84 matches
-
a fost menită noua știință a istoriei comparate a literaturii române să devină știință ajutătoare a istoriei literaturii române. Înrudirea primordială a literaturilor nu este întemeiată decât pe cea ce este general omenesc, pe ceea ce este universal. Ca precursori ai comparatisticii îi considerăm pe Herder și Goethe, iar la noi pe Eminescu și Maiorescu. Iar mai târziu Adrian Marino. Trebuie reținut că o istorie comparativă a literaturii române nu poate avea cu adevărat un sens decât dacă este considerată în funcție de istoria
ISTORIA LITERATURII COMPARATE PARTE INTEGRANTĂ A ISTORIEI LITERATURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353180_a_354509]
-
Trebuie reținut că o istorie comparativă a literaturii române nu poate avea cu adevărat un sens decât dacă este considerată în funcție de istoria literaturii române.Misiunea ei ar fi complet îndeplinită atunci când istoria literaturii noastre și-ar însuși procedeele și cunoștiințele comparatisticii.Metoda comparatistă ar trebui să fie folosită și în studiul literaturii române. Gardul despărțitor dintre cele două ramuri trebuie exclus, fiindcă teoria literaturii comparate nu reprezintă trecerea la o nouă metodă, ci prezentarea mai amplă a fenomenelor tratate până acum
ISTORIA LITERATURII COMPARATE PARTE INTEGRANTĂ A ISTORIEI LITERATURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353180_a_354509]
-
secolul al XIX-lea, Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, Dicționarul general al literaturii române, Arhiva de folclor a Moldovei și Bucovinei, Monografii folclorice. Au contribuții cu studii și articole din această categorie, alături de altele de teorie a literaturii, comparatistică etc., Al. Dima, N. I. Popa, Al. Teodorescu, I. Lăzărescu, Dimitrie Costea, Dan Mănucă, Remus Zăstroiu, Leon Volovici, Horst Fassel, Gabriela Drăgoi, Stănuța Crețu, Florin Faifer, Lucia Berdan, Lucia Cireș, I. H. Ciubotaru, Algeria Simota, Rodica Șuiu, Silvia Ciubotaru, Gh. Hrimiuc-Toporaș
ANUAR DE LINGVISTICA SI ISTORIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285397_a_286726]
-
literaturii (1995), Paul Celan și „meridianul” său. Repere vechi și noi pe un atlas central-european (1998), Czernowitzer Geschichten (2003). Precizate foarte devreme și astfel beneficiind de o temeinică formație, domeniile de interes științific ale lui C. - germanistica, teoria literaturii și comparatistica, precum și studiile culturale - comunică amplu între ele. În numeroase studii, germanistul se ocupă de mari scriitori (Schiller, Thomas Mann, Kafka, Brecht, Ernst Jünger, Dürrenmatt, Max Frisch) sau de eseistul, istoricul și politologul Valeriu Marcu, pe care l-a restituit atât
CORBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
excerpte în limba sanscrită, iar în colecția „Eminesciana” a Editurii Junimea din Iași i s-a publicat, în 1978, o versiune a lucrării de doctorat, axată pe raporturile poetului național cu mitologia și cu filosofia indiană. Articolele și studiile de comparatistică publicate în reviste academice și literare din România sunt reproduse în volumul antologic postum Maree indiană. Interferențe culturale indo-române (1998), care cuprinde și o bibliografie cvasicompletă a traducerilor și conferințelor autoarei. SCRIERI: Eminescu și India, Iași, 1978; Maree indiană. Interferențe
BHOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285717_a_287046]
-
periodice românești („Secolul 20”, „Steaua”, „Limba română”, „Jurnalul literar”, „Revue des études sud-est européennes”) și în presa franceză („Revue de sciences humaines”, „Leș Valenciennes”, „Revue d’histoire du théâtre”, „Leș langues néo-latines”, „Littératures et nations”), domeniul predilect fiind cel al comparatisticii, iar subiectul preferat, operă lui Tudor Arghezi, Mircea Eliade și Eugen Ionescu. În 1993 tipărește La Jeunesse littéraire d’Eugène Ionesco, prima exegeza, în Franța, asupra operei de tinerețe a dramaturgului. Integrand personalitatea acestuia în ansamblul literaturii române interbelice, C.
CLEYNEN-SERGHIEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286298_a_287627]
-
limbii și culturii germane”, „Dacia rediviva”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Symposion”. Un curs de istorie a literaturii germane, ținut de I. în anii 1946-1948 și multigrafiat pentru uzul studenților, pune un deosebit accent pe mitologia germanică și pe noile orientări ale comparatisticii, urmărind circulația motivelor în spațiul cultural occidental al Evului Mediu. O sinteză a preocupărilor sale de o viață este Istoria literaturii germane (1968), care inaugurează o proiectată serie de lucrări destinate informării publicului românesc. Concentrând materia mai multor cursuri universitare
ISBASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287624_a_288953]
-
de la perioada colonială și până în prezent. Repere în zig-zag (2000), cuprinzând o selecție din publicistica autorului din perioada exilului, reprezintă, în plan simbolic, o „revenire” în literatura română. Cele trei domenii de interes prezente în întreaga sa creație (teoria literară, comparatistica și hispanistica) se regăsesc în mod echilibrat în structura cărții : Repere (mai mult sau mai puțin) teoretice reunește contribuții privind teoria limbajului, a textului, a traducerii, dar și discursul identitar în condițiile exilului; Balcania și Mitteleuropa reconsideră câteva probleme ale
IVANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
comentator al congenerilor, însă pasiunile literare îi sunt cu mult mai cuprinzătoare. Debutul său editorial era așteptat cu mult interes de critica de întâmpinare. În loc să alcătuiască o culegere de cronici, autorul a preferat - în De veghe în oglindă - ușa principală: comparatistica și unitatea tematică. Dedicată literaturii memorialistice, cartea amestecă notațiile de jurnal ale autorului cu eseuri substanțiale despre Stendhal, Baudelaire, Paul Valéry, Titu Maiorescu, L.N. Tolstoi, André Gide, Robert Musil, Virginia Woolf, Franz Kafka, Mateiu I. Caragiale, Witold Gombrowicz, Cesare Pavese
MIHAIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
o carte tipărită la Leiden în 1981 - Apocryphes slaves et roumains de l’Ancien Testament. De la Ț. au rămas și cercetări de istoriografie (din care răsar și figurile maeștrilor - N. Iorga, Gh. Brătianu, Mario Roques, N. Cartojan) și lucrări de comparatistica privind relațiile literaturii române cu scriitori din Apus (Byron) sau din Balcani (Liuben Karavelov). A scris și o carte, publicată în SUA, în 1988, despre România modernă: Modern România. The Achievement of Național Unity (1914-1920). Studiile și cercetările lui Emil
TURDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
filologie în 1971, cu teza Poezia populară de urare și felicitare. Întâlnirea cu profesorul Mihai Pop i-a marcat decisiv destinul de cercetător, în anii următori R. ilustrându-se prin numeroase contribuții în domeniul folclorului și etnografiei, prin cercetări de comparatistică, istorie literară și lingvistică. Studiile și articolele sale sunt răspândite în reviste românești („Romanoslavica”, „Analele Universității București”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Luceafărul”, „Curierul ucrainean”, „Folclor literar”, „Revista de folclor”, „Vilne slovo”, „Universalia” ș.a.) și de peste hotare („Bălgarski folklor” - Sofia
REBUSAPCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
Călinescu, Liviu Rebreanu, Emil-George Papahagi, Olimpia Radu, Gib I. Mihăescu, Mateiu I. Caragiale, Antonin Artaud). În 1995 i se acordă Premiul Opera Magna al Uniunii Scriitorilor. Activitatea lui P. s-a desfășurat pe câteva fronturi paralele de mare anvergură intelectuală: comparatistica și studiile romanice, cu precădere italiene; brevetarea și legitimarea unui program hermeneutic ambițios, blindat speculativ și testat cu aplicare la diversele vârste ale literaturii române; despărțirea apelor în producția literară postbelică, aflată sub semnul conjuncturalului și al presiunilor extraculturale. În
PAPAHAGI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
Autoarele vehiculează și sistematizează o vastă informație, de la apariția scrisului până la constituirea și impunerea formelor de expresie ce stau la baza literaturii europene, punând totodată în evidență răspândirea și diversitatea lor în numeroasele centre contaminate de geniul elenic. Lucrare de comparatistică, Poezia latină în lumina influențelor grecești. Prelegeri de topologie comparată (1976) tratează, cu excepția poeziei dramatice, care ar fi necesitat un spațiu adecvat, principalele genuri dezvoltate de romani, în descendența literaturii eline - epopeea eroică, bucolica, poezia didactică, satura latină -, abordându-se
PIATKOWSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288807_a_290136]
-
et language” (Paris), „Les Cahiers de l’Herne” (Paris), „Dialogue” (Montpellier), „Temps mêlés. Documents Queneau” (Verviers, Belgia), „Oeuvres et critiques” (Paris-Tübingen). Hermeneut rafinat, specialist recunoscut, P. este un reprezentant de marcă al școlii ieșene în domeniul studiilor franceze și al comparatisticii. Contribuțiile sale de critică și istorie literară - Satira lui Rabelais (1957), La Littérature française du symbolisme au surréalisme (1977), Umorul lui Raymond Queneau (1979) - se definesc prin originalitatea discursului, rezultată dintr-o articulare fericită a solidității și rigorii germane cu
PANAITESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288651_a_289980]
-
teza Prejudecăți literare. A urmat cursuri la New Europe College, București (1997-1998), Wissenschaftskolleg, Berlin (2001). A fost profesor invitat la Institut für Romanistik, Viena (2002). Este membră a Asociației Internaționale a Criticilor Literari și se numără printre fondatorii Societății de Comparatistică din România. A debutat cu poezia Glossă în 1976, la revista „Muguri” a Liceului „Andrei Șaguna” din Brașov. Mai târziu colaborează la „Contrapunct”, „România literară” - unde susține cronica literară în perioda 1993-1996 și ulterior „Cronica optimistei/ Cronica pesimistei” -, „Dilema”, „Interval
PARVULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]
-
și controversat. Ceea ce îl interesează pe critic sunt tehnicile de investigație brevetate de el, desemnate prin sintagma generică „hermeneutică militantă”. El publică, de asemenea, în Franța o carte simptomatică, Étiemble ou Le Comparatisme militant (1982). Textul a contribuit la reanimarea comparatisticii într-un moment în care disciplina se urnea cu greu dintr-o letargie prelungită. Prin această lucrare, în chiar termenii autorului, comparatismul însuși dobândește un sens militant, de spargere a unei blocade, de ieșire din izolarea totalitară, de evadare în
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
la o serie de colocvii în țară și străinătate. După „inerentele” încercări poetice, autocalificate drept „din ce în ce mai goale, mai raționale, mai cuminți”, B. irumpe, cu volumul Nodul gordian (1996, ediție „renegată” ulterior), în teologie, înspre isihasm, istoria religiilor, filosofia religiei și comparatistică în domeniu, fiind - alături de Toader Paleologu, Adrian Papahagi ș.a. - unul dintre promotorii noii spiritualități creștine în spațiul românesc. „Mă interesează să prind structura acelei filosofii ortodoxe pe care am intuit-o la un moment dat în cursurile lui Nae Ionescu
BADILIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285539_a_286868]
-
literare propriu-zise, ci și de către cititori și critici"131 (trad. n.). Și tocmai în această relație atât de controversată, pe care lumea parodiei și-o asumă, rezidă caracterul ei de încifrare, de închidere a vechiului (text) în nou. Pe terenul comparatisticii, unde este atât de tentantă înserierea, aducerea laolaltă a generoaselor universuri de autori, opere și teorii, orice demers de acest gen trebuie să rămână sincer cu el însuși: ce altceva ar fi mai potrivit dacă nu o invitație la lectură
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
intra în rând cu lumea, să zicem, în America. Asta a fost deci faza mea de tranziție. Retrospectiv mi se pare interesantă și psihologic, pentru că printre lucrurile publicate multe erau de specialitate, adică de literatură engleză, de teorie literară, de comparatistică, dar erau destul de multe și despre chestiuni de literatură română recenzii, câte un articol mă rog, parcă se vede acolo o nostalgie sau un fel de dorință de a nu rupe complet relațiile respective. Am văzut undeva publicată o fișă
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
parte (ibidem, 33)4. Imperativele eminescologiei actuale asu pra cărora Marina Mureșanu-Ionescu insistă acribia în fața documentului și deschiderea spre alteritate sunt acceptate de alți cercetători, cu atât mai mult cu cât "ambele presupun nenumărate corelaționări, care duc, finalmente, la consolidarea comparatisticii, la diversificarea uneltelor ei și la obținerea unor rezultate cu o bătaie infinit mai lungă decît aceea a metodologiei tradiționale" (Mănucă: ConvLit). Distanțarea intervine în momentul în care analiza merge către intertext, înțeles ca raport stabilit de fiecare autor cu
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
să descompună și să interpreteze în primul rând imaginile, ținând cont, în mod evident, de operă și de conținutul acesteia. Problema nu își găsește răspuns în abordarea lui Dyserinck, întrucât pentru acesta imagologia este, mai întâi de toate, legată de comparatistică, deoarece nu poate fi investigată prin cercetarea aspectelor supranaționale, considerând că imaginile sunt cele care au o influență covârșitoare în răspândirea și receptarea operelor literare, procese văzute ca un schimb cultural între popoare 148. Cu toate acestea, Dyserinck consideră că
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ea să fie apoi remarcabil concretizată de către un alt mare comparatist francez, J.M. Carré. Pe de o parte, acesta va argumenta, din punct de vedere teoretic, necesitatea studierii problemei „străinul așa cum este el privit”, considerată un domeniu de viitor al comparatisticii; pe de altă parte, va ilustra el Însuși, În mod aplicat, această tendință, printr-o serie de lucrări de imagologie, În care lansează conceptul de „miraj” - ca formă specifică de hetero-imagine națională -, termen folosit și astăzi În studiile dedicate alterității
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Orientarea imagologică e susținută, după cel de-al doilea război mondial, de către continuatorul său, M.F. Guyard, care o teoretizează În sinteza sa de literatură comparată (1965), la fel cum Îi acordă spațiu alți doi autori francezi ai unui tratat de comparatistică, Cl. Pichois și A.M. Rousseau (1967). Este interesant faptul că, În pofida acestei Îndelungate cariere, Îndeosebi de tradiție franceză, imagologia comparată a avut de suferit, În perioada postbelică, o serie de atacuri deosebit de virulente venite din spațiul literaturii comparate, adică tocmai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
rațiuni ce țin de clasificarea disciplinelor, imagologia era considerată o prezență de-a dreptul nocivă În spațiul științei literaturii, care ar deturna atenția cercetătorilor de la dimensiunea estetică fundamentală, imanentă, a textului literar, În favoarea unor aspecte sociologice exterioare acesteia. În sfera comparatisticii, criticile lui Wellek au cunoscut un ecou Îndelungat, lor adăugându-li-se și alte voci de prestigiu, cum ar fi cea a lui R. Etiemble, care, În pofida unei viziuni comparatiste ecumenice și a atenției acordate literaturilor de mică audiență, respingea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
depășirii limitelor impuse imagologiei de către istoria literară și a articulării sale Într-o disciplină mai complexă. Era firesc Însă ca prea apăsata subliniere a factorului estetic În defavoarea celui sociologic să producă, În cele din urmă, o reacție adversă și În cadrul comparatisticii. Pe fondul acesteia, ultimele decenii ale secolului XX au cunoscut o nouă Înflorire a imagologiei În spațiul literaturii comparate. Meritul revine Îndeosebi comparatiștilor din universitățile germane care au creat o veritabilă școală de imagologie comparată și au acreditat denumirea disciplinei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]