32 matches
-
are inițial semnificația unei frustrări, iar după separare, a unei castrări psihologice și morale a persoanei, care se consideră abandonată și expusă unor pericole datorate pierderii suportului psihologic și moral pe care-l avea În interiorul cuplului respectiv. Conflictele generează situații complexuale, pe care le trăiesc partenerii cuplului ca urmare a conflictelor dintre ei. Trebuie făcută Însă distincția Între semnificația complexelor din punctul de vedere al Psihanalizei, și semnificația conflictelor morale din punctul de vedere al Psihologiei Morale. Redăm comparativ mai jos
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
cuprins numai între cele două alternative: sănătatea sau boală. Între ele există numeroase și variate nuanțe de care trebuie să țină seamă. Un factor important ce poate determina sensul vieții sau destinul unei persoane îl reprezintă frustrările, conflictele și stările complexuale. Boala psihică nu înseamnă, în spiritul antropologiei psihopatologice, numai o stare de alteritate a persoanei, ci și un mod de viață, un tip de existență particulară, nevrotică, psihotică etc. Observația este acțiunea de a privi cu atenție ființele, lucrurile, evenimentele
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
analiștilor) un sfert din somnul individului, la Carolina Ilica visarea diurnă, intensivă, rotunjește existența, diversificând, acreditând și inițiind în aventuri imaginare. Textul de realitate se întregește prin textul de ficțiune, ajungându-se la viziuni captivante. Intră în joc o semiologie complexuală (sub imperiul luminii); se configurează un vitalism naturant cu suprapuneri de zâmbet și candoare; prezidează o simbolistică a speranței și bucuriei. "Casă coroană de cireș" capul poartă peste zi "mărunte fructe, visele din zori..." Iubirea e benedicțiune, mântuire, eshaton primăvară
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de reflexivitate acrimonioasă de observator interogativ, bântuit de neliniști existențiale. Același vers liber simulând fluxul vorbirii cotidiene (cu surplus de încărcătură lexicală), aceeași dicțiune sincopată, cu replici și autoreplici; aceeași viteză a reperelor filmice; toate cooperează acum la o autoimago complexuală frământată. Notații repezi sugerează distorsiuni, incongruențe, coșmare și nostalgii prăbușite: bunăoară în Sunetul plin, în treizeci de versuri se succed douăzeci și șapte de verbe înregistrând schimbări în realul apropiat. Conștiința poetului e un teatru de dezbateri febrile, teritoriu greu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Încât semeni azi cu ea" (Steaua mamei). Accente imnice imensifiante alternează cu paranteze mohorâte, lamentatorii, nimic neputând suplini dispariția ei: "Nu-mi mai e dor de nimic, mamă, / Numai de tine mi-i dor" (Litanii pentru orgă). Văzută ca prezență complexuală a-tot-veghetoare, ea dă sens unor chemări prelungi, reminiscențelor afective, traducând și particularizând ideea de continuitate spațio-temporală. Ea, mama, e așadar: pământ matern, mama-neamul, mama-graiul, mama-cântec, mama-izvor, mama-pâine, mama-cuvânt, mama-tăcere; o mamă-iubire cea din superba Mică baladă întrece iubirea tuturor altor
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
operei lui Caragiale. Aici nu mai este nici o speranță. Aici Caragiale găsește și epuizează toposul fundamental al spațiului românesc, care nu mai este, în vremurile lui Carol I și de-a-tunci încoace, satul, ci mahalaua. Că aici era rana vie, rădăcina complexuală a societății românești, o dovedesc reacțiile 258 publicului la reprezentare, scandalul stârnit, cu ecouri serioase în presa epocii. Era doar autocenzura, reacția de apărare care, în psihanaliză, este prezentă de câte ori medicul atinge o problematică dureroasă pentru pacient. Nu este doar
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
spontan, cu conștiința solidarității lor de vârstă" (Criterion, I, 1934, nr. 3-4). De regulă, în stadiul incipient, o nou generație, purtătoare de resurse proaspete, își desenează profilul înlăuntrul și împotriva celei precedente. Pe scurt, conceptul de generație reclamă o abordare complexuală, cu implicații în existența comunitară, în psihologia grupurilor și în filosofia culturii, cu luarea în considerare a ceea ce Giuseppe Ungaretti înțelegea prin Sentimentul timpului. În materie de eternism, Blaga e mult mai apropiat de mai vârstnicul Sadoveanu decât de alții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]