36 matches
-
că unele abordări, precum logicismul, psihologismul, fonologia, structuralismul ș.a., să depășească limitele aplicabilității lor și să vizeze cuprinderea mult mai largă sau chiar totală a obiectului. Orientările care au afectat, prin exagerare, cunoașterea istorică a limbii române sunt naturalismul și comparativismul. A existat și există tendința de a reduce limba la limbaj, iar pe acesta la capacitatea omului de a produce sunete. Este vorba de orientarea naturalistă care s-a dezvoltat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Începuturile
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Speța umană este unitară, iar capacitatea și limitele omului de a produce sunete sunt comune întregii specii. Deosebirile articulatorii dintre limbi țin de deprinderile colectivității și nu de deosebiri fiziologice. Față de naturalism, care a blocat cercetarea în baza de articulație, comparativismul o înfundă în deducerea istoriei limbilor din sistemul de rădăcini al protolimbii indoeuropene. Compararea limbilor este, ca și cercetarea bazei de articulație, o activitate necesară și utilă până la un punct. Derapajul a început când elementele comune din cel puțin două
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
toate obiecțiile posibile și pertinente (și necesare, totodată), trebuie să fie luate în considerare și cele care preferă o abordare istorică, nu neapărat istoricistă, care insistă asupra contextelor, a schimbărilor, care completează lacunele vizibile ale marilor sisteme structurale. De altfel, comparativismul este respins în bloc, fiind considerat ineficient și irelevant de către unii autori. René Girard, de pildă, se declară anticomparativist, afirmând că a spune despre miile de fire de iarbă de pe o pajiște că sunt toate asemănătoare ori că fiecare diferă
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
René Girard, de pildă, se declară anticomparativist, afirmând că a spune despre miile de fire de iarbă de pe o pajiște că sunt toate asemănătoare ori că fiecare diferă de celelalte, este în esență același lucru. Neputința însă nu e a comparativismului în genere, ci doar a celui cu "sens unic", antireligios, practicat de către etnologi la confluența secolelor și care încercau să reducă Evangheliile la narațiuni mitologice, fără a defini însă miticul. Chiar dacă violența spontană a comunității împotriva unui "țap ispășitor" pentru
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
după canoane judicative, al faptelor secunde raportat la "lucrurile însele", excesul de formalism, de o parte, sau empirismul nemăsurat (naturalist, "dogmatic", după un gând al lui Quine), de cealaltă, subiectivarea "lumii" chiar în condițiile unui exces de "obiectivism", lărgirea competențelor comparativismului, de fapt transformarea comparației în operație judicativă fundamentală, în sensul că tocmai operarea ei ordonează spațiul cunoașterii, stabilind competențe, funcții, poziții, tipuri de legături între componentele acesteia etc. Contextul "existențial" omenesc în care enunțul S este P devine temeiul întregii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a învățării. Toate științele sociale vor trebui să își reorganizeze semantic și operațional conceptele, metodologia și practicile de intervenție, pentru a se adecva marii prefaceri. Premisa fundamentală a reorganizării epistemologice va fi aceea a deschiderii interdisciplinare, a relativismului și a comparativismului, a abandonării universalismelor. într-o lume tot mai puțin omogenă, dialogul cu perspectiva "celuilalt", cu înțelesul local, cu nuanța contextuală, va trebui asumat de noile abordări dacă vor dori să își conserve eficacitatea. în tot acest proces structural complex, rolul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
inexorabil la analiza subiacentă a mentalului colectiv finlandez promotor și emițător de mari fundamente teoretice și practice în domeniul culturii, dar și la mentalul colectiv românesc, care joacă aici rolul de receptor. În acest fel, lucrarea depășește granițele strâmte ale comparativismului tradițional, spre a intra în sfera de acțiune a istoriei culturii și a mentalităților. Am putea să ne oprim aici asupra unuia dintre mulții factori de comprehensiune analitică, cum ar fi cel care trimite la modelul educațional finlandez, ce pare
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
dat Gheorghe Crăciun îmi spunea că mă vede îndreptățit să scriu o istorie a literaturii române pentru străini? Basil Munteanu, istoric literar pe nedrept uitat, a scris în 1938 o panoramă a ei. A ajuns până la urmă să se dedice comparativismului, deși a gândit un concept, acela de constantă, care ar putea fi repus în circulație. Dacă e o provocare, aceasta ține în primul rând nu de felul în care proiectezi lumea, ci de felul în care te proiectezi pe tine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
identității structurale cu alteritatea interpretativa. Studiul operei este adâncit permanent prin investigații comparatiste și prin înserarea dimensiunii filosofice. Eficientă metodei se vădește de la prima carte: similitudinile dintre Eminescu și Leopardi sunt urmărite prin raportare la operă schopenhaueriana. Aceeași metodă a comparativismului ideologic, bazat pe studiul ideilor filosofice, vă largi înțelegerea schemei tradiționale optimism-pesimism, plasând-o într-un orizont conceptual mult mai amplu. Treptat, pe temeiul solidei sale armaturi teoretice (extrasa acum și din lectură gânditorilor moderni, și din scrierile Sfinților Părinți
CHEIE-PANTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286186_a_287515]
-
Trebuie spus dintru început că această „istorie analitică a Convenției Democratice”, deși refuză „amprenta partizanatului politic sau a comentariului bazat în special pe opinii și judecăți de valoare” și ține să aibă ca fundament „judecăți empirice, factuale, teoria politică și comparativismul politic” („Prefață”, p. 11), stă în mod clar sub semnul subiectivității autorilor, ceea ce nu e neapărat un factor malign. în articolul „O istorie cu miză a Convenției Democratice” din Observator cultural (nr. 171), Gabriel Andreescu observă cu acuratețe: „șcarteaț este
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
literaturii române vechi (vol. I-III 1940-1945), pînă astăzi actuale și apărute, de atunci, în două reeditări succesive (Dan Zamfirescu-Dan Simonescu, Dan-Horia Mazilu). Era o operă modernă, similară cu opere occidentale (mai ales franceze) de istorie literară cu capitole de comparativism literar (în domeniul Evului Mediu european) și cu formulări pertinente ale unor capitole ( La răspîntia a două lumi, Suflet românesc în limbă slavă, Zorile literaturii române). Asemenea luări de poziție dovedeau cît de profundă și de clarvăzătoare era măestria autorului
Un savant, o epocă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/15558_a_16883]