21,685 matches
-
alienării și deposedării omului de atributele sale fundamentale și chiar, cum spune în acest text introductiv, de lumea însăși: "Am rămas fără lume". În asemenea condiții, scrisul, ficțiunea, cărțile sunt în stare să aducă, după părerea romancierului, un fel de compensație simbolică: În felul acesta, cărțile pot deveni consolarea celui neconsolat, a omului pierdut. Cafeneau în care intri atunci când toate celelalte cafenele te înspăimântă. Ceea ce poate fi gândit într-o manieră diferită, în vremuri lipsite de promisiune și de prestanță". Or
Ramon Goméz de la Serena în româneste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12246_a_13571]
-
arată că vine un capăt blând și curat./ Zilele-mi duce către un pisc înecat./ Mi-aduce aminte de crini și de ierburi/ nepricepute. îmi face loc în groapa cu șerpi/ printre victime mute" (Printre victime). De semnalat o sugestivă compensație. întrucît n-a beneficiat de-o copilărie paradiziacă, asemenea atîtor poeți ce nu contenesc a-și proslăvi vîrsta aurorală, autoarea Netrăitelor compune acum, sub zenitul maturității, tabloul utopic al acesteia, o instaurează ca pe-o "netrăire " esențială, nu mai puțin
Sub zodia "netrăirilor" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12643_a_13968]
-
Într-o "N. red." din numărul 27 al revistei se spune cu toată fermitatea: "Opiniile din nr. 25 al revistei nu angajează redacția României literare. Redacția crede că guvernanții au obligații față de cultura română. Și dacă nu pretind în schimb compensații, aceste obligații nu-i dezonorează pe scriitori". Să luăm lucrurile sistematic. Rubrica săptămânală, Contrafort, pe care o scriu în România literară de la începutul lui 1993, adică de vreo doisprezece ani, n-a angajat niciodată redacția. A fost întotdeauna vorba de
Sponsorul XXL by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12638_a_13963]
-
exprimă identitatea românească. Și chiar dacă opiniile mele nu-i "angajează", opinia lor mă angajază și pe mine! (În paranteză fie zis: pretenția personajului despre care vorbim de a i se menționa numele pe cărțile sponsorizate n-o fi cumva "o compensație"? Mai subtilă, ce-i drept, dar tot o compensație?) Iată, însă, că în numărul 28 al revistei, într-un drept la replică, Exagerări pamfletare, Dumitru Chioaru e încă mai aspru. Ca să nu-mi fac nici o iluzie, autorul se "delimitează" de
Sponsorul XXL by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12638_a_13963]
-
angajează", opinia lor mă angajază și pe mine! (În paranteză fie zis: pretenția personajului despre care vorbim de a i se menționa numele pe cărțile sponsorizate n-o fi cumva "o compensație"? Mai subtilă, ce-i drept, dar tot o compensație?) Iată, însă, că în numărul 28 al revistei, într-un drept la replică, Exagerări pamfletare, Dumitru Chioaru e încă mai aspru. Ca să nu-mi fac nici o iluzie, autorul se "delimitează" de mine încă din primul paragraf. Se delimitează în calitatea
Sponsorul XXL by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12638_a_13963]
-
în situația în care e !" O dată mai mult se dovedește că Lovinescu nu știa de unde să mă ia și nu realiza ce-mi determina comportamentul, închipuindu-și că trăiam cu capul în nori, când de fapt eu îmi căutam o compensație și un refugiu izbăvitor, în raport cu suferințele și umilințele pe care eram silit să le îndur din clipa în care nu mai profitam de ambianța benefică oferită de cadrul ospitalier al locuinței sale. A avut prezența mea la "Sburătorul" și contactul
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
cum ni-l sugerează P. Constantinescu, scriitorul arheolog se deplasează prin ploi ("Plouînd ne-a primit Englitera, pe ploaie am părăsit-o") ori prin noroaie ce-l duc la "deznădăjduire". Muzeele, monumentele, probabilele sau existentele situri arheologice îi procură însă compensația estetică pentru toate dezagrementele călătoriilor "culturale". "Plăcerea de a străbate și de a pipăi cu privirea pielea lucrurilor" (Ortega y Gasset) trădează în el un senzual. Odobescu reușește să concentreze în această latură unele dintre cele mai puternice cîmpuri de
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12740_a_14065]
-
începută la Editura Minerva în 1994 cu Isabel și apele diavolului, s-a oprit imediat, în 1997, la volumul II, cu Maitreyi, atât datorită privatizării instituției și inexplicabilelor neglijențe colaterale, cât și datorită morții îngrijitorului ediției, Mihai Dascal. Într-o compensație destul de târzie față de aceste tribulații și amânări, e un fapt îmbucurător să avem deodată în librării, într-o serie de peste zece volume, toată proza lui Mircea Eliade, și cea antebelică și cea postbelică, într-o restituire demnă de încredere, care
Puterea de seducție a ficțiunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12306_a_13631]
-
autorul încearcă să sugereze cititorului un unghi nou de abordare a realității. De cele mai multe ori însă el prezintă fapte nude, în derularea lor cotidiană, mereu atent însă la nuanțe care pentru mulți rămîn nebăgate în seamă: "Duminică, Haider a aprobat compensațiile pentru cetățenii de naționalitate germană expulzați din Cehoslovacia la sfîrșitul războiului. Să însemne asta că Madeleine (Albright - n.m.) va trebui să dea înapoi picturile șterpelite? Să o fi enervat obrăznicia lui Haider? Acesta să fie motivul apariției autoritarismului fără principii
Gray is beautiful? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12348_a_13673]
-
adevărată iradiere, este de presupus că visul unei alte ordini nu este atît o deplasare directă, cît o multiplă aspirație, un proces care implică un parcurs cu nenumărate ipostaze. Că pictorul se gîndea însistent la resurecția spirituală ca la o compensație ultimă față de precaritatea existenței noastre materiale, poate fi lesne descifrat într-una din lucrările sale tîrzii în care se proiectează pe sine însuși pe catafalc, iar, într-un plan secund, în plină ascensiune mistică, propriul spirit eliberat și întinerit. Umanistul
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
împlinirea "poruncii". Mizele cresc exponențial cu vârsta, ca și efectele destructive pentru cei din jur; și Julien, și Sophie vor să renunțe la joc la un moment dat, doar că momentele nu coincid și pariul continuă. Să fie oare o compensație pentru un plictis existențial? Cu siguranță, iar filmul face viața "stas"(slujbă, nevastă, copii, vacanțe cu familia) să pară o alegere imposibilă pentru protagoniști. O scenă mi se pare ilustrativă pentru această afirmație: dimineața, Julien iese din casă pentru a
Un pariu pe două vieți by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12515_a_13840]
-
egal de veroși, egal de necinstiți și de imorali precum omologii lor din politică, s-a instituit un embargou al tăcerii. Vor exista, firește, reorientări de sume, unele ziare care, sub Năstase, aveau impresia că sunt nedreptățite, vor primi discrete compensații sub Tăriceanu, și așa mai departe. Mecanismul va funcționa în continuare, imun la bun simț și ideea de piață liberă. Se schimbă stăpânii, se schimbă slugile - metoda rămâne. Revin la exemplul de la care am plecat. A stârnit un oarecare scandal
"Orient Express"-ul nu oprește la Cannes by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11665_a_12990]
-
dintr-un total de unsprezece nume. Criticul dezbate o falsă problemă sau, cel puțin, deplasează accentul de la adevărata cauză a marginalizării scriitorilor "regionali", cauză pe care o formulează, în trecere, singur: "cărțile lor circulă rău". O fi vina "Centrului"? Prin compensație, Cornel Ungureanu enumeră numai scriitori bănățeni și ardeleni. Adică o discriminare pozitivă pe față. Nu-i rău! Al. Cistelecan crede că "la noi canonul e schizofren, dedublat. Există un canon pe care-l sprijină cititorii formați sub comunism și există
Complexul canonic la români by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11758_a_13083]
-
în care principiul învechit "să ia fiecare ceva, ca să mulțumim pe toată lumea" a funcționat din plin, sfîrșind, previzibil, prin a nemulțumi pe toată lumea. Au fost, mereu, și erori, și gafe, scăpări impardonabile pentru istoria teatrului, mari nedreptăți sau judecăți prin compensație. O tradiție se construiește foarte greu. Cred că este meritul lui Ion Caramitru aici care, dincolo de orice gust amar, deși atacat direct în fiecare an, fără să aibă vreun amestec în deciderea nominalizărilor sau premiilor - el doar alcătuiește juriile - a
Premiile Uniter - Acuzații de șovinism! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11797_a_13122]
-
adecvate. Există mici campanii de atragere a atenției asupra Basarabiei, dar cultura basarabeană e tratată mai degrabă cu indiferență. Și e nedrept ca tocmai unde ar fi normal să existe o receptivitate mai generoasă ea să lipsească. Voi încerca o compensație prin lecturi periodice, neconvenționale. O resimt ca pe o datorie profesională. Aerul nostru de superioritate, ca față de o rudă mai săracă, e nejustificat. (1918-1987) își datorează formația intelectuală Facultății de Litere și Filosofie din București, unde în 1937 îi avea
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
care erau mai degrabă în obsesiile sau veleitățile mele. Dar nimic din ce mi s-a întămplat nu a fost decis de mine. Nici binele, nici răul. Este o mare coerență în această alcătuire, o mare simetrie și o mare compensație între evenimentele vieții mele". Credința în destin derivă din credința în Providență: "Eu cred în Providență și știu că în viață nu ți se întămplă decăt ceea ce ăți rezervă Providența. Am sentimentul că pe mine Providența mă favorizează, și în
Glose la ALEXANDRU PALEOLOGU (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12874_a_14199]
-
început ale revistei putea fi legată de nesiguranța publicului cititor, extrem de restrâns, de aici decurgând confidențialitatea tirajului (despre care nu ni se spune nimic). Dar tocmai această situație sociologică obiectivă va fi decis elitismul publicației, ceea ce i-a asigurat, prin compensație, rezistența în timp, dovedită cu prisosință la o nouă lectură, cea de astăzi. Al doilea motiv care îndreptățește reeditarea revistei „Caete de dor” e raritatea ei „bibliofilă” (impropriu spus). În bibliotecile din România revista nu avea cum să intre, din moment ce
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
principiilor, deși ar fi de dorit, este încă departe de noi. Teoretic vorbind, politicianul ajuns la putere nu are voie să satisfacă dorințe ne-la-locul lor sau să discrimineze în favoarea unuia care l-a ales. Din păcate aceasta se aplică selectiv, compensațiile pentru sprijinul acordat aplicandu-se doar celor “grași”(bigwigs, cronies). Oricare ar fi situația, solicitantului ar trebui însă să i se dea un răspuns, măcar printr-un secretar de categoria III. Pe vremuri, cel puțin în SUA, așa ceva era obișnuit
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
acesta este de regăsit, la Augustin este evident! Augustin, până la urmă, experimentase cam tot! Este și motivul în virtutea căruia își permite să judece mai orice. Ambrozie nu a fost în această situație! Ca rest, și ca într un soi de compensație, Augustin păstrează studium sapientiae, îl recomandă celorlalți și-l practică el însuși. Printre catecumeni pot fi, oricând, și filosofi!, admite episcopul. Argumentul acesta este cel din urmă (dar nu mai puțin puternic!) pentru care Augustin nu condamnă studiul filosofiei, și
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
vechea gardă și cu Cotrocenii. În același timp, numirea unui «doctoraș» precum Victor Ponta ca responsabil pentru adoptarea acquis-ului comunitar și a lui Alin Teodorescu la Cancelaria mai pot fi socotite un flit dezinvolt la adresa vechii gărzi, rămasă fără nici o compensație. Nu vă faceți iluzii! Guvernul Năstase, în noua lui alcătuire nu va fi mai breaz decît în precedenta formulă. Cîtă vreme remanierea a însemnat doar mici coafări de funcții, nu avem a spera la îmbunătățiri spectaculoase. Cum a fost așa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
mai vechi recuperate din periodicul Nouăzeci. O întreagă fenomenologie - dacă nu cumva sună prea pretențios - a scrisului se poate citi printre aceste rânduri ca un manifest întârziat: „Scrisul e doar fractură, iar neputința de a mă trăi întreg - aproape o compensație. Am ajuns la această soluție, justă și pentru mine, și pentru raporturile mele cu alții, lucrând pe ascuns asupra unei speranțe pe care o visam mântuitoare: că scriu ca să-l conving pe Dumnezeu, că-mi amân sau atenuez astfel moartea
Tablou cu poet suprimat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13054_a_14379]
-
publicului, care cerea ca literatura să ofere o alternativă la mizeria vieții, cerea un final fericit. Așa se naște melodrama în literatură, dar și în film. Astăzi, producțiile hollywoodiene satisfac această nevoie a publicului larg, care cer de la artă o compensație pentru insatisfacția de a trăi într-o realitate neconvenabilă. Marea literatură este automat și literatură de consum, cu câteva excepții. Dar asta ar însemna să judecăm că valoroase sunt doar operele autonome estetic, nu și cele care satisfac aceste cerințe
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
perimetrul orașului, efervescență intelectuală ce îi atrăgea pe toți precum lumina unei lămpi pe fluturi, și intra în contradicție cu suflul ostil-bolnăvicios al așezării smulse mlaștinilor. Un al doilea paradox, specific perioadei petrogrădene, este acela al Piterului înfometat, dar, prin compensație, înalt cultural. Construcția periplului precumpănitor literar este atent supravegheată de Ion Ianoși. Nu trecem pur și simplu de la un autor la altul. Unele capitole, demne de un compendiu sau de un curs universitar, cu care seamănă tot mai mult, propun
La Petresburg! La Petersburg! by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12679_a_14004]
-
însă, acesta, care uită că personajul său nu trebuia dus chiar pe buza prăpăstiei și că, din când în când, ar fi bine să-l mai și odihnească cu puțină fericire. Știu de la Marx că pot spera, totuși, într-o compensație a destinului, pentru că toate se petrec, în istorie, de două ori, o dată ca tragedie, a doua oară ca farsă, numai că nici marele Karl nu și-a imaginat că acestea două îi pot fi destinate cuiva în același timp și
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
preschimbându-se într-o "canapea cu moliciuni de baie caldă", cum se văd lucrurile în Bilete de papagal, capitala toropită devenind un loc nesigur pentru sănătatea fizică și mentală a celor care staționează stabil în ea. Nu sunt uitate, prin compensație, plăcerile iernii ori alte sporturi pe care nu doar scriitorii viveuri le practică sau asistă la ele. Aflăm, apoi, ce animale iubeau scriitorii: Ion Barbu (câinii), G. Călinescu (de tot felul), Arghezi (care era un fel de Noe cu arca
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]