1,421 matches
-
Alexandra Olivotto La capitolul "celebritate", Pedro Almodovar poate fi considerat egal cu compatriotul său, Luis Buńuel. Are o viziune regizorală unică, apreciată aproape unanim de critici, succes comercial (în 1991, se constata că șase din cele treisprezece filme din topul exporturilor spaniole erau realizate de el) și un scop pe măsură: "Filmele mele
Proasta, dar sentimentala educație by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12338_a_13663]
-
se arăta încântat de boema lor excentrică, provocatoare. Se exprima și comunica greoi cu cei din jur, mai ales cu cei pe care nu-i cunoștea. Revolta care se aduna în el va răbufni în 1920, când se izolează de compatrioții participanți la războiul cu Rusia. Spaima de serviciul militar sau o lașitate neînțeleasă l-au plasat în marginea evenimentelor. Se înstrăinează astfel și pentru prima dată, umilit și indignat, se refugiază în anarhie și cinism, împotrivindu-se în felul acesta
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
comedia cu valențe shakespeariene Cununia, reprezentată în 1974, și romanul Trans-Atlantic, publicat la Paris în 1953 (și în Polonia în 1957) - o metaforă originală a atitudinii autorului față de vârfurile culturii polone din trecut, care-i va aduce reproșuri violente din partea compatrioților. Aura de om dificil cu convingeri excentrice, care stăruie în jurul lui, și controversele aprinse, declanșate de cărțile sale, îl smulg din anonimatul literar relativ repede, numele lui plonjând în agitația celebrității. Prozele Pornografie (Paris, 1960) și Cosmos (Paris, 1965), cu
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
nu mai are nici un haz. Dacă bunăstarea e capătul de linie al unei vieți de efort, disciplinate, încordate, nu mai avem nici o trebuință. Adevărul e că am fost fanii unei Europe a cărților poștale colorate, a vacanțelor pe care unii compatrioți norocoși apucau să le petreacă acolo. Europa de carton lucios, Europa magazinelor de pe rafturile cărora marfa supraabundentă se prelinge languros spre podea, Europa festivalurilor și-a spectacolelor fastuoase e reală, dar parțială. Dincolo de ea, există o Europă a gleznelor umflate
Asimilarea Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11449_a_12774]
-
al turismului național (nici măcar nu știu cine o fi), am dus-o din faliment în faliment. Și asta în timp ce firmele specializate în a-i duce pe români să se distreze departe de țară prosperă dincolo de orice imaginație! Nu există nici o legătură între compatrioții noștri ce-și refac forțele în Creta sau în Anatolia și înăsprirea condițiilor de călătorie în Europa. Nu ei sunt infractorii de care se tem locuitorii spațiului Schengen. Eu nu fac o astfel de legătură, dar guvernul o face. Și
De la Bariera Vergului la Bariera Bruxelles-ului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11472_a_12797]
-
o operă ce pulsează și se scrie sub ochii noștri. Există și unele stridențe în acest parcurs confesiv, care nu pot fi explicate prin ezitările personajului, dar prin inconsecvența autorului. Obsedat de lașitatea românească, de secolele de tăcută resemnare ale compatrioților săi, Vlad vrea să schimbe... imaginea Valahiei în lume, să facă să se vorbească și să se tremure pe marginea acestui subiect. Dar tot el, schițând filiația din bravii strămoși daci, notează cu mândrie că, de la sinuciderea lui Decebal, valahii
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
fi stat acestui sculptor la fel de plin de har ca Rodin, Bourdelle, Maillol, dacă ar fi fost să-și depășească statutul de provincial, într-o cultură provincială, și să se fixeze, cu "obrăznicie", în șocul momentului. A făcut-o, în schimb, compatriotul său, plecat pe jos dintr-o Hobiță obscură și instalat, cu "obrăznicie", în inima Parisului. în care și-a încropit atelierul și în care a început să se miște cu dezinvoltura alogenului manfișist. Dacă Paciurea își anulase doar profesorul, Brâncuși
Brâncuși și Paciurea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11506_a_12831]
-
Dar să lăsăm păcatelor o astfel de "literatură" profund nocivă, despre care plinul de bun-simț Don Quijote ar fi avut cele mai aspre cuvinte, și să revenim la Cartea cea adevărată pe care ne-a echivalat-o cu pasiune și competență compatriotul nostru, recunoscând cu toții că idealul quijotesc este un înalt ideal uman. Piedicile în înfăptuirea lui sunt numai exterioare, nu țin de discordia dintre sentiment și rațiune, ca în cazul lui Unamuno. Don Quijote nu poate fi considerat nici mitoman, nici visător
Don Quijote - 400 - Suișul muntelui by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/11831_a_13156]
-
oamenii noștri dau de cele mai multe ori cu bîta în baltă. Lumea nu se poate civiliza peste noapte, indiferent de ingineriile financiare care au dus la rotunjirea conturilor, moravurile seculare nu se schimbă cu una cu două, iar comportamentul unora dintre compatrioții noștri frizează grotescul. Bufetul suedez organizat cu prilejul diverselor reuniuni internaționale rămîne pentru oamenii cu ștaif din România o probă de bază la concursul de dat în stambă: „La vederea meselor acoperite cu platouri sofisticate și picturale, ei demisionară cvasitotal
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
adecvat ar fi fost „în părțile Orientului”, ultimul termen desemnând dioceza Oriens (cf. 19, 6), cum explică în mod corect Arieșan în ediția sa la p. 246, nota 59. Vicani din 11, 1 e tradus, precum Arieșan (p. 101), prin „compatrioți” (p. 65). Ar fi fost de preferat „consăteni”, mama lui Galerius, Romula, fiind o locuitoare a zonelor rurale montane (cf. 11. 1). Ministri din 15, 2 este echivalent cu „diaconi” (p. 73) - același termen și în ediția Arieșan (p. 115
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Valéry. Cînd o să reușesc să mă preocupe doar... marea?“. Pe alocuri, Bujor Nedelcovici are aerul de-a se depărta chiar de militantismul său antitotalitar, atît de precis încadrat în contingent, atît de, volens nolens, întipărit în epocă, deplorînd gîndirea unor compatrioți „dominată de «o reacție contra cuiva» sau contra «a ceva» și care ascunde o dorință de afirmare și de putere politică“, o gîndire „coborîtă la nivelul de revoltă sau respingere, dar nu de analiză neutră și obiectivă“. Pare sugerată aci
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
să fiu prezentă la înmormântarea ei. Poate că omul de lângă mine, mă gândeam, mergând cât mai repede, era unul dintre agenții trimiși să execute crime în străinătate, în contul poliției secrete sau al contraspionajului sovietic. Reușisem să mă distanțez de compatriotul meu dar el nu se lăsa deloc învins. După o tăcere lungă l-am auzit din nou: - Putem juca un joc. - Ce fel de joc? - A da și a primi, se numește jocul. - N-am chef să mă joc, mulțumesc
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
Lopes de Mendonça, rupe relația cu el. Acum, după ani buni, acesta încearcă să reia vechea legătură, fiind în căutare de sprijinitori locali cu mărturia cărora să combată reclamațiile trimise la Lisabona de negustorii portughezi care cer rechemarea violentului lor compatriot înainte de a fi declarat indezirabil de autoritățile române. Brederode reușește să-și mențină postul grație fratelui său Fernando, ministru al pescuitului în guvernul portughez, dar va fi scos curând la pensie. Moare în București la 86 de ani. * "7 februarie
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
pe toți cu magia viorii sale. Seara a devenit de neuitat pentru noi, dar și dânsul a avut parte de o surpriză plăcută: în timpul pauzei, l-am condus într-o cameră rezervată special pentru acest scop, în care-l așteptau compatrioți ai săi, în frunte cu Ion Vidu. Ce-au discutat, nu știu nici astăzi, căci nu le-am tulburat discuția”. Referindu-se la primul concert în Banat, Enescu făcea următoarea mărturisire, după recitalul susținut la Lugoj în 4 mai 1942
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
promovarea cântăreților Tomel Spătaru, Petre Munteanu, Lucia Bercescu, s-a dovedit un gest singular, egalat peste decenii la Opera de Stat din Viena doar de Ioan Holender. Este adevărat că nu i-a fost ușor dirijorului să-i susțină pe compatrioții săi, fiindcă și-a găsit „năpasta” în dirijorul de duzină, Constantin Țurcanu, care l-a șicanat cât a putut de mult. Întreaga bogăție de angajamente, venite ca un potop, imediat după debutul său la Scala, se află în scrisorile/document
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
asta, ei bine, eu m’aș fi ales cu niște atacuri de nu mai puteam niciodată să mă prezint la Scala: fără îndoială, s’ar fi spus atunci: acest dirijor român, d’abia venit la Scala, ne bagă acum pe compatrioții lui pe gât. Unde mai pui că la Scala tenorul este sempre cel mai expus, iar publicul este neiertător de exigent, fiind obișnuit de-a lungul întregei istorii Scaligere cu tenori de rang, Caruso, Gigli, Pertile, Lauri-Volpi etc. Ei bine
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
Dragi frați olteni, mă bucur să constat, de ceva vreme, că din ce in ce mai mulți compatrioți basarabeni sunt atrași în „scurtcircuitul” oltean. Grație unor confrați, dar și dnei Marinela Preoteasa personal, căreia îi exprim mulțumirile mele întârziate, dar sincere, mă las scurtcircuitat și eu, căci revista, odată ce iei cunoștință de ea, nu-ți mai dă drumul
Revista „ Scurt Circuit Oltean ” nr. 15 – 16/2013 -din partea cititorilor – [Corola-blog/BlogPost/93811_a_95103]
-
Val, Lumină, Timp” despre colega diamantina de specialitate și de creație, dna redactor-șef Doina Drăguț. Impresionează, de asemenea, incursiunea dlui prof. poet A. Botez în creatța celor doi frați, poeții orfici Bota. Intrigă conceptul de cultură „anglo-mozaică”, lansat de compatriotul nostru din Germania V. Român și scos în evidență prin efortul neobositului patriot și militant pentru triumful adevărului istoric, marele român contemporan cu noi, Ion Coja. Despre strădania revistei de a-l ține pe cititor la curent cu toate tertipurile
Revista „ Scurt Circuit Oltean ” nr. 15 – 16/2013 -din partea cititorilor – [Corola-blog/BlogPost/93811_a_95103]
-
ură, o lavă incendiară, s-a revărsat atunci în afară. Pe soldații teutoni care mărșăluiau țanțoș, pe bulevardele Capitalei, Céline i-a întâmpinat ca pe niște eliberatori, trimiși să pedepsească o Franță trufașă, cosmopolită, decăzută. în explozia de mânie împotriva compatrioților săi se descărca firea paranoidă a prozatorului. Despre aceste răbufniri a relatat în jurnalul său parizian și un martor ocular, Ernst Jünger, distinsul autor al Falezelor de marmoră. Pe escriitorul german îl stingherea uniforma de ofițer în Whermacht cu care
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
în revista peruană Caretas ( no. 1766, din 3 aprilie 2003, p. 82), în care se omagiază personalitatea plurivalentă a lui Grigore Cugler, considerat de autorul articolului drept un clasic al literaturii române. Publicistul peruan subliniază că Grigore Cugler a fost compatriot cu Tristan Tzara, fondatorul mișcării Dada. Totodată, Cugler și-a scris opera în perioada în care Cioran și Eugen Ionesco ( al cărui precursor a fost) începeau să se afirme pe scena europeană. După o fructuoasă carieră de diplomat, desfășurată în
Grigore Cugler omagiat în Peru by Dan Shafran () [Corola-journal/Imaginative/13928_a_15253]
-
cenaclul Sburătorul, după moartea lui E. Lovinescu, avusesem aproape certitudinea contrară."10 La această certitudine nu ajunge însă Virgil Ierunca, de pildă. Conduita pe care și-o impunea la 10 septembrie 1949, cînd Sorana Gurian i "se plînge că pretutindeni compatrioții o prezintă francezilor ca pe o «denunțătoare» sau ca pe o «agentă a Moscovei»" aceea de a nu cădea și el "în această boală a «spionitei»", ci de a vedea "în orice refugiat un om adevărat [...] pînă ce singur se
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
considerând că aceasta este condiția sine qua non a dobândirii libertății. Nu a fost, din păcate, nici înțeles, nici ajutat la el acasă. În străinătate, în Franța, la Paris, unde s-a adresat în ultima parte a vieții, nu doar compatrioților săi, ci tuturor iubitorilor de mai bine, prin intermediul publicației România viitoare, stăpânit de dorul fierbinte de țară, țară în care nu s-a mai putut întoarce niciodată din nedreptul surghiun. În căutarea sănătății, fiindcă era bolnav de ftizie, s-a
Nicolae Bălcescu - 150 de ani de la moarte by Pavel Petroman () [Corola-journal/Imaginative/14519_a_15844]
-
Paul Goma (sau ale lui E. Lozovan sau Leontin Constantinescu). Toate s-au publicat în țară și, de bună seamă, mai sînt și altele, care ne scapă din amintire, acum. Dl Neagu Djuvara, astăzi întors „acasă" („repatriat"!) face bine amintind „compatrioților" noștri că pribegia (sau exilul) a fost o probă de foc a unui patriotism românesc ce mergea pînă la sacrificiu. Durerea românească din țara captivă și oprimată era împărtășită, și mai răscolitor, în exil. O suferință fără frontiere - și fără
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
Justiția fix la granița dintre două continente. Precizia geografică ne-a lăsat muți și fraieri. Noroc cu domnul prim-ministru care ne-a scos din ceața minții galinacee cu o afirmație care ne-a restabilit pulsul și verticalitatea bipedică zicând: - Compatrioți, noi nu suntem papagali! Și noi care crezusem contrariul. Eh, asta e! Dacă nu suntem atenți la nuanțe și nici nu învățăm din manualele alternative - așa ne trebuie! De fapt, era vorba de o simplă repunere în drepturile constituționale de
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
frumoasa vârstă de 34 de ani. De ce n-a dat colțul până acum? A încercat, săracul, de mai multe ori, dar n-a fost lăsat. Primul și cel mai important talent care îmi vine în minte, atunci când mă gândesc la compatrioții mei, români, este acela de a repara la infinit lucruri. De-asta frigiderul părinților mei încă funcționează, deși a încercat de cel puțin 6-7 ori să plece în lumea celor drepți: fiindcă au existat niște meseriași care, de fiecare dată
Are românul talent… by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21262_a_22587]