (mai mare de 6 luni), debutul cu crize comițiale și nu cu alterarea stării de conștiență, localizarea frontală a tumorii și un status neurologic bun preoperator [31]. Pentru un prognostic bun este nevoie și de o rezecție tumorală largă, dacă se poate totală. La pacienții la care s-a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
mai rar au alte localizări cum ar fi cisterna ambientală, cisterna chiasmatică, fosa interpedunculară, fisura sylviană, cisterna pontină, tela choroidea, emisferele cerebrale, măduva lombosacrată [1,5,9-11,13]. Lipoamele sunt rar simptomatice. În cazurile simptomatice cel mai adesea apar crize comițiale (peste 50% din cazurile simptomatice) sau hidrocefalie (leziunile de unghi ponto-cerebelos și cele de plexuri coroide) [1,11,13]. Unele se asociază cu alte malformații ale SNC cum ar fi displazia și agenezia de corp calos în cazurile lipoamelor de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
structura lor intră celule neuronale ganglionare și gliale neoplazice, celularitatea este moderată, rar apare pleiomorfism celular sau mitoze. Macroscopic apar ca tumori ferme, bine delimitate, de culoare gri ce pot avea componente chistice. Prezentarea clinică. Cel mai frecvent apar episoadele comițiale (pentru tumorile supratentoriale) - 40% din cazurile de epilepsie de lob temporal sunt date de această leziune [26]; poate apare cefalea, vertijul sau ataxia (pentru leziunile de fosă posterioară) sau paraplegia/pareza pentru leziunile medulare. Simptomatologia, în funcție de localizarea tumorii, poate evolua
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
nivelul fosei posterioare), priza de contrast este moderată. Varianta anaplazică are tendința de a se încărca mai puternic cu contrast și produce mai mult edem peritumoral. Tratamentul acestor leziuni are la bază rezecția chirurgicală, aceasta fiind „gold standard”. Controlul episoadelor comițiale după chirurgie poate ajunge până la 80%. Ratele de supraviețuire post-operator pe termen lung nu diferă semnificativ în funcție de gradul WHO (84% la 10 ani pentru WHO I și 83% pentru WHO II sau III), în schimb procentul de pacienți care supraviețuiesc
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Markerul celular CD34 este pozitiv la aceste tumori (ca și în cazul displaziei corticale, sugerând existența unei legaturi patofiziologice între aceste entități epileptogene) [31]. Prezentarea clinică gangliocitoamelor depinde de localizarea lor. Cel mai frecvent acești pacienți se prezintă cu episoade comițiale dar pot apărea și tulburări endocrine (tumori selare), cefalee, deficite neurologice sau simptome date de creșterea presiunii intracraniene [26]. Imagistic nu există caracteristici tipice acestor tumori, pe examinarea CT cranian ele putând apărea ca leziuni hipodense cu calcificări intratumorale, cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
minim efect de masă, caz în care pe RMN apar leziuni cu intensități mixte în T1 și hipointense în T2 [33], eventual și cu componentă chistică. Tratamentul acestor leziuni este exclusiv chirurgical, postoperator obținându-se un control bun al episoadelor comițiale și rezultate bune privind supraviețuirea de lungă durată. Există puține date despre terapia adjuvantă în cazul acestor tumori [31]. NEUROCITOMUL CENTRAL Este o tumoră rară ce reprezintă aproximativ jumătate din tumorile intraventriculare la adult dar reprezintă doar 0,25-0,5
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
diplopie intermitentă sau permanentă; - semne de iritație meningiană (evocatoare pentru posibilatatea de angajare cerebeloasă în absența hemoragiei subarahnoidiene); - tulburări endocrine prin compresiune directă bazal-lichidiană și expansiune intraselară datorită HIC și cu aspect secundar de șa turcească goală („empty sella”); - crizele comițiale - frecvente în tumori supratentoriale cu hipertensiune intracraniană; („iritația” corticală indusă tumoral este relevată mai precoce prin creșterea presiunii intracraniene); - tulburări acustico vestibulare - vertij, nistagmus etc., care par dependente de localizarea tumorală în fosa cerebeloasă. Tabloul clinic poate fi complet sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
riscul este de 3 ori mai mare decât la nefumători), utilizarea de contraceptive orale, consumul excesiv de alcool, abuzul de droguri ș.a. [1-3]. Simptomele cuprind cefaleea (violentă cu debut brusc, în câteva secunde), greață și vărsături, rigiditate nucală, fotofobie, diplopie, crize comițiale. Condiția clinică a pacientului corelată cu vârsta și cantitatea de sânge, observată pe CT pot fi un ghid important pentru evaluarea evoluției. Scara de gradare WFNS este compusă din combinarea scorului Glasgow cu prezența sau absența deficitelor 367 neurologice la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
ruptură. Până la efectuarea acestui transfer, responsabilitatea de aplicare corectă a protocolului de îngrijire este în sarcina medicului de gardă ce a preluat cazul. 2. Menținerea pacientului în clinostatism pentru reducerea riscului unei noi rupturi, combaterea agitației psihomotorii și profilaxia crizelor comițiale dar cu evitarea influențării stării de conștientă și a hipotensiunii arteriale prin sedare, tratamentul tulburărilor hidroelectrolitice, a hipertensiunii intracraniene, menținerea funcțiilor vitale și monitorizarea, evaluarea și corectarea la nevoie a factorilor hemostazei. 3. CT de urgență pentru autentificarea hemoragiei subarahnoidiene
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
depășirea cu succes a efectelor inițiale a HSA cât și a complicațiilor posibile: vasospasm, hidrocefalie, 382 edem cerebral, hipertensiune intracraniană, hiponatremie, complicații neurovegetative și sistemice etc. Trecerea cu bine peste episodul acut, nu scutește pacientul de eventuale complicații tardive: crize comițiale, hidrocefalie, noi HSA. Majoritatea acestor complicații pot fi decelate printr-o dispensarizare corectă și tratate. Pacientul trebuie sfătuit pentru înlăturarea factorilor de risc pentru formarea unui nou anevrism: renunțarea totală la fumat și la excesul de alcool, normalizarea tensiunii arteriale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
subtentoriale. Alterarea stării de conștiență este prezentă în 40% dintre hemoragiile cerebrale, mai ales în cele cu topografie profundă. Se datorează fie interesării precoce a sistemului reticulat activator ascendent (SRAA) în hemoragiile talamice și pontine, fie hipertensiunii intracraniene importante. Crizele comițiale la debut se întâlnesc în 5-15% dintre hemoragii, fiind specifice celor lobare (21% din hemoragiile intracerebrale subcorticale). Ele se produc în majoritatea cazurilor (75%) în primele ore după debutul hemoragiei. Monitorizarea EEG a pacienților cu hemoragie cerebrală a depistat și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
care a fost de asemenea rezolvat chirurgical. CLINICA MALFORMAȚIILOR ARTERIO-VENOASE În cele mai multe cazuri MAV sunt leziuni silențioase, care evoluează fără simptomatologie sau cu simptomatologie nespecifică atribuite altor afecțiuni. Ruptura MAV generează hemoragie intracerebrală sau subarahnoidiană. Tabloul clinic mai cuprinde crizele comițiale, cefaleea și deficitul neurologic progresiv. În cazul copiilor mici, prezența unei MAV la nivel cerebral poate fi sugerată de apariția fenomenelor de insuficiență cardiacă, urmare a efectului de shunt vascular arterio-venos [2,8]. Hemoragia este cea mai frecventă formă de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
intraventriculară, având ca urmare alterarea stării de conștiență, sindrom de iritație meningeană, sindrom de hipertensiune intracraniană. Cel mai frecvent, hemoragia este de tip intraparenchimatos, sângele cu presiune crescută disecând substanța cerebrală cu constituirea de hematom la acest nivel [2]. Crizele comițiale reprezintă a doua manifestare ca frecvență a MAV Frecvența acestora este de 11 până la 33% la pacienții cu leziuni simptomatice [2,17]. Crizele pot fi atât generalizate cât și focale. Ca simptom de însoțire a MAV, cefaleea este de obicei
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
hemoragia, în 47% din cazuri, în marea majoritate hemoragia intraparenchimatoasă fiind însoțită de hemoragie intraventriculară. Spre deosebire de literatura de specialitate, deficitul neurologic progresiv a fost, în experiența noastră, a doua cauză de prezentare, în 24% din cazuri, fiind urmată de crizele comițiale (16%) și cefalee (16%). DIAGNOSTICUL MALFORMAȚIILOR ARTERIO-VENOASE Diagnosticul MAV cuprinde tehnicile uzuale imagistice utilizate la nivel cerebral: examinarea CT, RMN și angiografia cerebrală, dar și tehnici mai elaborate, cum ar fi examinarea CT cu xenon, angio-RMN și RMN funcțional, angiografia
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
cuprinde excizia chirurgicală, tehnicile de embolizare endovasculară, radiochirurgia stereotactică sau combinații ale acestora - tratament multimodal [1]. TRATAMENTUL CHIRURGICAL Prezintă avantajul de a elimina focarul hemoragic, de a scădea riscul de resângerare și de a oferi un bun control al crizelor comițiale. Rezultatele tratamentului chirurgical sunt însă influențate de o serie de factori în relație cu MAV și anume dimensiunile acesteia (MAV de mari dimensiuni fiind grevate de o morbiditate mai crescută), de localizare (cele profunde și cele din fosa poste 406
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
de masă produs de hematomul rezultat ca urmare a rupturii malformației. Obiectivul de bază al intervenției chirurgicale este excluderea în totalitate a leziunii, eliminând riscul de sângerare ulterioară Rezecția incompletă nu reduce riscul de sângerare recurentă și nici apariția crizelor comițiale [8]. Câteva aspecte ale strategiei chirurgicale necesită însă o nuanțare. În ceea ce privește „timming”-ul operației după hemoragie, majoritatea autorilor recomandă o intervenție chirurgicală la 3-4 săptămâni după sângerare, pentru a avea un creier relaxat, hemoliza cheagului și delimitarea netă a MAV
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
autoreglare spre zone anterior hipovascularizate ca urmare a fenomenelor de furt vascular generate de MAV. Depășirea mecanismelor de autoreglare pot duce la edem și hemoragie în teritoriile adiacente. Postoperator, la cazuistica noastră, complicațiile au constat în deficite neurologice (11%), crize comițiale (4%), hidrocefalie (9%), resângerare (9%); restul cazurilor (67%) au prezentat o evoluție favorabilă, cu recuperare completă postoperatorie. 86% dintre pacienți au prezentat un scor G.O.S. 4-5 (fig. 5.44), mortalitatea fiind de 4,8%. Rezultatele tratamentului chirurgical depind
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
nivel spinal epidural (în funcție de accesibilitatea acestei locații) - generând așa numitele „unde D”. PEM ca și PESS sunt folosite în monitorizarea intraoperatorie în chirurgia cerebrală și spinală. Trebuie menționat însă caracterul epileptogen al acestei stimulări în special la pacienții cu risc comițial crescut și la stimulare cu frecvență crescută. 64 Limitările acestei monitorizări: - evaluarea doar a sistemului motor (pot fi asociate cu monitorizarea PESS); - influența drogurilor anestezice; - influența relaxantelor musculare; - pacienții epileptici; - pacienții cu implante metalice craniene sau cervicale și cei cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
din ele au fost văzute și examinate frecvent de către oftalmolog și nu au prezentat decolorare papilară, numai după câțiva ani, când au dezvoltat întreg tabloul clinic al SM. Foarte rare sunt cazurile când boala a debutat cu simptome paroxistice: crize comițiale, nevralgii trigeminale sau un sindrom vertiginos de tip Ménier. Între factorii favorizanți de declanșare a SM amintim: infecțiile respiratorii, întreruperea sarcinii, travaliul din timpul nașterii, eforturile fizice mari, expunerile la soare, diferite tratamente hidrocalorice pentru afecțiuni reumatice, surmenajul și altele
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
demografice și epidemiologice la vârsta a treia. 3. Teoriile îmbătrânirii. 4. Evaluarea medico-psiho-socială a vârstnicului. 5. Ateroscleroza. Aterotromboza. 6. Îmbătrânirea normală a sistemului nervos. 7. Accidentele vasculare cerebrale la vârsta a treia. 8. Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene. 9. Crizele comițiale tardive și neuropatiile la vârstnic. 10. Demențele de tip Alzheimer și non-Alzheimer. 11. Afecțiunile organelor de simț la vârstnic. 12. Depresia la vârstnic. 13. Psihoze și nevroze la vârsta a treia. 14. Tulburări ale somnului la vârstnici. 15. Îmbătrânirea normală
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
demografice și epidemiologice la vârsta a treia. 3. Teoriile îmbătrânirii. 4. Evaluarea medico-psiho-socială a vârstnicului. 5. Ateroscleroza. Aterotromboza. 6. Îmbătrânirea normală a sistemului nervos. 7. Accidentele vasculare cerebrale la vârsta a treia. 8. Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene. 9. Crizele comițiale tardive și neuropatiile la vârstnic. 10. Demențele de tip Alzheimer și non-Alzheimer. 11. Afecțiunile organelor de simț la vârstnic. 12. Depresia la vârstnic. 13. Psihoze și nevroze la vârsta a treia. 14. Tulburări ale somnului la vârstnici. 15. Îmbătrânirea normală
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
demografice și epidemiologice la vârsta a treia. 3. Teoriile îmbătrânirii. 4. Evaluarea medico-psiho-socială a vârstnicului. 5. Ateroscleroza. Aterotromboza. 6. Îmbătrânirea normală a sistemului nervos. 7. Accidentele vasculare cerebrale la vârsta a treia. 8. Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene. 9. Crizele comițiale tardive și neuropatiile la vârstnic. 10. Demențele de tip Alzheimer și non-Alzheimer. 11. Afecțiunile organelor de simț la vârstnic. 12. Depresia la vârstnic. 13. Psihoze și nevroze la vârsta a treia. 14. Tulburări ale somnului la vârstnici. 15. Îmbătrânirea normală
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
memorie cu performanțe slabe retrograde și anterograde; irascibilitate, dezinteres; tulburări accentuate de concentrare; ± tulburări de mers și manipulație în asociere cu deficite motorii de tip hemipareză; hemiplegie, tulburări de vorbire tip afazie mixtă ± tulburări date de afectarea nervilor cranieni; ± crize comițiale; ± sindroame diskinetice. 4. TCC grave, ce duc la sechele definitive: lipsă mare de substanță osoasă craniană post operatorie; volete mari, hemiplegii; paraplegii; tetratraplegii, tulburări psihice severe, crize comițiale frecvente, tulburări de vorbire, tulburări sfincteriene permanente. Simptomatologia poate duce la diagnostice
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
de vorbire tip afazie mixtă ± tulburări date de afectarea nervilor cranieni; ± crize comițiale; ± sindroame diskinetice. 4. TCC grave, ce duc la sechele definitive: lipsă mare de substanță osoasă craniană post operatorie; volete mari, hemiplegii; paraplegii; tetratraplegii, tulburări psihice severe, crize comițiale frecvente, tulburări de vorbire, tulburări sfincteriene permanente. Simptomatologia poate duce la diagnostice grave: sindroame psihoorganice deteriorative până la demență posttraumatică. Multe leziuni ale măduvei spinării sunt determinate de fenomenele secundare din minutele și orele de după producerea traumatismului. Ca și în cazul
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
memorie cu performanțe slabe retrograde și anterograde; irascibilitate, dezinteres; tulburări accentuate de concentrare; ± tulburări de mers și manipulație în asociere cu deficite motorii de tip hemipareză; hemiplegie, tulburări de vorbire tip afazie mixtă ± tulburări date de afectarea nervilor cranieni; ± crize comițiale; ± sindroame diskinetice. 4. TCC grave, ce duc la sechele definitive: lipsă mare de substanță osoasă craniană post operatorie; volete mari, hemiplegii; paraplegii; tetraplegii, tulburări psihice severe, crize comițiale frecvente, tulburări de vorbire, tulburări sfincteriene permanente. Simptomatologia poate duce la diagnostice
CRITERII ŞI NORME din 25 ianuarie 2012 de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se stabileşte aptitudinea şi încadrarea în grade de invaliditate pentru cadrele militare, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]