70 matches
-
Internaționale din Spania, a făcut carieră ani de zile în cadrul C.C. al P.C.R., devenind socrul lui Valentin Ceaușescu, dar dezagreat se pare, din motivele de mai sus, de Nicolae Ceaușescu . Atât Vasili cât și Alexandru Iliescu aveau legături puternice printre comitagii bulgari din DRO, care militau - cum am menționat - pentru secesiunea Dobrogei, sub lozinca Trăiască Republică Populară Dobrogeana (Arhiva C.C. P.C.R. fond 31, mapă 20 din 1940). De altfel, trebuie precizat că DRO nu era compusă exclusiv din bulgari. Din cadrul organizatei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
un teren de luptă, în care diferite organizații extremiste și/sau teroriste au atacat spațiul românesc provocând, cu barbarie și sadism, victime printre țărani, comercianți, coloniști, autorități civile sau militare. În esență, granița era amenințată de bande de tâlhari, denumiți comitagii, adepți ai unor ideologii naționalist-șovine sau naționalist-comuniste, care atacau români, turci, tătari, macedoneni și chiar bulgari, în scopul inducerii sentimentului de panică și izgonirii din zonă. Pe termen lung, prin diferite metode - politice, economice, teroriste - și cu sprijinul tacit sau
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
se afla subordonată, evident acoperit, Statului Major de la Sofia. Misiunile operative constau în plasarea refugiaților, sub formă de coloniști, de-a lungul Cadrilaterului, legături cu populația din Dobrogea în scopul menținerii unui aparat de informații, organizarea și înarmarea unităților de comitagii, precum și înființarea nucleelor de simpatizanți în România, pentru a colabora în acțiunile ce aveau loc. La data de 26 octombrie 1919 Direcțiunea Siguranței Generale a fost informată de șeful Serviciului Special de Siguranță din Dobrogea despre organizarea, la Sofia, în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ducă la măsuri excepționale, iar acestea să fie prezentate ca acțiuni de terorizare și prigoană a populației bulgare de către statul român. În caz de război, planurile militare prevedeau ca nucleele informative să execute instrucțiunile primite de la Sofia, iar unitățile de comitagii să distrugă comunicațiile și clădirile administrative, să producă incendii la obiectivele industriale și panică în rândul populației civile. Pentru pregătirea tineretului dobrogean în acest scop, în timpul executării stagiului militar, aceștia efectuau misiuni informative ordonate de atașatul militar din București și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
români. De asemenea, D.R.O. s-a angajat să comită acțiuni comunist-revoluționare doar în România, conducătorii organizației să fie cunoscuți de structurile informative bulgare, iar informațiile obținute să fie trimise, în copie, la Statul Major. Într-un grafic al atacurilor comitagiilor din perioada 1923-1932 s-a constatat o scădere a numărului acestora de la 120 în 1923 la circa un sfert în 1932. Semnificativ este că în primii trei ani s-au înregistrat peste 100 de atacuri pe an (120, 121, respectiv
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în primii trei ani s-au înregistrat peste 100 de atacuri pe an (120, 121, respectiv 115) după care, în următorii trei ani, 1926-1928, scăderea lor să fie evidentă (70, 35, respectiv 38). La cumpăna deceniilor trei și patru (1929-1931) comitagii și-au redus și mai mult agresiunile (21, 25, respectiv 13 atacuri), pentru ca, în ultimul an (1932) să fie constatate un număr de 21 de incursiuni pe teritoriul românesc. Pe de altă parte, slăbiciunile sistemului politic din România au permis
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a acestora: Partea I: Probleme informative ce interesează siguranța statului, ordinea și interesele publice: I. Starea de spirit a populației, în general. II. Curente politico-sociale extremiste sau cu tendințe extremiste. III. Spionajul. IV. Treceri frauduloase peste frontieră și atacuri de comitagii. V. Alte acțiuni subversive care interesează siguranța statului, ordinea și interesele publice ce s-ar semnala pe teritoriul respectiv. VI. Secte religioase. VII. Propagande subversive prin teatre, cinematografe și radio. VIII. Diverse. IX. Propaganda și contrapropaganda național-culturală. X. Informații obținute
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
forței morale a populației și armatei; - de a împiedica actele de terorism și sabotaj ce s-ar putea săvârși pe teritoriul național. Activitatea informativă depusă de organele militare de informații a dus la descoperirea unei vaste acțiuni a bandelor de comitagii bulgari, care avea drept scop o incursiune în adâncimea teritoriului românesc. La acest raid, programat la sfârșitul lunii octombrie 1936, trebuiau să participe opt bande, fiecare a 15-20 de oameni, cu scopul creării unei „stări de nesiguranță în Cadrilater”, precum și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
mai avut loc la data respectivă din cauză că regele Bulgariei, Boris al III-lea, se afla în acea perioadă la Varna, fapt care ar fi putut alimenta speculațiile privind sprijinul oferit de suveran bandelor atacatoare. Anihilarea acțiunilor teroriste ale bandelor de comitagii a întâmpinat greutăți datorită, în primul rând, minorității bulgare care afla măsurile luate de autoritățile românești și le comunica, rapid, în Bulgaria. De aceea, Marele Stat Major, sub semnătura generalului Petre Dumitrescu, a înaintat Ministerului de Interne câteva propuneri privind
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
care au afectat siguranța statului și a cetățenilor. La începutul anilor ’30, informațiile primite de Serviciul Secret au menționat faptul că D.R.O. fusese acaparată de serviciul de informații italian, care „este pe cale să facă la fel cu organizațiile de comitagii din Cadrilater”, scopul Romei fiind acela de a împiedica o eventuală apropiere politică între România și Bulgaria. Apropierea dintre Sofia și Roma a avut la bază căsătoria, la 25 octombrie 1930, dintre regele Boris al III-lea al Bulgariei și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
influență italiană, care a început să exporte armament și a trimis o misiune militară pentru echiparea, respectiv instruirea armatei bulgare. Pe de altă parte, Italia „a mai luat asupra-și toată mișcarea pro-macedoneană, pe care o subvenționează”, precum și bandele de comitagii care acționau contra Iugoslaviei, așa încât guvernul de la Sofia, degrevat de alte probleme, a început să subvenționeze masiv acțiunile subversive din Dobrogea. Societatea «Dobrogea» a primit 30 de milioane de leva anual, în afară de sumele destinate pentru construcția sau întreținerea diferitelor localuri
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
un alt fapt „mai îngrijorător și mai regretabil” a survenit în curând. Conducătorii bulgarilor dobrogeni și ai coloniștilor macedoneni au hotărât unirea eforturilor în vederea alungării elementelor turco-tătare, împotriva cărora au dezlănțuit „o adevărată teroare”. Dacă până în anul 1932, bandele de comitagii au acționat oarecum dezordonat, fiind atacați, uneori, chiar și cetățeni bulgari, începând din acel an situația s-a schimbat. Conform datelor obținute de agentura Frontului de Sud a Secției Informații Externe, la 2 august 1932, în capitala Bulgariei a avut
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
V.D.R.O. Asparuch Aidemirski s-a declarat împotriva acestei propuneri și i-a acuzat pe delegații aripii moderate că încearcă să adopte și să impună „concepțiunea comunistă a D.R.O.-ului”, susținând că renunțarea la mișcarea teroristă prin bande de comitagii va duce la „sinuciderea mișcării naționale bulgare din Dobrogea”. Totodată, acesta a decis ca V.D.R.O. să fie sprijinită în acțiunile sale de către comunitățile bulgare, indiferent de riscuri, întrucât „dacă vor muri 1.000, 2.000 sau 3.000 de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în Bazargic au fost instalați dr. Bojidar Enachif și Stan Petrof, de asemenea oameni devotați mișcării naționaliste bulgare. La scurt timp după preluarea comunităților bulgare din România de către elementele loiale V.D.R.O. a început „acțiunea teribilă știută a bandelor de comitagii”, cu atacuri și asasinate asupra populației românești din Cadrilater și din Dobrogea. Exterminarea era executată în urma unui plan prestabilit în care erau vizați, pe lângă români, coloniști macedoneni „socotiți ca periculoși” și turco-tătarii, în scopul ocupării terenurilor acestora. Asemenea atacuri au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și asasinate asupra populației românești din Cadrilater și din Dobrogea. Exterminarea era executată în urma unui plan prestabilit în care erau vizați, pe lângă români, coloniști macedoneni „socotiți ca periculoși” și turco-tătarii, în scopul ocupării terenurilor acestora. Asemenea atacuri au suferit, din partea comitagiilor, localitățile Alfatar, Sârnâbei, Conac, Mârzac, Sever Rădulescu și altele. În anul 1935, s-a instaurat în Bulgaria un regim de mână forte condus de Gheorghi Kioseivanov, care și-a propus, printre altele, să desființeze toate organizațiile, mișcările și societățile naționaliste
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
minoritară, populația urbană, funcționarii publici, Straja Țării ș.a. 2. Curentele politico-sociale extremiste, în care un număr foarte mare aparținea extremei stângi (18), alte cinci fiind încadrate în curentele de stânga. 3. Spionajul. 4. Treceri frauduloase peste frontieră și atacuri de comitagii. 5. Alte acțiuni subversive. 6. Sectele religioase. 7. Propaganda subversivă prin teatre, cinematografe și radio. 8. Diverse. 9. Propaganda și contrapropaganda național-culturală. 10. Informații obținute prin conlucrarea cu autoritățile colaterale. 11. Informații din țările vecine. 12. Starea de spirit în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Curente politico-sociale extremiste sau cu tendințe extremiste. 3. Spionajul. Toate datele obținute sau cazurile identificate trebuiau raportate la Marele Stat Major - Secția II-a, care analiza cazul și îl coordona în continuare. 4. Treceri frauduloase peste frontieră și atacuri de comitagii. 5. Alte acțiuni subversive care interesează siguranța statului, ordinea și interesele publice. 6. Sectele religioase. 7. Propaganda subversivă prin teatre, cinematografe și radio. 8. Diverse. 9. Propaganda și contrapropaganda național-culturală. 10. Informații obținute prin conlucrarea cu autoritățile de colaborare. 11
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și acțiunile cu caracter terorist. Acestea din urmă erau diferențiate între acțiunile „teroriștilor internaționali care sunt recrutați din centrele teroriste internaționale și din rândurile teroriștilor profesioniști” și cele desfășurate de iredentiști. În cadrul lor au fost identificați, ca executând acțiuni teroriste, comitagiii din V.D.R.O. și D.R.O., membrii organizației ucrainene U.V.O. (Ukrainska Voiskova Organizația) și ai celei maghiare „Szabad Csapatok” („Cete Libere”). Alte categorii de infracțiuni erau considerate sabotajul, greva, alarmismul, defetismul, ultrajul cu și fără violență asupra autorităților
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a considerat că Vasiliu „va corespunde în același fel gradului de General pentru care este preparat în modul cel mai desăvârșit”, după ce, la 1 decembrie 1923, acesta a fost avansat colonel. S-a evidențiat în urmărirea și nimicirea bandelor de comitagii din Cadrilater, prin instalarea și organizarea Batalionului de Instrucție la Cernavodă (1923-1924), prin transformarea unităților din Regimentul 1 Jandarmi în unități model (1925), a obținut locul 1 pe întreg Corpul de Jandarmi cu Batalionul de Instrucție (1926), iar generalul Popovici
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pas îl reprezenta traversarea Mării Mediterane și „prin debarcări masive în Sicilia și Italia să se răstoarne regimul fascist”, pentru a încheia, ca și România, o pace separată. Din Italia, prin Albania, trupele aliate, cu sprijinul lui Draja Mihailovici - „șeful comitagiilor iugoslavi” - aveau în plan eliberarea Iugoslaviei și stabilirea de legături cu trupele polono-sovietice din România. Datele obținute de serviciile de informații român și german au arătat că în cazul unor victorii militare pe acest teatru militar, atât Bulgaria cât și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
urmă în Bosnia și Herțegovina. Avea răgaz totuși să dea tiparului volumul de povești bucovinene De la noi (1915), iar un timp îl petrece și în București, ocazie cu care îi cunoaște pe unii dintre cărturarii rămași sub ocupație. Prizonier al comitagiilor sârbi (în Muntenegru) aproape șase luni, se întoarce abia în 1919 în capitala Bucovinei, unde i se încredințează o catedră la Liceul „Aron Pumnul”. Susținător al cercetășiei, în anul următor are prilejul să-și lărgească orizontul însoțind o delegație românească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
ai armatei române. Mentalitatea lor era că trebuie câștigată pacea cu orice sacrificiu. Se vorbea curent de cedările care se pregătiseră: Basarabia, Cadrilaterul, Ardealul. în special Cadrilaterul li se părea lor ca o deținere inutilă și foarte periculoasă, extern, datorită comitagiilor bulgari, care făceau incursiuni dese și intern, prin prezența elementului macedo-român, care aderase în majoritate la legiune și care prin oamenii viteji dintre ei, se luptau cu acești comitagii și care îl pedepsiseră pe Duca pentru vânzarea pe care a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
părea lor ca o deținere inutilă și foarte periculoasă, extern, datorită comitagiilor bulgari, care făceau incursiuni dese și intern, prin prezența elementului macedo-român, care aderase în majoritate la legiune și care prin oamenii viteji dintre ei, se luptau cu acești comitagii și care îl pedepsiseră pe Duca pentru vânzarea pe care a făcut-o la Paris, împiedicând venirea în țară a 300.000 aromâni, care-și vânduseră averile, ca să se refugieze în țară, din cauza persecuțiilor bulgarilor și grecilor și acceptase intrarea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
substanțiale și agresive, a grevat și deteriorat raporturile cu aceste state, evoluându-se de la o vecinătate letargică spre o relaționare activă dar negativă. Principala preocupare a României În Balcani a fost În toți acești ani, până În preajma Primului Război Mondial, Bulgaria. Acțiunile comitagiilor bulgari În Macedonia, mai ales, au determinat o iritare considerabilă la București, unde cauza aromânilor găsise un larg ecou. Diplomații străini au fost chiar de părere că, În mentalul românilor, mai ales după 1905, frica de Rusia, ce le dominase
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
transferate la Iași. Bateriile 5 și 6, înrolate mai tîrziu, la Iași, nu aveau încă echipamentul necesar, la început, și cea mai mare parte dintre noi eram îmbrăcați cu hainele civile cu care veniserăm de acasă. Eram poreclite bateriile de comitagii. În plus nu erau toți de aceeași vîrstă. Unii erau din contingentele vechi, cu amînări de încorporare pentru studii, alții din contingentul anului în curs și, în fine, cei cîțiva încorporați înainte de termen. Se cunoștea această diferență de vîrstă mai
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]