65 matches
-
atât de nelegitimi, Încât se tem să nu deschidă răni vechi - Zimbabwe, de exemplu. Mexicul și America Latină, În general, au „un potențial fantastic“, afirmă președintele Zedillo. „Acum 30 de ani, America Latină era Înaintea tuturor, dar, de 25 de ani ne complacem Într-o stare de stagnare, În timp ce alții fac pași hotărâți și eficienți Înainte. Sistemele noastre politice nu sunt capabile să proceseze, să adopte și să execute ideile specifice șreformei en détailț. Încă dezbatem chestiuni preistorice. Chestiuni care peste tot În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
și de necunoscut și reprezintă reacția noastră obișnuită la un scenariu de tipul „dar dacă...” - la ceva ce s-ar putea Întîmpla, dar care de nouă ori din zece nu se Întîmplă. Grijile sînt un alt obicei În care ne complacem, dar, indiferent de ceea ce facem, simpla Îngrijorare niciodată nu va schimba, nici nu va realiza nimic. Indiferent de problema sau de situația pentru care vă faceți griji - chiar și probleme, unele grave, de sănătate -, dacă este ceva ce se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
asemenea, este preferabil să ai cunoștințe în orice domeniu, să trăiești începutul cunoașterii, al acțiunii, al dorinței de a trăi într-o atmosferă mai înaltă. Prin prisma acestor opinii, snobismul trebuie acceptat. În timp ce cunoștințele noastre sunt in-complete și nesigure, ne complacem în a proceda ca snobii așteptând pe tăcute să ne lămurim (nu sunt oare oameni care, prin tăcerea lor, dau falsa impresie că înțeleg ce vorbesc ceilalți?). În modul în care se manifestă relațiile interumane actuale, fiecare om este snob
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
așa, în câteva zile, în câteva luni, ați putea deveni niște funcționari de partid cu picioarele pe pământ. Mai lăsați ședințele interminabile în care deformați realitatea și treziți-vă, până nu e prea târziu, din postura ingrată în care vă complaceți. Aplecați-vă cu mai multă dăruire asupra durerilor celor de jos. Ia vedeți ce-i prin Gara de Nord, care ar trebui să fie o poartă de intrare demnă de tradiția civilizată a orașului, nu un focar de infecție; colindați seara pe
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
0 Totalul datoriei externe pe termen scurt (% din PIB) 7,0 8,8 8,1 *estimativ Surse: Statistici oficiale și date FMI Chiar dac... indicatorii de vulnerabilitate par s... exclud... accidentele pe termen scurt, nu avem nici un motiv s... ne complacem în aceast... situație. Politicile trebuie s... fie prudente în 2006 și în anul urm...tor. Ce trebuie urm...riț cu atenție este cât de eficiente sunt politicile bugetare și monetare stricte, cănd creditul bancar crește așa de rapid. Dup... cum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
de evaluat. Numărul celor ce-și primesc Realizarea poate fi relativ ușor de înregistrat, dar forța energiilor pozitive descătușate cu această ocazie, influența lor asupra mediului, a oamenilor, a stării generale de înălțare deasupra materialului, a vulgului în care ne complacem cotidian, nu poate fi cuantificată. În ceea ce ne privește, grupul nostru de... albine căutătoare de amrut se întărește. Dacă altădată ne bucuram să avem un căutător la ședințele publice, acum ne vizitează cel puțin cinci. E mult? E puțin? JAI
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
așa simplă prin da sau nu? Dorința pură ne încurajează la un răspuns afirmativ, dar ne trage în jos existența materială, condiționările multiple (familie, școală, societate, naționalitate, religie...), practic, gardianul care nu ne lasă liberi, colivia aurită în care ne complacem și care ne frânge zborul. Libertatea este atât de aproape de noi, atât de accesibilă încât, în orbirea noastră, nu vedem dincolo de gratiile coliviei când, o singură și fugară ocheadă ar fi suficientă să ne lumineze interiorul, adică esența de care
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
V.2008) și ale derivatelor verbului a plăcea (displăcea, complăcea): nu v-ar displace (TVR 2, 13.III.2008); s-ar complace (TVR 2, 17.XI.2007); de asemenea, la indicativul prezent al verbului a se complăcea - le suportăm, ne complacem (Radio România Actualități, 18.III.2008). 2.1.2. La imperativ, accentuarea pe sufix în loc de radical ar părea să indice o regularizare analogică de sens contrar: verbele cu infinitivul în -e se comportă ca verbele în -ea, de fapt ca
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
universitară. Cum să îmi spun doamna profesoară, să creadă lumea că predau la învățământul preuniversitar? Dacă trăiam în perioada interbelică și eram între puținele învățătoare femei, mi-aș fi spus doamna învățător. Cum aceasta nu este de ajuns, ne mai complacem și în apelative profesionale cu diminutive: decăniță, rectoriță, redactoriță, doctoriță, șoferiță, poștăriță. Această complacere, pe care unii o scuzăm că este apelativ de „alint” mai pune un cui la coșciugul prestigiului public al femeilor. Cu alte cuvinte, putem ajunge la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
sa vitregă i-a dat următorul sfat: Această colibă pe care noi o numim casă este o rușine pentru noi și un obstacol pentru copiii noștri. Sîntem sănătoși din toate punctele de vedere și nu avem nici un motiv să ne complacem în sărăcie. Toată mizeria în care ne zbatem se datorează numai lenei și delăsării noastre. Dacă rămînem în această situație și acceptăm condițiile în care trăim, și copiii noștri vor trebui să trăiască la fel și să accepte situația ca
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
vorba despre cazul generic, singularități sunt cu duiumul). Alex. Leo Șerban : Revenind la deosebirile dintre filmul și teatrul românesc, acel mic realism care sună adevărat în filme și fals în teatru nu este oare doar o capcană în care ne complacem ? Cunoaștem motivele pentru care este așa (faptul că înainte de 89 opera cenzura și în film, și în teatru , că nimic nu era 100% adevărat, că e nevoie de povești simple cu oameni obișnuiți etc. etc.), dar, cel puțin în film
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
care-l locuiesc. În loc să avem o continuitate în a susține unitatea statului, prin combaterea iredentismului, naționalismului, antiromânismului și a tuturor provocărilor ungurilor de gradul II, acompaniați de ungurii de gradul I, o campanie făcută de istorici, politologi, sociologi etc., ne complacem în a avea în presă câteva atitudini critice, stinse după apariția altor evenimente, considerate de actualitate. Pastorul Tökés, agent al spionajului unguresc, numai pe naivi îi mai poate minți cu rolul lui în manifestațiile de la Timișoara, motiv pentru care e
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în ceea ce privește cărțile citite efectiv. Autorul mărturisește, ca psihanalist, că există puține domenii ale vieții private (cu excepția banilor și a sexualității), în care să fie la fel de greu să obții informații sigure ca în acela al cărților. Minciuna semnalată este generală, ne complacem în această formă a tabuului care apasă asupra nonlecturii și a rețelei de angoase, iar dacă vrem să ieșim cu bine din acesastă situație trebuie să înfruntăm culpabilitatea inconștientă pe care o suscită mărturisirea de a nu fi citit anumite
Meritele nonlecturii, după Pierre Bayard by Magda Grigore () [Corola-journal/Journalistic/5293_a_6618]
-
ele cotate ISI, fie nu, care consacră autoritățile intelectuale ale fiecărei specialități în parte. Intrebarea la care trebuie să răspundem este următoarea: vrem ca România să redevină o țară cu adevărat europeană și din acest punct de vedere sau ne complacem într-o integrare în multe privințe pro forma, rămânând un element marginal și exotic în cadrul Uniunii Europene? Sunt convins că nu vor exista adepți pentru cea de-a doua soluție și că toată lumea dorește o ridicare a universităților și centrelor
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
de alta, așteaptă tratament de lux din partea străinătății. Oricâte opinii s-ar vehicula (că nu suntem doriți în Europa, că prezența României la turneul final din Portugalia ar fi însemnat pierderi substanțiale pentru organizatori etc. etc.), realitatea e că ne complacem în postura de victime oloage, care-ar vrea să fie-n rând cu lumea, însă numai la plăcinte. Când e vorba de muncă, de onoare, de dârzenie, de seriozitate, nu contați pe noi. Prostia rostită de Adrian Năstase dovedește că
„Nașu’ + Corleone = Urs Meier” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13502_a_14827]
-
noastre stigmatizate de un set de moravuri dubioase, între care oportunismul nu ocupă ultimul loc. Istoria nu va fi în măsură a expurga de azi pe mîine tarele noastre caracteristice. Putem să ne facem că nu le vedem, să ne complacem în ele "făcîndu-ne că lucrăm", conform memorabilei vorbe atașate bardului, împotriva lor, sau, la fel de bine, putem să le vituperăm cu mînie cioraniană ori cu paroxistică supralicitare a acesteia, cum procedează H.-R. Patapievici. Rezultatul e același. Doar că în al
GHEORGHE GRIGURCU: "La judecata de apoi a literaților, nădăjduiesc să fiu sancționat cu precădere ca poet" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8077_a_9402]
-
societatea, de o profundă criză, divorțul și adulterul fiind acum moda la care toată lumea se raportează. Și cum altfel ar putea sta lucrurile, când desfrânarea a devenit nota generală a televiziunilor care ni se impun, dar și în care ne complacem să trăim. Putem oare să avem o viață creștină, spurcându-ne mintea cu imaginile deșănțate din reviste, ziare și televizor? Mai poate oare supraviețui familia, atâta vreme cât soțul sau soția se alipesc cu inima și cu simțurile de idolii micului ecran
IPS Laurenţiu Streza: "Desfrânarea a devenit nota generală a televiziunilor" () [Corola-journal/Journalistic/23136_a_24461]
-
am dat seama că trăia în două lumi la fel de vii pentru ea și pe care le observa cu aceeași curiozitate. Etnografii, mulți dintre ei, plîng după puritatea unor obiceiuri pierdute și se uită chiorîș la prezentul kitsch în care ne complacem. Visează după un țăran îmbrăcat în costum popular, se simt insultați de satul contemporan, tot mai rupt de tradiții și pervertit de influențele mahalalei urbane. Irina Nicolau vedea cu totul altfel aceste lucruri - încercînd să-și explice trecutul ca pe
Colecționara de kitschuri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15036_a_16361]
-
În aceste condiții, România trebuie să-și regândească radical prioritățile și capacitățile. Ea trebuie să înțeleagă din lecția iugoslavă că, în ziua de azi, nu se mai permite calcarea în picioare a drepturilor omului, ca etnocentrismul grețos în care ne complacem și minciuna securista care ne domină gândirea nu mai au nici o șansă în lumea de azi. Cand o lege a dosarelor de Securitate ("Legea Ticu") și una a lustrației ("Legea George Șerban") sunt tratate cu tot disprețul de o clasă
Cu toate pânzele sus, spre Zona Rublei! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17911_a_19236]
-
care i-am pomenit. Argumentul exilului, ca o altă formă de demnitate, aduce și el alte numeroase exemple, dintre care C. Brâncuși, G. Enescu, Mircea Eliade, E. M. Cioran, Eugen Ionescu vegheau în modul cel mai mustrător la orice compromisuri. Ne complacem într-o stare paralizantă de culpabilizare, victimizare și rechizitoriu pentru oportunisme și lașități ale intelectualilor în timpul comunismului, căutând cu o satisfacție maladivă vinovați, ticăloși și lichele. De ce n-am căuta, stimulator, nevinovați, rezistenți, opozanți și intelectuali morali, care să ne
Demnitatea intelectualului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8142_a_9467]
-
asemănătoare cu disconfortul pe care l-am resimți dacă, uitîndu-ne la televizor, pe ecran ne-am vedea pe noi înșine uitîndu-ne la televizor. Contemplarea propriei imagini ne-ar trezi brusc, căci am intui dintr-o dată postura neonorabilă în care ne complacem: postura de victime ce consimt zilnic să fie victime. De aceea, dacă există un secret profesional ce domnește de la sine în fiecare post de televiziune, dar un secret pe care nici un patron nu trebuie să-l impună subalternilor, și asta
Intruziunea mediatică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9286_a_10611]
-
înțelegi decât că o țară incapabilă să trimită în locul unde se face politica planetei decât oameni ai Securității chiar își merită soarta. Menținerea unor astfel de personaje în poziții de avanpost dă întreaga dimensiune a mizeriei morale în care ne complacem în mod iresponsabil. Chiar nu se găseau oameni mai buni decât turnătorii și securiștii lui Ceaușescu? Trebuie să suportăm la nesfârșit rușinea de-a fi identificați după numele și moravurile unor indivizi atât de respingători? În România se găseau și
Acum, aisbergul. Urmează „Titanicul” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12786_a_14111]
-
Publicarea, în 1990, a antologiei de pamflete în două volume, Tratat de înjurături, marchează și momentul unei schimbări semnificative în scrisul lui Tudor Octavian care începe să caute în concizie adevărata poetică. Autorul deplângea în același interviu faptul că ne complacem în a fi o „nație de romancieri”. Probabil și ca efect al unor frustrări, scriitorul renunță la a atrage atenția criticii și începe să câștige publicul larg. Tudor Octavian nu mai scrie la cărți, ci la ziar, nu-l mai
Indecența de a povesti by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12923_a_14248]
-
românilor, din cauza indisponibilității pentru un dialog constructiv în cadrul USL astfel încât România să iasă din actuala criză politică, artificial creată. Pe bună dreptate, cei care și-au pus încrederea în noi s-au săturat de scandalul politic interminabil în care ne complacem. Din respect față de electoratul care a votat Uniunea Social-Liberală în proporție atât de mare, trebuie să punem punct acestui mod de a face politică".
Ilieșiu: Antonescu, un pas înapoi. Încrederea, lui Tăriceanu by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/32279_a_33604]
-
dat nici un semn de icter mecanic provocat de prezență alături de marele maestru al, citez, "antisemitismului, xenofobiei și calomniei"? Lucrurile sunt încurcate rău de tot, dar ele sunt încurcate pentru că la nivelul societății românești nu există nici urma de demnitate. Ne complacem în cele mai mari mizerii numai pentru a fi băgați în seamă de tot felul de arătări ce beneficiază de-un microfon și de-o cameră de luat vederi. Ne descalificam iremediabil pentru că giram prin prestigiul nostru - real sau imaginar
Antisemitismul fara antisemiti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14762_a_16087]