70 matches
-
care au afectat siguranța statului și a cetățenilor. La începutul anilor ’30, informațiile primite de Serviciul Secret au menționat faptul că D.R.O. fusese acaparată de serviciul de informații italian, care „este pe cale să facă la fel cu organizațiile de comitagii din Cadrilater”, scopul Romei fiind acela de a împiedica o eventuală apropiere politică între România și Bulgaria. Apropierea dintre Sofia și Roma a avut la bază căsătoria, la 25 octombrie 1930, dintre regele Boris al III-lea al Bulgariei și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
influență italiană, care a început să exporte armament și a trimis o misiune militară pentru echiparea, respectiv instruirea armatei bulgare. Pe de altă parte, Italia „a mai luat asupra-și toată mișcarea pro-macedoneană, pe care o subvenționează”, precum și bandele de comitagii care acționau contra Iugoslaviei, așa încât guvernul de la Sofia, degrevat de alte probleme, a început să subvenționeze masiv acțiunile subversive din Dobrogea. Societatea «Dobrogea» a primit 30 de milioane de leva anual, în afară de sumele destinate pentru construcția sau întreținerea diferitelor localuri
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
un alt fapt „mai îngrijorător și mai regretabil” a survenit în curând. Conducătorii bulgarilor dobrogeni și ai coloniștilor macedoneni au hotărât unirea eforturilor în vederea alungării elementelor turco-tătare, împotriva cărora au dezlănțuit „o adevărată teroare”. Dacă până în anul 1932, bandele de comitagii au acționat oarecum dezordonat, fiind atacați, uneori, chiar și cetățeni bulgari, începând din acel an situația s-a schimbat. Conform datelor obținute de agentura Frontului de Sud a Secției Informații Externe, la 2 august 1932, în capitala Bulgariei a avut
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
V.D.R.O. Asparuch Aidemirski s-a declarat împotriva acestei propuneri și i-a acuzat pe delegații aripii moderate că încearcă să adopte și să impună „concepțiunea comunistă a D.R.O.-ului”, susținând că renunțarea la mișcarea teroristă prin bande de comitagii va duce la „sinuciderea mișcării naționale bulgare din Dobrogea”. Totodată, acesta a decis ca V.D.R.O. să fie sprijinită în acțiunile sale de către comunitățile bulgare, indiferent de riscuri, întrucât „dacă vor muri 1.000, 2.000 sau 3.000 de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în Bazargic au fost instalați dr. Bojidar Enachif și Stan Petrof, de asemenea oameni devotați mișcării naționaliste bulgare. La scurt timp după preluarea comunităților bulgare din România de către elementele loiale V.D.R.O. a început „acțiunea teribilă știută a bandelor de comitagii”, cu atacuri și asasinate asupra populației românești din Cadrilater și din Dobrogea. Exterminarea era executată în urma unui plan prestabilit în care erau vizați, pe lângă români, coloniști macedoneni „socotiți ca periculoși” și turco-tătarii, în scopul ocupării terenurilor acestora. Asemenea atacuri au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și asasinate asupra populației românești din Cadrilater și din Dobrogea. Exterminarea era executată în urma unui plan prestabilit în care erau vizați, pe lângă români, coloniști macedoneni „socotiți ca periculoși” și turco-tătarii, în scopul ocupării terenurilor acestora. Asemenea atacuri au suferit, din partea comitagiilor, localitățile Alfatar, Sârnâbei, Conac, Mârzac, Sever Rădulescu și altele. În anul 1935, s-a instaurat în Bulgaria un regim de mână forte condus de Gheorghi Kioseivanov, care și-a propus, printre altele, să desființeze toate organizațiile, mișcările și societățile naționaliste
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
minoritară, populația urbană, funcționarii publici, Straja Țării ș.a. 2. Curentele politico-sociale extremiste, în care un număr foarte mare aparținea extremei stângi (18), alte cinci fiind încadrate în curentele de stânga. 3. Spionajul. 4. Treceri frauduloase peste frontieră și atacuri de comitagii. 5. Alte acțiuni subversive. 6. Sectele religioase. 7. Propaganda subversivă prin teatre, cinematografe și radio. 8. Diverse. 9. Propaganda și contrapropaganda național-culturală. 10. Informații obținute prin conlucrarea cu autoritățile colaterale. 11. Informații din țările vecine. 12. Starea de spirit în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Curente politico-sociale extremiste sau cu tendințe extremiste. 3. Spionajul. Toate datele obținute sau cazurile identificate trebuiau raportate la Marele Stat Major - Secția II-a, care analiza cazul și îl coordona în continuare. 4. Treceri frauduloase peste frontieră și atacuri de comitagii. 5. Alte acțiuni subversive care interesează siguranța statului, ordinea și interesele publice. 6. Sectele religioase. 7. Propaganda subversivă prin teatre, cinematografe și radio. 8. Diverse. 9. Propaganda și contrapropaganda național-culturală. 10. Informații obținute prin conlucrarea cu autoritățile de colaborare. 11
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și acțiunile cu caracter terorist. Acestea din urmă erau diferențiate între acțiunile „teroriștilor internaționali care sunt recrutați din centrele teroriste internaționale și din rândurile teroriștilor profesioniști” și cele desfășurate de iredentiști. În cadrul lor au fost identificați, ca executând acțiuni teroriste, comitagiii din V.D.R.O. și D.R.O., membrii organizației ucrainene U.V.O. (Ukrainska Voiskova Organizația) și ai celei maghiare „Szabad Csapatok” („Cete Libere”). Alte categorii de infracțiuni erau considerate sabotajul, greva, alarmismul, defetismul, ultrajul cu și fără violență asupra autorităților
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a considerat că Vasiliu „va corespunde în același fel gradului de General pentru care este preparat în modul cel mai desăvârșit”, după ce, la 1 decembrie 1923, acesta a fost avansat colonel. S-a evidențiat în urmărirea și nimicirea bandelor de comitagii din Cadrilater, prin instalarea și organizarea Batalionului de Instrucție la Cernavodă (1923-1924), prin transformarea unităților din Regimentul 1 Jandarmi în unități model (1925), a obținut locul 1 pe întreg Corpul de Jandarmi cu Batalionul de Instrucție (1926), iar generalul Popovici
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pas îl reprezenta traversarea Mării Mediterane și „prin debarcări masive în Sicilia și Italia să se răstoarne regimul fascist”, pentru a încheia, ca și România, o pace separată. Din Italia, prin Albania, trupele aliate, cu sprijinul lui Draja Mihailovici - „șeful comitagiilor iugoslavi” - aveau în plan eliberarea Iugoslaviei și stabilirea de legături cu trupele polono-sovietice din România. Datele obținute de serviciile de informații român și german au arătat că în cazul unor victorii militare pe acest teatru militar, atât Bulgaria cât și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
tranzitul unui mare număr de evrei din Germania prin România și staționarea, sau emigrarea lor spre Palestina 681. Intensificarea discuțiilor în jurul problemei naționale a fost favorizată și de evenimentele petrecute în Dobrogea, în luna octombrie 1933. Comentând un atac al comitagiilor asupra populației macedoromâne colonizate în județul Caliacra, Constantin Hențescu aprecia că datoria statului român era să exercite o supraveghere atentă a graniței, pentru a sustrage populația bulgară de sub influența agitatorilor ce nu se împăcau cu lealismul ei față de patria adoptivă
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
atentă a graniței, pentru a sustrage populația bulgară de sub influența agitatorilor ce nu se împăcau cu lealismul ei față de patria adoptivă 682. Afirmația poate fi înțeleasă dacă luăm în considerare faptul că, fiind membri ai Organizației Revoluționare Dobrogene din Interior, comitagiii, de origine bulgară, acționau împotriva românilor din Cadrilater, având cele mai strânse legături cu Partidul Comunist din Bulgaria, cu Federația Comunistă Balcanică, cu Internaționala Comunistă și, deci, cu U.R.S.S683. Deși se ferea să-i indice explicit pe autorii
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
urmare a negocierilor diplomatice duse de Nicolae Titulescu și a legăturilor lui Duca cu etnicii greci din România, a fost interzisă aducerea în țară a aromânilor "ostracizați de autoritățile grecești"684. Sugerând posibilitatea unui amestec sovietic în incidentele produse de comitagii, pe teritoriul Dobrogei, georgiștii criticau politica guvernului român, apreciind că acesta nu se implicase suficient în rezolvarea unor probleme care vizau siguranța națională și ignorase interesele etnicilor români din afara granițelor naționale. Manifestul către țară al Partidului Național Liberal, publicat în timpul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
transferate la Iași. Bateriile 5 și 6, înrolate mai tîrziu, la Iași, nu aveau încă echipamentul necesar, la început, și cea mai mare parte dintre noi eram îmbrăcați cu hainele civile cu care veniserăm de acasă. Eram poreclite bateriile de comitagii. În plus nu erau toți de aceeași vîrstă. Unii erau din contingentele vechi, cu amînări de încorporare pentru studii, alții din contingentul anului în curs și, în fine, cei cîțiva încorporați înainte de termen. Se cunoștea această diferență de vîrstă mai
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Komintern-ului. Prima dintre acestea, DRO Organizația Revoluționară Dobrogeana, conform denumini în limba bulgară) apăruse imediat după războiul din 1877-78, fiind o organizație nationalist-terorista bulgară, care milită pentru o Bulgarie Mare, ce urma să includă și Dobrogea românească. Membrii săi - celebrii comitagii - acționau mai ales in Cadrilater dar, deoarece în Bulgaria comitagii erau vânați fără milă de poliție, membrii DRO se refugiaseră în sudul României, un stat tolerant, si anume în zona Dunării. Din 1919, DRO se subordonase însă Komintern-ului și F.C.B.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
în limba bulgară) apăruse imediat după războiul din 1877-78, fiind o organizație nationalist-terorista bulgară, care milită pentru o Bulgarie Mare, ce urma să includă și Dobrogea românească. Membrii săi - celebrii comitagii - acționau mai ales in Cadrilater dar, deoarece în Bulgaria comitagii erau vânați fără milă de poliție, membrii DRO se refugiaseră în sudul României, un stat tolerant, si anume în zona Dunării. Din 1919, DRO se subordonase însă Komintern-ului și F.C.B., care o finanțau și o sprijineau logistic. Obiectivul DRO - dupa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Internaționale din Spania, a făcut carieră ani de zile în cadrul C.C. al P.C.R., devenind socrul lui Valentin Ceaușescu, dar dezagreat se pare, din motivele de mai sus, de Nicolae Ceaușescu . Atât Vasili cât și Alexandru Iliescu aveau legături puternice printre comitagii bulgari din DRO, care militau - cum am menționat - pentru secesiunea Dobrogei, sub lozinca Trăiască Republică Populară Dobrogeana (Arhiva C.C. P.C.R. fond 31, mapă 20 din 1940). De altfel, trebuie precizat că DRO nu era compusă exclusiv din bulgari. Din cadrul organizatei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
domolească fricțiunile austro-rusești, permitea punerea în aplicare în Macedonia a unei forme simple de Regulament administrativ care să aducă un pic de ordine în aceste regiuni mereu în fierbere, datorită propagandei bulgare, grecești și sîrbe, care, prin bandele lor de comitagii, terorizau populația lăsată pradă unor atentate izolate ori masacre în masă. După celebra interpelare a lui Gladstone referitoare la "Bulgarian atrocities", Europa asistase deja, cu oroare, în 1898, la spulberarea armenilor și și-a putut da seama atunci că marele
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
puterea supremă a Sultanului, marionetă ale cărei sfori le trăgea spre propriul folos. Cît privește pe consulii ce repezentau statele limitrofe Macedoniei: Bulgaria, Grecia, Serbia, aceștia se luptau între ei, adversari însărcinați să finanțeze și să dirijeze bandele respective de comitagii, cît și de a le pleda dosarul naționalist pe lîngă noile organisme ale Reformei. Toți consulii, prieteni și dușmani, locuiau alături, în încîntătoare vile construite pe același bulevard și proprietăți ale Sultanului. Cu fațade asemănătoare, acoperite cu glicine și iederă
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
masacre care nu mai conteneau și a căror cruzime depășea cea mai sadică imaginație. Printr-o dispoziție dată cu mult timp în urmă, autoritățile turcești nu permiteau nici unuia dintre noi să mergem în satele care erau teatrele masacrelor comise de comitagii. Se pretexta riscul ce trebuia înfruntat pofta unei recompense pentru un Consul general putea incita bandele să încerce o răpire cu forțe ce depășeau pe acelea pe care autoritățile le-ar fi putut oferi ca protecție (Într-adevăr, fuseseră cîteva
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
exantematic. A murit acolo, în brațele reginei Maria, odihnindu-se acum în pămîntul românesc pentru care și-a dat viața. Întîmplarea, totuși, a permis corpului consular să meargă să vadă la fața locului ce rămînea dintr-un sat după trecerea comitagiilor, cînd una dintre aceste bande, aflată în serviciul propagandei bulgare, a masacrat pe locuitorii din Gradobor. Considerînd că acest orășel este destul de aproape și pentru a marca noua eră a Reformelor probabil pe un fond de ironie Hilmi Pașa a
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
mult, mai tîrziu, la Roma, unde ne-am regăsit amîndoi, miniștri, în vremuri cînd politica statelor noastre nu mai era antagonică. La Salonic însă, activitatea noastră era de natură subterană, periculoasă, iar viceconsulul Greciei, special însărcinat cu contactarea clandestină a comitagiilor ce lucrau pentru Atena (a fost asasinat la cîteva luni după sosirea mea...) nu întîrzie să mă considere un simplu macedonean, a cărui dispariție ar fi fost utilă din toate punctele de vedere. Astfel, într-o dimineață, am avut onoarea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ar relua adevărata formă cornută de ființe vîndute Satanei. Acest gen de predică, de un gust îndoielnic, devenea și mai condamnabil printre popii de la sate. Cel din Volo se făcuse cunoscut în acest soi de propagandă, informînd o bandă de comitagii cu cele aflate la spovedanie. În felul acesta, un bogat negustor valah, mergînd să depună o sumă mare de bani la o bancă din Salonic, a fost prădat și asasinat pe loc în ziua respectivă. Această propagandă dușmănoasă, greacă, bulgară
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Premiul întîi le revenea, fără putință de tăgadă, bulgarilor: bandele lor practicau un sistem de presiune de o cruzime rafinată. Sosind, spre pildă, într-un sat la ora cînd bărbații lipseau, plecați departe, la moșia unui turc bine înstărit, acești comitagii trăgeau la sorți un copil luat de la mulțimea de femei adunate în piața bisericii și îl aruncau de viu într-un cazan cu ulei clocotind, după care amenințau în mod solemn să revină pentru a alege, de data aceasta, doi
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]