494 matches
-
Георге Михаила", Rsl, XXXIII, 1995, "193-199"; "Nemuritorii. Academicieni români" (coord. Ioan Ivanici, Paraschiv Marcu), București, 1995, ("Mihăilă, Gheorghe", articol); "Kirilo-Metodievska Enciklopedija", II, Sofia, 1995, "701-702" (art. "Mihăilă Gheorghe", semnat de Ekaterina Dogramadjieva); Stan Velea, "Gheorghe Mihăilă", în vol. "Universaliști și comparatiști români contemporani", București, 1996, "215-223"; Marius Sala, "Portrete", Suceava, 2006, "147-149": "Gheorghe Mihăilă"; Dr. Dorina N. Rusu, "Membrii Academiei Române, 1866-2003. Dicționar". Ediția a III-a, revizuită și adăugită, cu un Cuvânt înainte de acad. Eugen Simion, Președintele Academiei Române, București, 2003, "534-535
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
(n. 15 noiembrie 1911, Moroeni, județul Dâmbovița - d. 25 noiembrie 1999, Santa Cruz de Tenerife, Insulele Canare, Spania) a fost un autor, comparatist, diplomat, director literar, dramaturg, enciclopedist, eseist, lingvist, etimolog, istoric, poet, prozator român care a trăit în exil între 1946 și 1999. Frații săi au fost matematicianul Nicolae Ciorănescu, poetul Ioan Ciorănescu, scriitorul ziarist George Ciorănescu și chimista Ecaterina Ciorănescu-Nenițescu. Tatăl
Alexandru Ciorănescu () [Corola-website/Science/297632_a_298961]
-
din Franța de la Fontenay-aux-Roses, după ce solicitase fără succes o bursă la Școala Română din Roma. Audiază cursurile de literatură comparată ținute de Ferdinand Baldensperger la Facultatea de Litere și la Școala Normală Superioară din Paris, avându-i ca maeștri pe comparatiștii Paul Van Tieghem și Paul Hazard. Devine doctor în litere la Sorbona (Doctorat d'État, 1939) cu o teză intitulată "L'Arioste en France". Lector de limba și literatura română la Universitatea din Lyon (1938 - 1940) și consilier cultural (apoi
Alexandru Ciorănescu () [Corola-website/Science/297632_a_298961]
-
et Belles-Lettres), sau sinteze care presupun străbaterea unui „material informativ uriaș” („El Barroco o el descubrimiento del drama”, „L'Avenir du passé”, „Utopie et littérature sau Le Masque et le Visage Du baroque espagnol au classicisme français”). Referindu-se la comparatist, Henri-François Imbert remarca modul în care Alexandru Ciorănescu pune problema: „Il s'est attaqué [...] dans Le Masque et le Visage, à ce qu'il appelle «l'idée de dette». Ainsi, à propos de Corneille et de Guillen de Castro: «Le
Alexandru Ciorănescu () [Corola-website/Science/297632_a_298961]
-
(nume întreg: Nicolae I. Apostolescu, n. 4 mai 1876, Alexandria — d. 2 noiembrie 1918, Pitești) a fost un istoric literar comparatist român, doctor la Sorbona în 1909 cu două teze, publicate în același an la Paris, prefațate de Émile Faguet: "L’Influence des romantiques français sur la poésie roumaine" și "L’Ancienne versification roumaine". Născut la Alexandria, a ajuns în 1891
N. I. Apostolescu () [Corola-website/Science/334055_a_335384]
-
din Pitești, unde va rămâne până la sfârșitul vieții. În 1905, luând parte la un concurs inițiat de Ministerul Instrucțiunii Publice, câștigă o bursă de studii la Paris, pentru a urma cursuri de semantică și literatură comparată. Este unul dintre primii comparatiști ai literaturii române și este recunoscut drept unul dintre cei mai buni specialiști ai noștri în problemele versificației. Deși era îndreptățit, prin activitatea și competența sa multilaterală, să primească o catedră universitară (în domeniul istoriei literaturii române și al esteticii
N. I. Apostolescu () [Corola-website/Science/334055_a_335384]
-
este mai bine să fie cunoscut: prin Enumerarea indicatori lor... traduceri sau prin monografii de genul geografici au menirea, pentru mine, celei realizată de Rosa del Conte, de a sesiza modul de funcționare a Mihai Eminescu o dell’Assoluto spiritului comparatist în arealul culturii (1962)? Cu un titlu insolit - pentru universale, pe care filologul a Eugen Simion - Atingeți un perioada contemporană - Neamul și perceput-o în structurile ei de punct dureros. Cu puține excepții, Babilonia -, am citit o carte de existență
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
răspândit până departe. Pentru cei ascunse, noi nu urmărim decât pur mulțime și m-am trezit la casa marelui ca re l e -au pa rcu rs i n teg ra l și simplu interesul nostru național, Will”. (specialiștii, exegeții, comparatiștii) snici una din ele nu ne-o poate lua în Exemplele f i ind admirabi l a impus ideea unui Eminescu unicat și nume de rău”. invocate când discută despre pe tărâmul atât de labil, adesea Vorba lui Că l
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
acestora Eliade”. Europa nivelatoare). devine zgomotoasă și fără noimă, O s e c v e n ț ă a s p i r i t u l u i Exemplul pilduitor de reașezare rămânând, de ce nu? ca un fluture pe comparatist care a funcț ionat și respectare a culturii naționale în o lampă (ca să preluăm titlul unei permanent la Mircea Eliade, nu numai spațiile epocii moderne îl oferă, în piese de teatru a lui Paul Everac). la nivelul religiilor, dar și
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
propuse de Marin Bucur 1, Florin Manolescu 2 și Cristian Florin Popescu 3 sunt clare, convingător conturate și au capacitatea de a ne invita la o lectură profundă și integrală a operei unuia dintre cei mai însemnați istorici literari și comparatiști pe care România i-a trimis într-un lung, dureros și parcă nesfârșit exil, de unde trebuie să-l recuperăm și să-l restituim. Un instrument excepțional, care ne facilitează cunoașterea biografiei, bibliografiei și a lumii universitare și culturale în care
Note despre cărturarul Basil Munteanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5331_a_6656]
-
384 pag. 15. Dumitru Micu (1928), istoric și critic literar. Lector de limba română la Lyon (1970-1971). 16. George Munteanu (1924-2001), istoric și critic literar. Lector de limba română la Montpellier (1969-1971). 17. Romul Munteanu (1926-2011), istoric și critic literar, comparatist. Director al prestigioasei Edituri Univers. 18. Cicerone Poghirc (1928-2009), lingvist și filolog. Profesor universitar în România și Franța. 19. Miron Radu Paraschivescu (1911-1971), poet, jurnalist și memorialist. 20. Ion Rotaru (1924-2007), istoric literar și critic literar. 21. Eugen Simion, E.
Un istoric literar – Ion Stăvăruș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4405_a_5730]
-
format într-o Timișoară în care a crescut și a înflorit multilingvismul. Orizont care se revarsă benefic în toate textele acestei... Istorii. Informația lui, extrem de întinsă, vizează toate etniile conlocuitoare - de ieri și de azi - ale orașului de pe Bega. Spiritul comparatist al cărturarului de catedră invocă nume de sârbi, maghiari, germani, evrei, sloveni, ucrainieni, ruși, polonezi, care, alături de români ori în afara acestora, au avut în permanență deschideri europene. Intenționat, autorul pornește de la prezentul european, prin care geopolitica de ieri (citește până la
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]
-
(n. 12 martie 1908, Toplița - d. 16 noiembrie 1975, Budapesta) a fost un scriitor, comparatist și istoric literar român. A urmat studiile liceale la Târgu Mureș și Facultatea de Filologie a Universității din Cluj. La Paris a obținut în 1931 diplomă de profesor în specialitatea română-franceză. În perioada 1941-1944 a funcționat ca director al Liceului
Endre Pálfy () [Corola-website/Science/312350_a_313679]
-
Nicolae Scurtu Bibliografia istoricului, comparatistului, istoricului literar, prozatorului, traducătorului și memorialistului Alexandru Ciorănescu (1911-1999), elaborată de doamna Lilica Voicu- Brey1, este lacunară, imprecisă în unele descrieri analitice și, adesea, derutantă chiar și pentru specialiști. O cercetare atentă a unei astfel de lucrări, care ar fi
Din corespondența lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4783_a_6108]
-
Nicolae Scurtu Biografia și bibliografia istoricului literar, comparatistului și jurnalistului Ion Breazu (1901-1958), descoperit de Gh. Bogdan-Duică și impus, grație meritelor sale, de Sextil Pușcariu, au fost cercetate cu minuție și pasiune de Mircea Curticeanu, care, în anii grei ai comunismului, a restituit, în două tomuri 1, o
Începuturile literare ale lui Ion Breazu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5078_a_6403]
-
Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. 2. Ion Taloș (n. 1934), folclorist, etnograf și memorialist. Autorul unei temeinice exegeze privitoare la Meșterul Manole. Contribuție la studiul unei teme de folclor european. 3. Vasile Voia (n. 1938), istoric literar, comparatist și eseist. Specialist în literatură universală. 4. Eugen Simion (n. 1933), istoric și critic literar, eseist și memorialist. În răstimpul 1994-1997 a fost președintele Academiei Române. 5. Dan Grigorescu (1931-2008) istoric literar și eseist. În acel moment era directorul Institutului de
Însemnări despre istoricul literar Stancu Ilin by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2819_a_4144]
-
Nicolae Scurtu Biografia istoricului literar, comparatistului, epistolografului și cărturarului Liviu Rusu (1901-1985) este extrem de interesantă, atât din perspectiva contemporanilor, cât, mai ales, din cea a unei lecturi integrale a epistolelor sale. Se știe cu exactitate că Liviu Rusu a stabilit temeinice relații epistolare cu un impresionant
Întregiri la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4547_a_5872]
-
Nicolae Scurtu Biografia profesorului, istoricului literar, esteticianului, comparatistului și traducătorului Liviu Rusu (1901-1985) este impresionantă și, totodată, tulburătoare, dacă conștientizăm faptul că acest erudit cărturar, posesor a două doctorate, a fost îndepărtat, în fatidicul an 1948, din Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj. Opera sa
Liviu Rusu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4750_a_6075]
-
Formarea sa ca specialist în literatură comparată, istoric, teolog și jurist, cultura sa enciclopedică i-au permis să pună în relație idei și interpretări provenind din mai multe domenii de cercetare. Înțelegerea sa asupra istoriei culturii europene - privită prin ochiul comparatistului, cu perspectiva istoricului, rigoarea juristului și cu pasiunea teologului - era vastă și nuanțată. Interesat, pe de-o parte, de tradiția istorică locală și de specificul culturii române, el nu uită niciodată să le pună în dialog cu transformările culturale dintr-
Alexandru Duțu () [Corola-website/Science/316045_a_317374]
-
Nicolae Scurtu Recent a apărut o carte 1 privitoare la biobibliografia istoricului literar, comparatistului, teoreticianului literar și eseistului Adrian Marino (1921-2005), care însumează 3070 de poziții bibliografice și care deschide noi căi de cercetare a operei și biografiei acestui însemnat cărturar. Elaborată de un colectiv de cercetători și bibliotecari, temeinic pregătiți și cunoscători ai
Noi completări la bibliografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4012_a_5337]
-
adnoteze imensa literatură epistolară pe care a scris-o și trimis-o Adrian Marino în țară, în Europa și dincolo de fruntariile acestui topos. Epistolele acestea ar elucida anumite enigme și aspecte ale biografiei și operei unuia dintre cei mai însemnați comparatiști ai literaturilor romanice. Extrem de prețioase sunt și epistolele pe care le-a elaborat pe când era director și coordonator al revistei plurilingve Cahiers roumains d’études littéraires (1973-1980), unde s-au publicat contribuții fundamentale privind fenomenul literar românesc și conexiunile lui
Noi completări la bibliografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4012_a_5337]
-
Nicolae Scurtu Bibliografia esteticianului, istoricului literar și comparatistului Liviu Rusu (1901-1985) continuă să se întregească prin descoperirea și publicarea literaturii sale epistolare, atât de prețioasă prin informațiile și precizările de ordin biografic, cât și prin cele de natură politică, filosofică și jurnalistică. Liviu Rusu era, așa cum rezultă din
Noi completări la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4191_a_5516]
-
Nicolae Scurtu Istoric, teoretician și critic literar, comparatist, memorialist și epistolograf, Adrian Marino (1921-2005) reprezintă un caz special în literatura română. Instruit și format la școala de critică și estetică literară a revistei „Jurnalul literar” (1939), inițiat în arta lecturii, relecturii și a analizei literare de către G. Călinescu
Noi contribuții la biografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5039_a_6364]
-
Nicolae Scurtu Istoric literar, comparatist și estetician, Liviu Rusu (1901-1985) a fost și un pasionat epistolograf. A scris un impresionant număr de epistole confraților și prietenilor din țară și, desigur, din străinătate, unde și-a desăvârșit studiile și unde a obținut un doctorat în estetică
O epistolă necunoscută a lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4436_a_5761]
-
spre 4 iunie 1961. In diferite ocazii, Alexandru Paleologu a scris elogios depre Alice Voinescu, socotind-o cea mai mare oratoare pe care a ascultat-o. Opera și activitatea i-au fost reapreciate postum. La începutul anului 1983, criticul și comparatistul Dan Grigorescu se ocupă de republicarea și îngrijrea unor volume de estetică și istoria teatrului. După Revoluția din 1989, Maria Ana Murnu publică scrisorile morale și "Jurnalul" (editura Albatros, 1997), acesta din urmă, prefațat de Alexandru Paleologu, cuprinzând critici la adresa
Alice Voinescu () [Corola-website/Science/315352_a_316681]