145,920 matches
-
preferat continuitatea, tăcerea și răbdarea de parcă nimic nu s-ar fi întîmplat timp de aproape 50 de ani". Într-o Scrisoare deschisă adresată Președintelui Uniunii Scriitorilor, Domnului Laurențiu Ulici, în 1997, Bujor Nedelcovici îi propunea ca Uniunea să aleagă un "Comitet de onoare", compus din scriitori nepătați din punct de vedere politic, care să analizeze cele trei mari perioade de oportunism ale literelor românești: "Oportunismul explicabil: 1950-1964, Oportunismul naiv, dar vinovat: 1964-1971, Oportunismul rușinii: 1971-1989", la care s-ar putea adăuga
Intelectualul în istorie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14400_a_15725]
-
artiștii "angajați" imediat după 23 august 1944 este cunoscut. Dar nu au fost dezavuați public la nici o Adunare Generală a Uniunii Scriitorilor. Poate sînt la fel de vinovați scriitorii care, într-o perioadă în care nu-și riscau viața, se aflau în Comitetul Central". Pentru ca situația să fie înfățișată la modul agravant al unei actualități ce nu exclude secvențe penibile: "Imaginați-vă, domnule Președinte, că în Germania un scriitor ar mai face și acum elogiul lui Hitler! Ei bine! La noi a fost
Intelectualul în istorie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14400_a_15725]
-
iar opera nu mai poate scuza nici un scriitor de răspunderea morală față de societate". Organismul propus n-ar trebui să facă altceva decît să exprime, cu gravitatea instituționalizării, adevăruri indenegabile. Sancțiunea n-ar fi avut decît un efect în planul ethosului: ""Comitetul de onoare" ar avea dreptul să dezavueze din punct de vedere etic - așa cum a fost cazul lui Eugen Barbu, acuzat de plagiat - scriitorii care au slujit regimul comunist, au promovat "cultul personalității", au fost "poeți de curte" (ultimul sosit: Petru
Intelectualul în istorie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14400_a_15725]
-
Caracteristicele sistemului sunt structurile duble și secretomania. Pe de o parte existau structurile guvernamentale care trebuia să dea impresia de voință de colaborare cu celelalte state, să organizeze buna funcționare a învățământului și culturii, de pildă, pe de altă parte Comitetul Central și Biroul Politic, singurele organisme investite cu putere și cu drept de decizie. Dar, și această dublă structură era un secret: De aceea, orice hârtie a Biroului Politic sau a Comitetului Central, oricât de inocentă, era marcată ca secretă
Vladimir Bukovski în România by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14455_a_15780]
-
și culturii, de pildă, pe de altă parte Comitetul Central și Biroul Politic, singurele organisme investite cu putere și cu drept de decizie. Dar, și această dublă structură era un secret: De aceea, orice hârtie a Biroului Politic sau a Comitetului Central, oricât de inocentă, era marcată ca secretă. Secret era și faptul că țara era condusă în secret de un singur partid politic. ...De aceea în politica externă exista, pe de o parte, Ministerul Afacerilor Externe, care era implicat în
Vladimir Bukovski în România by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14455_a_15780]
-
țara era condusă în secret de un singur partid politic. ...De aceea în politica externă exista, pe de o parte, Ministerul Afacerilor Externe, care era implicat în promovarea relațiilor de colaborare cu vecinii, pe de altă parte, Departamentul internațional al Comitetului Central, care decidea orice mișcare în politica externă și al cărui scop era să promoveze revoluția, să ajute forțele comuniste prietene din orice țară a lumii. Descoperind anvergura acestei mișcări, am fost impresionat până și eu, pentru că nu exista țară
Vladimir Bukovski în România by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14455_a_15780]
-
organiza terorismul și pregătea "planurile amănunțite de începere a campaniei teroriste în Orientul Mijlociu"; conform documentelor, campania teroristă are "ca punct inițial Israelul, apoi SUA și aliații lor din întreaga lume". Toate acestea rezultă din "raportul din 1974 înaintat de Andropov Comitetului Central și aprobat, în cele din urmă, de acesta". Iată așadar unde se află originile terorismului modern care a culminat cu antentatele din 11 septembrie 2001. Și toate aceste acțiuni împotriva civilizației s-au făcut cu prea multe complicități occidentale
Vladimir Bukovski în România by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14455_a_15780]
-
plăpânde", socotindu-se "mai de folos ca aceia care le-au dat sancțiunea". Poveste veche! Mai reținem, în legătură cu momentul întemeierii S.S.R., faptul că inițiativa a aparținut scriitorilor tineri ai epocii (alături de cei amintiți înainte și M. Sadoveanu, membru în primul comitet de conducere și mai apoi președinte), ei adresând în 1909 marilor scriitori, lui Caragiale, Delavrancea, Vlahuță, Gherea, Slavici, scrisori în care îi invitau să se înscrie în Societate. E. Lovinescu este acela care propune ca noii membri "să treacă prin
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
patrulea cerc) la momentul 1956, anticipare a lui decembrie 1989, și de la sculptorul Péter Jecza la pensionarul Szabó Ferdinánd. * * * Volumul editat de Monica Spiridon la Editura Ararat cuprinde prelegerile susținute de participanții la cea de-a doua Conferință Internațională a Comitetului pentru Europa de Est și Sud-Est a Asociației Internaționale de Literatură Comparată avînd chiar acest subiect - Europe multiple - identități multiple, modernități multiple, conferință care s-a ținut la București, în mai anul acesta. Printre cei care semnează în această carte se numără
Despre identități by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14515_a_15840]
-
prim regent al României, la 9 martie 1950. Este un text, greu de prea plinul "denunțurilor": constatări și dezvăluiri privitoare la starea poporului român după 23 august 1944, despre agonia și prăbușirea morală a națiunii, despre calvarul pribegiei, despre ineficiența Comitetului național, "conspirația trădării" după aspra cântărire de către Pamfil Șeicaru a efectelor acțiunilor sale în exil. Sub aceeași gravă percepție a unui adevăr eclipsat de mimarea ordinii lucrurilor stau denunțurile "anchilozării" Occidentului, mișcarea lui înceată în a sesiza și înțelege, în
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]
-
în comun cu spiritul românesc din simplul motiv că văd în orice român un potențial client, o sursă de venit și nicidecum o ființă de același sînge care, probabil, are nevoie de ajutor umanitar și de înțelegere". Sau așa-numitele "comitete «reprezentative»" din exil, în care se vîntură feluriți oportuniști și demagogi absolut inutili nevoilor colectivității, putînd în schimb a-i deturna scopurile legitime. Pe aceeași linie a lipsei de onestitate, autorul pune la socoteală și apucătura politicienilor noștri care candidează
Românii din Lumea Nouă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14059_a_15384]
-
Cronicar Glucksmann și războiul din Irak După Robert Radeker, profesor de filosofie și membru al comitetului de redacție al revistei Les Temps modernes (vezi România literară, nr. 14, p. 32), iată, un alt intelectual francez de stînga, André Glucksmann, denunță în International Herald Tribune (22 februarie, adică înainte de începerea războiului) poziția Franței chiraquiene față de intervenția anglo-americană
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14052_a_15377]
-
trebuia să facă jocul lui Saddam, dictator fără scrupule și placă turnantă pentru terorismul mondial; nu avea ce căuta într-o axă a păcii în care se găsește, între alte țări, Libia lui Gaddafi, ajunsă, prin iresponsabilitatea ONU, președintă a Comitetului ONU pentru drepturile omului (!); nu era normal, în fine, ca președintele Franței să aplice o măsură Irakului (să așteptăm să vedem dacă Irakul are sau nu arme nucleare) și alta Coreei de Nord (cum să intervenim, cînd Coreea are arme
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14052_a_15377]
-
la Strömsund, în nordul Suediei. Fost profesor de literatură la Universitatea din Stockholm, Kjell Espmark este deopotrivă un talentat poet, romancier, eseist și critic literar. Din anul 1981 este membru al Academiei Suedeze, iar din 1988 este și președinte al Comitetului Nobel din cadrul aceleiași Academii. În această calitate, el face parte din micul grup de elită care în fiecare an îl desemnează pe laureatul Premiului Nobel pentru literatură. Profesorul Espmark este expert în lirica modernă, scriind două lucrări de referință despre
Kjell Espmark by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/14094_a_15419]
-
a văzut lumina tiparului versiunea românească a cărții lui Michael H. Hart 100 de personalități din toate timpurile care au influențat istoria omenirii. Și fiindcă ediția engleză nu conținea nici un român, cîțiva politicieni români cu vocație cultural-patriotică au fondat un comitet, condus de dl Adrian Năstase și de dl Răzvan Theodorescu, și numărînd printre membrii săi pe dl Stelian Neagoe, pe dna Diana Constantinescu (?) și pe alții, care a decis să taie zece nume din originalul cărții și să le înlocuiască
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
față de propriile lor lucrări. În loc să încerce să le publice în reviste cu un factor mare de impact, singurele luate în considerare în "S.C.I.", ei preferă reviste provinciale la care se pătrunde mai repede și mai ușor, deoarece nu au un comitet suficient de exigent de referenți. De multe ori, nici limba în care sunt scrise articolele nu este una de circulație internațională. Cu regret trebuie să constatăm că multe reviste universitare românești intră în această categorie. n fapt demn de a
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
în țările lor. Un chestionar adresat scriitorilor comuniști francezi, cerându-le reacția la dezvăluirile celor trecuți prin lagărele sovietice ori atitudinea față de invazia tancurilor sovietice în Budapesta anului 1956, semnnarea "Manifestului celor 121", privind războiul din Algeria, aderarea la un "Comitet scriitori-studenți" în mai 1968 marchează, la rândul lor, un parcurs de implicări semnificative pentru felul în care Maurice Nadeau se "angajează" în mișcarea de idei a epocii. E de înțeles, astfel, că, scriind o primă Istorie a suprarealismului, a cărei
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
să le presteze activiștii" (p. 104). S-a opus public realegerii lui Nicolae Ceaușescu la congresul al XIV-lea al PCR, iar la procesul public ce i-a fost instrumentat de Securitate în combinație cu Consiliul Culturii și Educației Socialiste, Comitetul Județean de Cultură și Educație Socialistă Vrancea și Cenaclul Uniunii Scriitorilor Focșani a răspuns demn, cu un argument desprins parcă din teoria identificărilor în lanț a lui Raymond Aron: "Știți cu toții că a avut loc, la sfîrșitul lunii noiembrie, un
Stoicism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14249_a_15574]
-
săli de teatru, în trenuri de noapte sau de zi, în mașina mea sau în altele, în autobuze, la micul dejun din cine mai știe ce hotel din țara asta, la zeci de colocvii, în jurii de toate felurile, adunări, comitete și comisii, la vreo cîrciumă, uneori nostimă, din București sau din provincie, unde beam bere sau apă minerală - cel mai ades - dicutînd aprins sau cu măsură despre teatru. Nu întotdeauna am fost de acord, dar tonul dialogului sau chiar al
Adio, Dolfi! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14259_a_15584]
-
trofic din Antarctica" (lefo.ro); "vă rugăm să indicați topica lucrării, și să dați detalii, dacă cuprinde date empirice, dacă este o variantă revăzută a altui document sau o lucrare în evoluție" (univsp.ro); "Congresul National de Urologie. Informații generale. Comitet de organizare. Topici de congres" (romuro 2001. econgres. net/topic) (unele construcții din textele citate - "lucrare în evoluție", "topici de" - confirmă stîngăcia traducerii). De fapt, mai des decît topica apare acum topicul, forma de substantiv neutru (cu pluralul în -uri
Topica și topicul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14284_a_15609]
-
nu exista nici o încălcare a legilor țării. La început secretarul și cele două femei din prezidiu, pe care mi-am dorit întotdeauna să nu le fi cunoscut niciodată, păreau că nu înțeleg și insistau în prostie. În acel moment reprezentantul comitetului de partid al instituției, un fost coleg de birou, care mă cunoștea bine și urma să fie unul din directori, s-a apropiat și a șoptit ceva celor din prezidiu. Atitudinea s-a schimbat brusc, parcă ar fi răsucit butonul
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
harta mistică a României. Cînd realitatea noastră geografică, istorică, politică, morală și spirituală este aceasta, adică un partaj între satanismul imanent și grația transcendentă, cum s-ar putea formula o informație? Poate cineva să spună, de pildă, "ieri, 20-l0-l900 și... Comitetul Consultativ pentru Disecția României s-a întîlnit în orașul X și a hotărît următoarele..." sau: "în ședința de la răsăritul soarelui, la propunerea lui Ștefan cel Mare și Sfînt (a nu se confunda cu celălalt, doar cel Sfînt), Tatăl Ceresc a
Opinia și Informația by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15199_a_16524]
-
Constantin Țoiu În anii șaizeci, Miron Radu Paraschivescu primea musafiri de la București în casa lui încăpătoare, gen vilă, unde își petrecea verile și toamnele, mai ales. Oaspetele cel mai de seamă era Gogu Rădulescu, din Comitetul Central, care era convins că M.R.P., cum i se mai spunea pe scurt, era cel mai mare poet al României. Cel ce nu se declara de acord cu această apreciere excesivă era însuși poetul, foarte inteligent, demonic aproape de inteligent, înzestrat
Culegătorii de omizi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15223_a_16548]
-
să nu se fi făcut în absolută cunoștință de cauză. Așa se călește mitul. De la lansare încoace, romancierul francez n-a încetat să producă scandaluri, literare și nu numai. În 1995, de exemplu, ia ființă revista “Perpendiculaire”, din al cărei comitet redacțional face parte. Asta se întîmpla, așadar, la un an după debutul său ca romancier, sub girul lui Maurice Nadeau. Revista, una de avangardă, se născuse după zece ani de funcționare a unei societăți omonime, ai cărei membri publică la
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]
-
Uniunii Scriitorilor la vizitele de la București ale diferiților șefi de state mai mult sau mai puțin vecine și prietene, de la reintroducerea controlului asupra mașinilor de scris la pregătirea succesiunii dinastice a cuplului Ceaușescu și de la congresele partidului și ale diverselor comitete la subtilele schimbări în ierarhia totalitară. Un amănunt e absolut necesar pentru înțelegerea cărții lui Gabanyi, și anume chestiunea surselor acestor rapoarte de țară, extrem de importante în activitatea Europei Libere: în vreme ce societatea românească se îndrepta din ce în ce mai accentuat spre o “oralizare
Stop-cadre din Epoca de Aur by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13542_a_14867]