61 matches
-
l-ar fi putut condamnă la moarte sau matură de pe scena istoriei pe Richelieu. Lăsând cu dărnicie puterea decizională în mâinile unui personaj care îl minimaliza și umilea, sacrificând sentimentele personale pentru gloria Franței, Ludovic al XIII-lea nu trebuie compătimit, ci glorificat. Însă, ne menținem punctul de vedere și îi vom contrazice pe acesti istorici. Ludovic al XIII-lea nu era gelos pe cardinal, nu se simțea minimalizat sau castrat politic. Regele era prietenul lui Richelieu, iar această relație a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
inițiativa În „cunoaștere”, Însă cînd este vorba de relațiile sociale, el trebuie să știe să aplice și diplomația concesiilor, și chiar a compromisurilor de moment „Fă-te frate cu dracul pînă treci puntea” (proverb). * „Mai bine să fii invidiat, decît compătimit.” (Herodot) Bineînțeles, atunci cînd sîntem capabili să provocăm invidia altora prin comportamentul nostru, În general, demn, sau prin orgoliul nostru dorim să ne punem capacitățile În valoare. * „Primește critica oricui, dar rezervă-ți hotărîrea.” (W. Shakespeare) Obligația de a ne
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
omenie.) Mereu trebuie să facem efortul de a ne menține În exigențele morale ale condiției umane: „Când nu știm care este opinia cea mai adevărată, trebuie să alegem pe cea mai cinstită.” (La Bruyère) „Mai bine să fii invidiat, decât compătimit.” (Thales) Parcă mi-e rușine mie că nu ți-e rușine ție. (Când te respecți, nu poți fi indiferent la lipsa de scrupule a celui care, deși se știe vinovat, declară cu nonșalanță: „Nici usturoi n-am mâncat, nici gura
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de dependență, statut în cadrul căruia pacientul își justifică slăbiciunea față de el și față de ceilalți. Funcția de regresiune poate fi reprezentată de tendința de a abdica în fața vieții și a dureri, dorința și exigența unor bolnavi de a fi hrăniți, spălați, compătimiți, de a fi îngrijiți de o anumită persoană înțelegătoare sau chiar maternă (I. Cucu, 1980). Dar aceasta presupune și din partea medicului și anturajului acceptare, toleranță sau refuz. Nu putem cere, însă, bolnavului aflat în regresiune să aibă o judecată matură
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
acesta, în capacitatea sa de a rezista la șocuri, de a se adapta la schimbare, înseamnă să ai încredere în el și, în consecință, să-l transformi în actorul sănătății sale și nu să-l lași să devină o victimă compătimită și care se lamentează mereu. Consultațiile Așteptările pacienților și rolul asociațiilor Așteptările pacienților Pacientul secolului XXI nu mai este, nu este și nu va mai fi niciodată cel al secolului XX. El are, de acum înainte, acces la o cantitate
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
japonezi. Velasco stătea cu ochii în pământ fără să zică nimic. Mila sau compătimirea nu îi aduceau nici o răsplată. Nici el și nici solii nu traversaseră mări și țări venind până aici tocmai de la capătul celălalt al pământului ca să fie compătimiți și ca să primească mila altora. — Te-am chemat, zise cardinalul privindu-l pe Velasco plin de tristețe, pentru că vreau să lași deoparte și acele firave speranțe care ți-au mai rămas. Deja m-am lepădat de orice speranță... când am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
ar fi viață pentru mine în această situație? - Din dragostea ce-ți port, am dorit să te mai păstrez în viață, îi spun eu. - Dar la umilința mea de îngenuncheat, de înfrânt, te-ai gândit? N-aș vrea să fiu compătimit. Nu vreau să mor încă o dată de rușine și tocmai de aceea, rogu-te, curmă-mi suferința și renunță la mine!!... În fața acestui argument am cedat și am chemat pe cineva care l-a transformat în lemne de foc. Astăzi
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
ceașcă de cafea dimineața. N-ai cum să înțelegi. încetul cu încetul, Neil a pierdut războiul audiențelor. Unul câte unul, pacienții s-au strâns în jurul meu. Am profitat de fiecare nou-sosit ca să-mi spun din nou oful. Voiam să fiu compătimită. Și pentru că Luke mă făcuse să mă simt atât de lipsită de valoare, voiam să reechilibrez balanța transformându-l pe el într-un nimic. Pacienții nu sufereau de scrupulele lui Celine în a-l distruge pe Luke. Așa că au intrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
cum putem înceta să ne mai facem griji, cum încetăm să compătimim, dacă încetăm să ne facem griji, încetăm să iubim, nu? Tocmai asta e iubirea. Copila aceasta are nevoie să fie iubită, continuă ea, nu să fie încorsetată, nici compătimită și nici temută, ești capabilă să iubești, pur și simplu? Mă chircesc în fața ei, chipul ei de asfalt inflexibil pălește în fața ochilor ei tineri, plini de o vitalitate aproape enervantă, îmi întorc privirea spre perete, pe el atârnă o fotografie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
ironică. Știa cum să ia omul ca să îl impresioneze și era conștientă că are asemenea calități, pe care încerca să și le etaleze cu multă măiestrie. Avea darul să te facă să te simți exact cum dorea ea: supărat, trist, compătimit, descurajat sau fericit. Se juca cu sentimentele omului cu cea mai mare ușurință, nu din vreun motiv anume, cât pentru a-și testa propriile forțe. Bineînțeles că mi-am dat seama de lucrul acesta mult mai târziu. La vremea aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
e nimic paradoxal aici. Totul e posibil când stai pe scaunul cetățeanului Sieyes. Tocmai de aceea, onorată instanță, îmi iau îndrăzneala de a învinui acolo unde s-ar cuveni, cred unii, să aibă cuvântul doar mila. Frica trebuie nu numai compătimită, ci și acuzată, deoarece a socoti că împotriva ei nu-ți rămâne altă șansă decât aceea de "a trăi", a supraviețui, înseamnă a deveni complice cu ceea ce te-a înfricoșat. "La ce bun să protestez împotriva eșafodului? își spune cel
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
să se roage, dar Susan nu se gîndea decît cum să termine conversația mai repede și puse receptorul În furcă. Au venit o droaie de profesori, pentru toate materiile și Bobby s-a Închis ca să tocească, devenind ființa cea mai compătimită din palat. Toți Îl compătimeau văzîndu-l cum apare seara În sufragerie, epuizat și cu cîteva probleme de trigonometrie Încă nerezolvate Înainte de culcare. Între timp musafirii stăteau tot la Lima, fără ca cineva să-i Întrebe dacă o Întîrziere atît de mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de glorie, Galilei. Chiar Papa ți-a arătat considerație și, până la un punct, te-a apărat, cu toate că nu prea ai fost cavaler în raporturile cu el. Ai scris cărți, lumea te citește, discută despre tine, ai discipoli, dușmani. Ești invidiat, compătimit... ― ... hulit... ― Până și asta e o recunoaștere. Ești un om viu, Galilei, nu ca mine, un strigoi. Or, tu te porți ca un strigoi. ― Și cum te-ai așteptat să fiu? Vesel? Sunt aproape orb, află. Vederea îmi slăbește din ce în ce mai
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
evoluând la orizontul mărilor - atunci dai drumul gândurilor, coloane turmentate de epilepsia focului interior. Dacă aș ști c-am fost trist o singură dată din cauza oamenilor, de rușine aș depune armele. Ei pot fi uneori iubiți sau urâți și totdeauna compătimiți, dar atenția unei întristări e o concesie degradantă. Clipele de generozitate divină, în care i-am îmbrățișa pe toți, sânt inspirații rare, adevărate "grații". Iubirea de oameni este boală tonică și în același timp ciudată, fiindcă nu-i sprijinită de
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
moral și vânjos, și - dovadă persecuțiunile sistematice - el încă și azi insuflă spaimi inimicilor său seculari. Altă mîngăiere nici nu are decât că n-a devenit încă compătimit de nimene, căci tot e mai bine a fi frica altora decât compătimit. {EminescuOpIX 262} Toată lumea știe cumcă, după atâția seculi de persecuțiune, legile din 1863/4 făcute cu concursul românilor și sacționate prin domnitorul au fost cele mai mulțămitoare dintre câte au cunoscut românii transilvăneni de la decăderea lor până atunci. Și cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
privită într-o lumină cu totul nouă, favorabilă, pozitivă: cu siguranță că tot ce și-a dorit în viață a fost iubirea autentică, pe care din păcate nu a găsit-o de la început, de aici și „tirania” ei. Trebuie așadar compătimită și nu condamnată, pentru că ceea ce a încercat cu disperare a fost găsirea dragostei, iar atunci când acest lucru nu i-a reușit s-a dezvoltat în ea latura agresivă, cinică. Este un personaj feminin complex, cu o mare disponibilitate pentru afecțiune
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
privită într-o lumină cu totul nouă, favorabilă, pozitivă: cu siguranță că tot ce și-a dorit în viață a fost iubirea autentică, pe care din păcate nu a găsit-o de la început, de aici și „tirania” ei. Trebuie așadar compătimită și nu condamnată, pentru că ceea ce a încercat cu disperare a fost găsirea dragostei, iar atunci când acest lucru nu i-a reușit s-a dezvoltat în ea latura agresivă, cinică. Este un personaj feminin complex, cu o mare disponibilitate pentru afecțiune
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
respectuos (2); simpatie (2); tata (2); acceptabil; admirabil; admiral; afacerist; agreabil; ajutător; alb; amiral; Andreea Gheorghiu; aprecia; arătos; aspectuos; atrăgător; Baston; biserică; Bonaparte; bravo; buchet; bucurie; buni; cadavru; cal; calitate; de calitate; caporal; carieră; căpitan; ceva bun; chipiu; cinstit; colonel; compătimit; competent; comportament; consacrat; considerabil; convenabil; copac; corp; costumul; cravată; cuminte; curiozitate; decanul; decolteu; devotat; dezirabil; dispreț; domol; dorit; drăgălaș; drept; dulce; Dumnezeu; durere; el; eminent; entuziasm; era; eroi; eroul; fabulos; faimos; fain; fală; fascinant; feeric; felicitat; feminitate; flori; frate; de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
redus". În psihologia transversală, un parametru al dispoziției îl reprezintă "autocompătimirea"220, tendința individului om de a căuta satisfacția din insatisfacție. Aceasta nu este un simplu exercițiu cathartic: în povestirea necazurilor sale, subiectul simte nevoia de a fi ascultat și compătimit, dar în același timp și admirat. Dacă nu găsește reacția adecvată din partea celuilalt, se simte profund jignit. În relația cu deficientul, empatia trebuie să se desfășoare în această direcție, deoarece "autocompătimirea apare în momentele de criză 221, însă, prin satisfacția
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
precum "în scris, discuțiunea și războiul sunt libere și-mi plac" sau "unui om nu i se cuvine să scape lancea decât izbit de pe cal; a o depune cu mii de precauțiuni într-o cutie velurată e un gest de compătimit"114 nu vin doar să completeze fizionomia morală a unui scriitor în devenire, ci scot la iveală dualitatea fecundă a unui eu creator în care homo polemicos și homo ludens sunt ipostaze substituibile până la identificare totală. De aceea, discursul polemic
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
alibi pentru o femeie. Oricum ar arăta, orice ar face, oricum s-ar purta, cu timpul, prezența lui, vie sau umbră, chiar și ca un obiect, ca o mobilă cu care te-ai obișnuit, îți dă libertatea mișcărilor, poți fi compătimită cel mult, atunci când nimic nu merge ca lumea și ar cam trebui să fii nefericită, dar prezența aceea te apără și te introduce în lume. E îngrozitor. E îngrozitor pentru că nu suport să fiu privită cu milă, criticată, răspunderea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
pentru o femeie. Oricum ar arăta, orice ar face, oricum s-ar purta cu timpul, prezența lui, vie sau umbră, ca un obiect, ca o mobilă cu care te-ai obișnuit, numai prezența lui îți dă libertatea mișcărilor, poți fi compătimită cel mult, atunci când se poartă ca un mârșav și nimic nu merge ca lumea și ar cam trebui să fii nefericită, dar prezența aceea te apără și te introduce în lume. E îngrozitor. E îngrozitor pentru că nu a suportat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
foarte conștient că, numai gândind și iar gândind câte se petrecuseră în ultima vreme, nu face decât să-și sporească acea stare pe care a numit-o suferință, de parcă i-ar fi necesară, de parcă ar vrea să fie văzut și compătimit, deși n-ar recunoaște asta niciodată, de parcă ar exista o limită a suportabilului de care se apropie vertiginos și lumea se va schimba, împiedicându-l să treacă acea limită de unde nu mai există întoarcere cu mintea întreagă; conștient că suferința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
l-ar fi putut condamna la moarte sau mătura de pe scena istoriei pe Richelieu. Lăsând cu dărnicie puterea decizională în mâinile unui personaj care îl minimaliza și umilea, sacrificând sentimentele personale pentru gloria Franței, Ludovic al XIII-lea nu trebuie compătimit, ci glorificat. însă, ne menținem punctul de vedere și îi vom contrazice pe acești istorici. Ludovic al XIII-lea nu era gelos pe cardinal, nu se simțea minimalizat sau castrat politic. Regele era prietenul lui Richelieu, iar această relație a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
grav dacă ai exersat vreodată o asemenea „funcție” și-apoi ai pierdut-o, chiar și dacă tu Însuți ai renunțat la ea, dintr-un impuls al demnității. Lucru ciudat: În România - sub comuniști, cel puțin! - erau mai stimați (oricum, evident compătimiți și ajutațiă cei care deveneau victimele puterii sau ale Domnului; cei care, Însă, Îndrăzneau să se revolte Într-un fel sau altul și, protestând, Își pierdeau funcția și atribuțiile legate de aceasta, atât câte erau, se pomeneau Într-un no
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]