71 matches
-
milioane, bugetul cel nou este sporit peste capacitatea contribuabililor; sau a zice că sporirea simțitoare a bugetului unui an în comparațiune cu bugetul anilor anteriori este un indiciu al sporirii avuțiilor particulare nu este exact în mod absolut. Pentru ca o comparațiune să poată duce la concluziuni temeinice trebuie ca termenii de comparațiune să fie identici. Așadar am conchide greșit dacă am judeca spre pildă bugetul 1881 numai după totalitatea sumei de la venit și de la cheltuieli, căci este firesc lucru ca bugetul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
zice că sporirea simțitoare a bugetului unui an în comparațiune cu bugetul anilor anteriori este un indiciu al sporirii avuțiilor particulare nu este exact în mod absolut. Pentru ca o comparațiune să poată duce la concluziuni temeinice trebuie ca termenii de comparațiune să fie identici. Așadar am conchide greșit dacă am judeca spre pildă bugetul 1881 numai după totalitatea sumei de la venit și de la cheltuieli, căci este firesc lucru ca bugetul pentru 1881 să prevază o sumă totală superioară celei de mai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ce se vor preda mai mult din punctul de vedere practic decât științific de către 9 profesori și 3 maiștri. 1. Limbele română, franceză și germană, cari se vor preda de trei profesori respectivi după acelaș sistem de gramatică și în comparațiune una cu alta, adăugîndu-se noțiuni de literatură și exerciții de compozițiuni uzuale. 2. Noțiuni de economie politică, de drept public și de drept privat pozitiv, cu exerciții în redactarea actelor juridice uzuale (un profesor). 3. Istoria universală și în special
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cum ne explicăm noi criza care e în acest moment în sferele noastre politice. Ea e foarte naturală; ea e rezultatul întoarcerii la starea normală. Când corabia intră la liman nu mai e nevoie de balast. Nu insistăm asupra eleganței comparațiunilor. Elemente străine introduse în corp pentru un cuvânt oarecare și sosite în periodul eliminatoriu sânt o comparație mai tristă pentru corpul în care s-a introdus decât pentru nevinovatele elemente. Asemenea și prundul sau nisipul care se-ncarcă drept balast
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Când am apă, beau vin, când n-am apă, beau apă. (Morarul) {EminescuOpXI 159} Unele consistă din cuvinte fără înțeles și cu toate acestea se pot ghici numai prin armonia lor imitativă, altele iar sânt comice prin greoiciunea si neexactitatea comparațiunii. Între cele dentîi, cu armonie imitativă, sânt următoarele: Urduc, Burduc, De barbă-l duc De barbă-l aduc. (Fedeleșul) Veni titirigele, Luă pipirigele, Rămase doftorul gol. (Oamenii iau pâinile din cuptor) Țac, țac Prin copac, Fâș, fâș Prin păiș. (Coasa
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
elaborare modernă. A mai editat Istoria filologiei române (1892), un glosar la ediția operei lui Miron Costin, îngrijită de V. A. Urechia, cel mai înverșunat adversar al său, iar în 1895 monografia, solicitată și premiată de Academia Română, Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice. În 1896 tipărea culegerea Studii folclorice, iar în 1900 lucrarea Influența orientală asupra limbei și culturei române, mai târziu tradusă și premiată de L’Institut de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
O istorie a literaturii române în limba germană, în Lazăr Șăineanu, G. I. Ionnescu-Gion și B. P. Hasdeu, „Eine Trilogie”. O istorie germană a literaturii române, București, 1892; Istoria filologiei române, pref. B. P. Hasdeu, București, 1892; Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice, București, 1895; ed. îngr. Ruxandra Niculescu, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1978; Studii folclorice, București, 1896; ed. îngr și introd. Alexandru Dobre, pref. Dan Horia Mazilu, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
métaphorique en français et en roman, Halle, I-II, 1905-1907; Histoire de mes ouvrages, Paris, 1930; Lettres de L. Sainéan, îngr. și pref. Constantin Șăineanu, București-Paris, 1936. Antologii: Autorii români moderni, București, 1891. Repere bibliografice: Gaston Paris, „Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice”, studiu comparativ de Lazăr Șăineanu, „Romania”, 1895; Lazăr Șăineanu, O carieră filologică (1885-1900), București, 1901; Chendi, Scrieri, V, 280-281; Luca Vornea [Lazăr Șăineanu], Lazăr Șăineanu. Schiță
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
o însemnată corespondință diplomatică originală între domnul moldovenesc Miron Barnoschi și Polonia din primul pătrar al secolului 17, precum și câteva acte despre comerciul Cracoviei cu Moldova în secolul 14. Toate acestea însă rămân pe un plan cu totul secundar în comparațiune cu tezaurile găsite într-o altă bibliotecă din Cracovia. În a doua jumătate a secolului trecut a trăit istoricul Poloniei Adam Naruszewicz, născut la 1733, mort la 1796 și care la 1780 a început a publica o istorie a țărei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
următoare citatele sunt extrase din acest articol. 257 Ion Vlad, în prefață la Al. Călinescu, Caragiale sau vârsta modernă a literaturii, Editura Institutul European, Iași, 2000, p. 6. 258 Marian Popa, op. cit., p. 120. 259 "Aluziunea este un feliu de comparațiune nu prea bine dezvăluită; fraza are un înțeles neatârnat de nici un feliu de comparațiune, însă cu toate acestea între obiectul sau fapta exprimată și între acel ce pe jumătate numai se însamnă se află un raport ascuns, care dă cugetărei
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Călinescu, Caragiale sau vârsta modernă a literaturii, Editura Institutul European, Iași, 2000, p. 6. 258 Marian Popa, op. cit., p. 120. 259 "Aluziunea este un feliu de comparațiune nu prea bine dezvăluită; fraza are un înțeles neatârnat de nici un feliu de comparațiune, însă cu toate acestea între obiectul sau fapta exprimată și între acel ce pe jumătate numai se însamnă se află un raport ascuns, care dă cugetărei o mai mare interesare" (Dimitrie Gusti, Ritorică pentru tinerimea studioasă, ediție îngrijită de Mircea
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
notă. Ea glăsuieș te: „Fenomenul este riguros exact. A fost controlat în zilele noastre (adaug: de mine), cu vin provenit din Pinot alb, viile domnului Alfred Wincler, conservat în pivnița d-lui N icu Nanu (complectez: str. Carol, 12, Iași). Comparațiunea a fost făcută (repet: de mine, nu de Toader Zippa), cu una din ulti mele sticle de Cotnar (adică înaintea filoxerei), păstrate în pivnița Greceanu de la Stânca (proprietate roznovănea scă de l ângă Iași) și puse în vânzare de cofetăria
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
alegerea cuvântului celui mai puțin abstract; 2. utilizarea adjectivelor, a adverbelor, a "epitetelor ornante" (care determină cuvântul, îi limitează gradul de abstracțiune); 3. personificarea "obiectelor nemișcătoare sau prea abstracte" și a calităților și acțiunilor; 4. să se folosească, în special: "comparațiunea, metafora, tropul în genere". b. Condiția ideală a poeziei vizează ideile care constituie obiectul poeziei. "Ideea" sau "obiectul" exprimat prin poezie este "un simțământ sau o pasiune și niciodată o cugetare intelectuală sau care ține de tărâmul științific". Argumente: a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
manifestate În cercetarea etnologică românească, vor Întregi tabloul acestui concept. Unele studii de referință consacră tangențial anumite capitole destinului, iar altele reprezintă colecții ce conțin și texte referitoare la reprezentări ale acestuia.Lazăr Șăineanu arată În studiul Basmele române În comparațiune cu legendele antice clasice și În legătură cu basmele popoarelor Învecinate și ale tuturor popoarelor romantice că În conștiința poporului nostru este adânc Înrădăcinată credința În fatalitate, ca de altfel, la toate popoarele din Peninsula Balcanică. Expresiile așa i-a fost scris
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Antti Aarne să pună în Verzeichnis der Märchentypen (1910) bazele catalogului internațional de povești, tradus în engleză și completat de Stith Thompson, în două ediții - prima în 1928, a doua în 1961 -, Lazăr Șăineanu propunea, în monografia Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice (1895), o clasificare a b. apropiată, în liniile ei generale, de aceea acceptată, ulterior, pe plan mondial, incluzând, în secțiunea întâi, povești mitico-fantastice, cu nu mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
București, 1997. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 544-555; B. P. Hasdeu, Etymologicum Magnum Romaniae, III, București, 1893, coloanele 2596-2652; Leo Bachelin, Introduction générale et un commentaire folklorique. Sept contes roumains, tr. Jules Brune, Paris, 1894; Lazăr Șăineanu, Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice, București, 1895; Adolf Schullerus, Verzeichnis der rumänischen Märchen und Märchenvarianten nach dem System der Märchentypen Antti Aarnes, Helsinki, 1928; I.-A. Candrea, Lumea basmelor, București, 1932
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
Pe lângă analiza stării de sănătate a locuitorilor județului Constanța, raportul medicului primar Ioachim Drăgescu cuprindea și referiri succinte la "serviciul veterinar" al județului. Astfel, medicul aprecia că "pierderile causate [de boli în rândul animalelor domestice, n.n.] sunt forte mici în comparațiune cu numărul vitelor din fie-care comună și cu virulența bolelor. Casuri de bole ordinare s-au ivit forte numerose, dar s-au combătut la timp"1379. Menționăm faptul că încă din data de 15 martie 1879 a fost emis un
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
nepăsători sau răi».12 Ei bine, vă fac o întrebare: luați istoria României de dincoace și de dincolo de Milcov, căutați paginile ei și se va găsi vrun domn care să poată să se compare cu Vodă-Cuza? Nu! Nu poate fi comparațiune între faptele foș tilor domni și ale lui Cuza făcute ca om, ca cetățean și ca oștean. I s-a mai zis lui Cuza că națiunea dorește ca, prin dreptatea Europei, prin dezvoltarea instituțiunilor noastre, prin sentimente cu totul patriotice
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la revista „Luceafărul”, colaborând în continuare la „Viața românească”, „Orizont”, „Ateneu”, „Steaua”. În 1976 publică antologia Basmele călătoriilor în timp, însoțită de un eseu despre paradoxul temporal în basmul fantastic. În 1978 scoate ediția critică a lucrării Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice de Lazăr Șăineanu. În 1979 părăsește România și se stabilește în Germania, unde va rămâne cincisprezece ani. În 1989, sub semnătura Ruxandra Gheorghita, publică primele poezii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288454_a_289783]
-
împotriva uitării identității și a tiparului lingvistic de reprezentare și expresie a eului. SCRIERI: Die Zeremonie der Erinnerung, Kassel, 1989; Meseria exilului, București, 1998; Oglinzi părăsite, București, 2001. Ediții: Basmele călătoriilor în timp, București, 1976; Lazăr Șăineanu, Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1978. Repere bibliografice: Geo Vasile, Exilul inimii, dezamăgirea cuvântului, LCF, 1998, 46; Daniel Cristea-Enache, Obiecte cu personalitate, ALA, 1999, 452; Simion Bărbulescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288454_a_289783]
-
când aceste mișcări sufletești nu se uită, și poate de aceea voi fi ieșit din limitele strictei obiectivități! Și apoi am rămas acum între acei puțini care au văzut ce a fost și văd astăzi ce este, și pot face comparațiune dreaptă între trecut și prezent, și măsura distanța ce am străbătut. Prin urmare, cuvintele mele, oricât de vii, nu vor fi niciodată la înălțimea faptelor săvârșite. Iar acei care au deschis ochii mai încoace și trăiesc astăzi în casa zidită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
înțelege că atomii din miezul acelui mărgăritar a cărui mărgini li era cerul, a cărui stropi soare, lună și stele, acei pitici nemărginit de mici aveau regii lor, purtau războaie, și poeții lor nu găseau în univers destule metafore și comparațiuni pentru apoteoza eroilor. Dan se uită cu ocheana prin coaja acelui mărgăritar și se miră cum de nu pleznește de mulțimea urei ce cuprindea. Îl luă și, întorcîndu - se, atârnă în salba iubitei sale albastrul mărgăritar. Și ce frumos făcuse
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
fac aceeași, ei nu fac aceeași. - Roșii. - Reversul: Boliachiștii, aceeași neclaritate în idei, aceeași nesigurătate, aforisticitate, aceeași fără de-a fi aceeași. Transilvăneanu. Până voi spori * aceea vi[r]tute *. Componentele orațiunii de căutat în Gazetă. Vorbirea în pilduri, în comparațiuni în genere neadecuate, Vorbirea în pilde arată însă necultura celui ce scrie, care nu poate să-și reprezinte o idee abstractă fără de-a pune alături cu ea una concretă, sau necultura publicului cu care vorbește. Pildele însă fiind întotdeuna
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
el, cel clasicist. În contribuțiile lui analizează cvasididactic, citând abundent esteticieni al căror șir pornește din Antichitate, noțiuni precum cele de urât, ridicol și comic, glosează în legătură cu alte categorii - sublim, grație, farmec, naivitate -, scrie comentarii scolastice intitulate Ficțiune, imagine și comparațiune (1896), Înrudirea poeziei cu celelalte arte frumoase (muzica, pictura, plastica și arhitectura) (1898). Și criticul preferă „aerul limpede al imaginilor senine”, arătându-se prudent față de poetica lui Baudelaire, „stegarul celui mai desăvârșit senzualism”. Stângăciile de prozodie ori greșelile de limbă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288725_a_290054]
-
-se prudent față de poetica lui Baudelaire, „stegarul celui mai desăvârșit senzualism”. Stângăciile de prozodie ori greșelile de limbă, sancționate cu iritare, uneori chiar violent, îi stârnesc câteodată porniri marcate de suficiență. SCRIERI: Odă la rezbel, București, 1877; Ficțiune, imagine și comparațiune, studiu comparativ de literatură poetică. Sihastrul, poveste poetică, București, 1896; Catastrofa Nibelungilor, Craiova, 1896; Înrudirea poeziei cu celelalte arte frumoase (muzica, pictura, plastica și arhitectura), București, 1898. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 41-45; G. Popa-Lisseanu, Vasile D. Păun, UVR, 1929
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288725_a_290054]