3,295 matches
-
cea a istoriei literare, disciplină din care s-a desprins și cu care se interferează copios. N. M. - Motivația personală crește, așadar, dintr-un context favorabil, epoca înregistrând în continuare, pe direcția inițiativelor integratoare întreprinse de Asociația Internațională de Literatură Comparată, un interes sporit pentru stimularea comparatismului românesc. Sau totul n-a fost decât o modă trecătoare? S. V. - Evident, afirmația dubitativă, conținută în ultima parte a întrebării dumneavoastră, este exclusă din start, ca fiind superficială și acut nedreaptă. Seriozitatea și
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
sau colective publicate, o demonstrează cu priso- sință. După ctitorirea teoretică de către Tudor Vianu, a urmat momentul Alexandru Dima cu contribuții incontestabile în definirea temeiurilor metodologice și organizarea cercetării propriu-zise. În acest răstimp, a luat ființă Comitetul Național de Literatură Comparată și au avut loc trei conferințe naționale cu rezultate semnificative. Volumele tipărite cu aceste prilejuri, alături de nenumărate altele reprezentând inițiative personale, se înscriu pe linia pregătirii participării comparatiștilor români la elaborarea unei vaste istorii a literaturii universale, tratat despre care
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
periodicile Synthesys ori Revue de Etudes Sud-Est Europeennes neputând decât să semnaleze lucrările de mare amplitudine. Studiile de proporții și sintezele cuprinzătoare rămân, natural, în afara lor. Puține sunt inițiativele organizatorice ale instituțiilor de profil și ale Comitetului Național de Literatură Comparată - colocvii, conferințe, congrese -, problemele circulației în aria universală fiind lăsate în seama posibilităților restrânse ale fiecărui autor. Situație regretabilă, de bună seamă, date fiind împlinirile vrednice de laudă ale specialiștilor români. N.M. - Acum, la început de mileniu, mai avem oare
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
paradoxal, spre același rezultat: pierderea tot mai accentuată a speranței de revenire la normal și restrângerea perspectivelor cercetării, implicit a eforturilor investite, mai exact spus, închircirea disciplinei în granițele constrângătore ale unor sponsorizări capricioase, deci nesigure și întâmplătoare. Plasarea literaturii comparate exclusiv sub semnul hazardului ar însemna practic dispariția ei, care ar produce breșe primejdioase în zonele de interferență cu alte ramuri ale umanioarelor. Este, însă, puțin probabil că se va ajunge în această fundătură fie și numai pentru că obiectivele comparatismului
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
expresii franțuzești: "uneori traducerea e ciudată, așa cînd Măndica numește iataganul lui Kir Zuliardis «un spală-varză», luîndu-se după Clapotte din Un tigre du Bengale care poreclise sabia de gard național a stăpînului său «un coupe-choux»" ( Studii de literatură română și comparată, 1983, p. 206). Or, tocmai exemplul în cauză în care servitoarea descrie iataganul stăpînului: "coșcoge spală-varză" ar putea fi o dovadă a abilității lingvistice a adaptării, a sensibilității lui Alecsandri pentru registrul familiar și argotic românesc și al capacității sale
"Spală-varză" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13931_a_15256]
-
corespondența trimisă și primită de Gr.Nandriș, publicată de I.Oprișan ș.c.l.. Au început să apară și primele volume privitoare la literatura exilului românesc: după un articol mai vechi al lui Gh.Carageani din Rivista Italiana di Letteratura Comparata, au apărut în ultimii ani culegeri de studii și mărturii ale lui Cornel Ungureanu, Mircea Popa, Pavel Chihaia, N.Florescu, Titu Popescu, Silvia Constantinescu, Aurel Sergiu Marinescu, Radu Bărbulescu ș.a., ba chiar și două încercări de sinteză venite din Germania
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
este tânărul universitar și gazetar Amedeu Dumitrașcu, aflat la începutul urcușului social, ucenicind deocamdată pe lângă Martinetti, omul acestuia de "perfectă încredere și de legătură cu personalitățile orașului sau din țară". Conducea uneori seminariile profesorului și-i ținea cursul de literatură comparată, organiza cu pricepere colocviile politice și economice inițiate de "Ardealul", ziarul lui Martinetti, unde avea un post în conducere. Scrie și un jurnal care este "colțul său de libertate", întrucât îi îngăduie să fie sincer, neprecaut, netemător că i-ar
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
fi stimulat să scrie mai multe studii și mai bine fundamentate despre scriitori străini. Ce-l împiedică pe un istoric al literaturii române să prezinte fenomenul românesc în context european și să-și publice studiul într-o revistă de literatură comparată? Evident cantitatea nu trebuie să fie un criteriu prevalent și nici nu este într-o viață universitară normală. Ferdinand de Saussure a devenit profesor universitar cu foarte puține pagini tipărite. Dar el a revoluționat indoeuropenistica în șaisprezece pagini! O comisie
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
descoperă patru metafore primordiale: gîndirea, visul, cîntecul și plînsul. Cu egală îndreptățire le-am putea numi metafore ultime, deoarece prin ele amplexiunea lirică a universului descrie orbitele cele mai largi. Pygmanolion, cu bizarul său titlu, e un eseu de mitologie comparată, ai cărui protagoniști sînt Pygmalion și Meșterul Manole. în fine, Alfabetul de tranziție își fixează atenția asupra perioadei 1830-1860, cînd țările române părăsesc modelul oriental în favoarea celui occidental, iar amploarea fără precedent a schimbărilor cuprinde toate sferele vieții sociale. Titlul
Ștefan Cazimir: "Sîntem prea convinși pentru a fi și convingători" by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10521_a_11846]
-
că, între timp, mi se ceruseră, de la Gazeta literară, pentru care lucram în tipografie ca tînăr corector, recenzii despre cărți care nu-i ispiteau pe ceilalți colaboratori; obligat, mai apoi, și de numirea mea ca asistent la catedra de literatură comparată a Universității din București, în 1963, într-un moment care anunța un "dezgheț" ideologic mai general. Am ajuns, ca cititor, pe căi ocolite, să intuiesc regulile nescrise și fluctuante ale scrisului și să înțeleg că, pentru a captura fie și
Fragment de jurnal by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/7761_a_9086]
-
Prieteni români ai lui M. Gaster. Cercul „Junimii” bucureștene (1997), ediție și introducere de Virgiliu Florea, M. Gaster, Memorii. Corespondență, ediție și introducere de Victor Eskenasy (1998). Anul 2003 ne-a adus alte două cărți: M. Gaster, Studii de folclor comparat, ediție și prefață de Petre Florea și Virgiliu Florea, M. Gaster & Agnes Murgoci. Avocați în Marea Britanie ai culturii populare românești/ Advocates in Great Britain of Romanian Popular Culture. Cu 120 de documente originale. Cartea îngrijită de Petre Florea, înmănunchind studiile
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
maselor, precum și de principalele curente literare de acolo, cum ar fi conservatismul celor de la “Literatura și arta”, modernismul și europenismul cercului “Contrafort” - care merită, după părerea mea, toată lauda. - Între timp, v-ați preocupat intens de o ramură a literaturii comparate, de imagologie, și ați dat aici o lucrare extrem de importantă pentru noi, Imaginea românilor în spațiul lingvistic german 1775-1918. - E o carte la care am lucrat mult. O pregătisem încă din anii ’70. Volumul a apărut în 1985, iar traducerea
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
depun și eu mărturie. În 1987, cînd am venit la Romanisches Seminar din Heidelberg, am stat trei săptămîni și cred că nu m-am dezlipit de bibliotecă. Aveați o bibliotecă extraordinară, în care am găsit ultimele cercetări în domeniul literaturii comparate, al romanisticii ori al criticii literare în general. Secțiunea română, de asemenea, cred că e cea mai bogată din universitățile germane. - Una dintre cele mai bogate, desigur. Cea mai bogată colecție de cărți și publicații din și despre România se
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
Comparatistul Al. Ciorănescu a studiat raporturile de compenetrație dintre diversele literaturi romanice în domeniul mentalităților, a ideilor religioase, politice și artistice. El credea în existența unei literaturi europene. Din multele sale lucrări, să amintim doar Studii de literatură spaniolă și comparată (1954) și Principii de literatură comparată (1964), redactată în spaniolă. Comparatistul, alături de lingvist și istoric (a scris Istoria generală a insulelor Canare, ca un omagiu adus patriei sale adoptive), a fost în același timp romancier (Le couteau vert), autor dramatic
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
de compenetrație dintre diversele literaturi romanice în domeniul mentalităților, a ideilor religioase, politice și artistice. El credea în existența unei literaturi europene. Din multele sale lucrări, să amintim doar Studii de literatură spaniolă și comparată (1954) și Principii de literatură comparată (1964), redactată în spaniolă. Comparatistul, alături de lingvist și istoric (a scris Istoria generală a insulelor Canare, ca un omagiu adus patriei sale adoptive), a fost în același timp romancier (Le couteau vert), autor dramatic (Don Carlos de Viana), poet (Biografie
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
de ceară) începuse deja să practice “imagismul”, făcând din metaforă și comparație instrumente amplu reverberante în jurul “obiectelor” de plecare, remarcăm că multiplicarea punctelor de contact, a interferențelor, ecourilor, i-a individualizat de timpuriu discursul liric. Cum am observat și altădată, “comparatul” devenea la el un fel de nucleu de energie asociativă, declanșator al unui lanț ramificat de aproximări, care-l fac, în cele din urmă, aproape disparent, feeric pulverizat în mișcarea mai degrabă centrifugă. Or, întâlnirea cu avangarda europeană a încurajat
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
versiuni românești. Repatriat de foarte puțin timp, Andrei Brezianu revine pe piața editorială din țară cu volumul de eseuri Itinerarii euro-americane. Dincolo de titlu (care, împreună cu grafica de pe copertă, sugerează mai curînd un ghid de călătorie), cartea conține studii de literatură comparată și lingvistică, portrete și analize literare, note de călătorie, reflecții de filozofie a culturii, grupate tematic pe patru secțiuni: Escale europene, Etimologii, Despre America, veche și nouă, Modernitate și cunoaștere. Două trăsături fac inconfundabil scrisul lui Andrei Brezianu: erudiția și
Deliciile conservatorismului cultural by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12204_a_13529]
-
aceasta (cum bine zicea Lukas Hurnik din Cehia). Temele incitante nu au epuizat sarcinile muzicologului la radio: s-a discutat îndeosebi despre tipuri de emisiuni muzicale la radio-uri publice din România, Elveția, Germania, Irlanda sau Cehia, despre interpretări muzicale comparate, difuzarea muzicii noi sau a jazzului, interdisciplinaritate, dialogul radiofonic etc. Unii au propulsat în prim plan problemele audienței și necesitatea schimbării posturilor de radio în funcție de ultimele "trend"-uri. Alții au găsit îngrijorătoare apropierea până la identificare a radio-ului public cultural
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
a fost urmat. Incidental, analiștii politici și militari s-au referit la Tucidide și la alți autori antici, dar o analiză comparativă nu s-a mai făcut. Abia în vremurile noastre, fără legătură cu cartea lui Thibaudet, preocupările de istorie comparată l-au introdus în circuitul lor și pe Tucidide. Mi-a căzut în mână de curând, grație Alinei Stănescu, lector la Facultatea de Stiințe Politice a Universității din București, un volum intitulat Hegemonic Rivalry. From Thucydides to the Nuclear Age
TUCIDIDE și lumea bipolară by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12713_a_14038]
-
ętre une veritable corpus des proverbes roumains", prezintă modul cum sunt ordonate textele, titulatura capitolelor, semnalează introducerea unor proverbe străine similare, în fine, bibliografia proverbelor și glosarele. Referindu-se la cealaltă lucrare pe care o intenționa Zanne, una de proverbe comparate, N. Iorga, constatând unele inadvertențe din prefața autorului corpusului, credea că viitoarea lucrare nu va fi la înălțimea colecției. Cealaltă recenzie, apărută tot într-o revistă din străinătate, Zeitschrift des Vereins für Volkskunde (Berlin, an. VII, 1896, p. 333-335), este
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
ghilimele sau nu. Scriind aceste cărți... de ce le-am scris? O să vă spun și cum am ajuns acolo. Făceam în acea perioadă Cahiers roumains d'études littéraires. în același timp, împreună cu Al. Duțu, eram membri în Comitetul Internațional de literatură comparată, iar pe vremea aceea se cultiva un fel de vitrină pentru străinătate, noi am profitat puțin de ambiguitatea asta. Eu credeam că scriind aceste cărți introduc în cultura română cât mai multe valori occidentale, artistice, ideologice, culturale. ăsta e scopul
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
Adrian Marino avea "altă optică" spre Europa, un ochean întors, în comparație cu cultura țării noastre: ca "român și european" el era invitat să țină conferințe în universități străine (în Portugalia, în Danemarca), are interesante convorbiri cu specialiști străini în problemele literaturii comparate contemporane (mai ales despre literatura și critica franceză), participă la colocvii și congrese - ca un adevărat reprezentant de frunte al cercetării românești în literatura comparată. Pe lîngă opera sa personală, seria de Cahiers roumains d´études littéraires i-a sporit
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
universități străine (în Portugalia, în Danemarca), are interesante convorbiri cu specialiști străini în problemele literaturii comparate contemporane (mai ales despre literatura și critica franceză), participă la colocvii și congrese - ca un adevărat reprezentant de frunte al cercetării românești în literatura comparată. Pe lîngă opera sa personală, seria de Cahiers roumains d´études littéraires i-a sporit notorietatea internațională: Adrian Marino este ales în Biroul de conducere al Asociației Internaționale de Literatură Comparată, în 1977 (și anume în comitetul de coordonare a
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
adevărat reprezentant de frunte al cercetării românești în literatura comparată. Pe lîngă opera sa personală, seria de Cahiers roumains d´études littéraires i-a sporit notorietatea internațională: Adrian Marino este ales în Biroul de conducere al Asociației Internaționale de Literatură Comparată, în 1977 (și anume în comitetul de coordonare a unei istorii comparate a literaturilor europene) - ca "al doilea reprezentant român". La Universitatea din Porto este prezentat - subliniază nu fără umor Adrian Marino - ca professor universitario romeno, especialista em estudios romanicos
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
opera sa personală, seria de Cahiers roumains d´études littéraires i-a sporit notorietatea internațională: Adrian Marino este ales în Biroul de conducere al Asociației Internaționale de Literatură Comparată, în 1977 (și anume în comitetul de coordonare a unei istorii comparate a literaturilor europene) - ca "al doilea reprezentant român". La Universitatea din Porto este prezentat - subliniază nu fără umor Adrian Marino - ca professor universitario romeno, especialista em estudios romanicos, ceea ce nu s-a considerat, nici nu a dorit să fie vreodată
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]