609 matches
-
în țară și în străinătate iar din anul 2015, este cooptat și în proiectul „Fragile”, semnat tot Nicu Alifantis. A compus peste 100 de cântece pentru copii și a fost prezent la toate edițiile Festivalului Mamaia Copiilor. Deasemenea activitatea să componistica include muzică pentru filme de lung metraj: „Flăcăul cu o singură bretea” (1991 - regia Iulian Mihu), „Vinovatul” (1992 - regia Alexa Visarion), „Marea lehamite” (1993 - regia Mircea Daneliuc), „Femeia în roșu” (1995 - regia Mircea Veroiu); muzică de teatru: „Cum vă place
1 martie cu Nicu Alifantis și Orchestra de Cameră Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105770_a_107062]
-
foarte însuflețitor și voios! Pe deasupra, au o rară luciditate a expresiei în ele palpită trăirile vieții, în ele viața e în act, deasupra visului, iar visul nu se rupe de viață! Aceasta, sigur, analizat în proporțiile dominante din întreaga operă componistică a maestrului Marius Țeicu, o operă în care se încorporează tot ce înseamnă muzică (solistică vocală, solistică instrumentală - oboi și instrumente cu clape -, compoziție, orchestrație, dirijare, predare lecții de muzică...) În majoritatea melodiilor compuse de Marius Țeicu există un foarte
MARIUS ŢEICU. ZILELE ÎNSORITE, ZILELE ÎNFRIGURATE, BINELE, NEBINELE MUZICII UŞOARE ROMÂNEŞTI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1424844222.html [Corola-blog/BlogPost/366023_a_367352]
-
avem fiecare. Diferența este - dacă-mi îngăduiți o asemănare cu Bach și Schoenberg. La Bach există diversitate cu o rezoluție. Bach a scris enorm de mult, însă omul acesta, cu teamă de Dumnezeu, cu cunoștințe de Dumnezeu, are o diversitate componistică absolut incredibilă. Observați însă că toate compozițiile lui au o rezoluție, au ceva care conchide. Au încă de pe vremea lui acea închidere pe dominantă, cum ne-ar spune muzicienii. La Schoenberg perspectiva de viață conduce la o continuă variațiune, dar
DUREREA SUFLETULUI. UNDE SE POATE GĂSI ELIBERARE ŞI PACE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Depresia_durerea_sufletului_unde_se_poate_gasi_eliberare_si_pace_.html [Corola-blog/BlogPost/360844_a_362173]
-
pe cinci continente. Dumitrescu a realizat lecturi, workshop-uri și concerte la Harvard University, Columbia University din New York, Universitatea Tehnică din Istanbul și Centrul Onassis din Atena. Dumitrescu este unul din cei mai de seamă reprezentanți, la scară mondială, al curentului componistic "hyper-spectralist" și al muzicii asistate de computer. Opera sa este editată la Editions Salabert (Paris), Gerig Musikverlage (Köln), ReR Megacorp (Londra), Edition RZ - Berlin , l’Escargot - CBS Disques (Paris), ARTGallery (Paris), Generation Unlimited (New-York & Boston), Electrecord și Editura Muzicală (România
Muzică hyper-spectrală sau avangarda secolului XX în muzica românescă, la ARCUB by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105697_a_106989]
-
prin două reviste: Muzica și Actualitatea Muzicală. Prima, apare o dată la trei luni și conține cu precădere articole cu profil muzicologic - studii, analize etc. Cea de-a doua are ca obiect mai cu seamă evenimentul interpretativ, fie el instrumental sau componistic, și în raport cu toate genurile muzicale (nu doar cele academice). După cum se intitulează, Actualitatea muzicală dorește să ne prezinte cât mai mult cu putință din ceea ce constituie actualitatea vieții muzicale din România, precum și a prezenței artiștilor români în lume. Intenția este
Pe c?nd o edi?ie electronic?? by George Balint () [Corola-other/Journalistic/83613_a_84938]
-
Echilibrul, ce minune! Starea de bine vine și de la faptul că regăsesc rubrici precum: Panoramic, Muzică românească, Universitaria, Simfonicele, Spectacole, Concerte sub lupă, Camerale, Academica, Pagina Corală, Repere, Punctul pe j...azz, Eveniment, Muzica de film, Dans, Excelență, Despărțiri, Portret componistic, CD-uri, În țară, România în lume, Lansări etc. Copertele atrăgătoare ilustrând mari personalități ale muzicii de pretutindeni, redactarea foarte îngrijită, multitudinea fotografiilor, diversitatea în alegerea subiectelor conferă o calitate excelentă publicației. La aniversarea a o sută de numere color
Terahertzii actualit??ii muzicale by Marcel Frande? () [Corola-other/Journalistic/83622_a_84947]
-
meterezele fenomenului sonor contemporan. Prioritar, pe zona divertismentului. Mereu echilibrată, constructivă, echidistantă, Actualitatea Muzicală a promovat creația de valoare, în toate sectoarele și pe toate palierele. S-a antrenat în atragerea și orientarea cititorilor spre realizările de marcă interpretative și componistice. Naționale și internaționale. A stăruit în consacrarea reușitelor și respingerea nereușitelor. Consecințele acestor implicări rămân notabile. Cu deosebire, într-un moment al decantărilor, reașezărilor, reevaluărilor. Crucial pentru destinul Euterpei, cum se profilează în prezent. Și în viitor. În calitatea-mi
Bravo! by Adrian Iorgulescu () [Corola-other/Journalistic/83537_a_84862]
-
O aniversare salutară Numărul 100 al revistei „Actualitatea muzicală” îmi oferă prilejul de-a sublinia marele serviciu adus de ea artei componisticii și interpretative românești și internaționale, precum și coregrafiei cu toate componentele ei. Toate acestea n-ar fi fost posibile fără ținuta exemplară a concepției și respectului asupra cuvântului scris, ținută pentru care meritul îi revine echipei redacționale, cât și semnăturilor de
O aniversare salutar? by Doina Moga () [Corola-other/Journalistic/83612_a_84937]
-
care este reflectată întotdeauna cu generozitate și profesionalism. Sunt onorată să pot fi colaborator al acestei prestigioase publicații și sper ca ea să împlinească idealul pe care George Enescu l-a așezat în muzica românească nu doar prin arta sa componistică, dar și prin ideile sale muzicologice și organizatorice privind destinul ei. Petruța MĂNIUȚ
Generozitate ?i profesionalism by Petru?a M?niu? () [Corola-other/Memoirs/83621_a_84946]
-
Vladimir Școlnic - Mărturisiri <footnote Școlnic, Vladimir; Considerente asupra artei componistice, din Corespondența personală, martie, 2008. footnote> Mirela ZAFIRI Discipol al lui Anatol Vieru, care i-a fost profesor de compoziție în facultate, Vladimir Școlnic își formează un limbaj propriu și nu caută să calce pe urmele cuiva, chiar dacă lucrările sale
Vladimir ?colnic - M?rturisiri by Mirela Zafiri () [Corola-other/Journalistic/83629_a_84954]
-
propriu și nu caută să calce pe urmele cuiva, chiar dacă lucrările sale, ca orice operă, sunt supuse influenței creatorilor cu care a intrat în contact pe parcursul formării sale. Viziunea personală asupra creației proprii ne dă măsura ineditului rezultatului muncii sale componistice, a permanentei sale căutări după un ce intrinsec, care poate înflori într-o sclipire sau muri înainte de-a se fi concretizat cu adevărat. La răscruce de drumuri poate fi caracterizarea neîncetatei permutări, atât din punct de vedere fizic, a
Vladimir ?colnic - M?rturisiri by Mirela Zafiri () [Corola-other/Journalistic/83629_a_84954]
-
trei continente, cât și, poate printr-o relație de cauzalitate reciprocă, a creației sale în continuă căutare... El însuși mărturisește că în creația sa există o cotitură permanentă, de la inspirație, coacere, incubator, scris efectiv, până la deschiderea de principiu a orizontului componistic și interpretativ către posibilități la care nici nu s-a gândit încă. Din respect față de munca de creație mi-am dorit să aflu, prin comparație, în puține cuvinte sau mai multe..., cum gândesc și cum compun cei cărora le-am
Vladimir ?colnic - M?rturisiri by Mirela Zafiri () [Corola-other/Journalistic/83629_a_84954]
-
s-o scriu. MZ: Care este cea mai rapid scrisă piesă? Aceea pe care a scris-o altcineva. MZ: Care este cea mai lung gândită piesă? Aceea pe care nu am izbutit s-o scriu încă. MZ: Care este mesajul componisticii Domniei Voastre? Sper să mi-o spună alții. MZ: Câtă logică și câtă rebeliune coexistă în compozițiile Domniei Voastre? Atât cât e necesar din fiecare. MZ: Cum V-ar plăcea să fiți caracterizat? Așa cum mă caracterizez eu.” Ca și în
Vladimir ?colnic - M?rturisiri by Mirela Zafiri () [Corola-other/Journalistic/83629_a_84954]
-
pe care le-a găzduit recenta formulă a Festivalului enescian s-au dovedit a fi revelatoare în ce privește potența artistică a multora dintre creatorii noștri; cei de azi, cei de ieri. Avem de-a face cu un veritabil tezaur de valori componistice, creații ce ni se dezvăluie - iată! - la nivelul cel înalt al performanței instrumentale și vocale. Iar aceasta atât în cazul evenimentelor proprii spațiilor tradiționale de muzică, dar și a acelora ce s-ar cuveni a se petrece într-un spațiu
Concerte revelatoare by Dumitru Avakian () [Corola-other/Journalistic/83553_a_84878]
-
cazul evenimentelor proprii spațiilor tradiționale de muzică, dar și a acelora ce s-ar cuveni a se petrece într-un spațiu deschis, eventual stradal, accesibil marelui public. Nu mai suntem impresionați să constatăm o imensă varietate de stiluri, de atitudini componistice, de posibilități privind etalarea creativității. Dinamica muzicii actuale de la noi se integrează firesc dinamicei mari, europene. Și la noi ca și în alte părți există un public special, cel al concertelor de muzică actuală. E drept, pe alte meridiane ale
Concerte revelatoare by Dumitru Avakian () [Corola-other/Journalistic/83553_a_84878]
-
mai tânărul Nicolae Teodoreanu. Am audiat lucrări semnate de creatori ce aparțin spațiului spiritual franco-român, anume Costin Miereanu, Horia Șurianu, regretatul Mihai Mitrea Celarianu... Sunt doar câțiva dintre compozitorii care configurează, la noi, acest spectru larg de valori, de atitudini componistice. Este un spațiu care, pe drept, își găsește loc în marele concert al spiritualității enesciene.
Concerte revelatoare by Dumitru Avakian () [Corola-other/Journalistic/83553_a_84878]
-
internaționale. În orașul Sandanski din Bulgaria s-a desfășurat un festival tradițional la care au luat parte 5 țări. Jolt Kerestely a fost invitatul special, sărbătorit într- un cadru festiv, cu un film de 25 de minute despre activitatea sa componistică. În concurs, solista Adelina Neacșu Crețu din Ploiești s-a clasat pe locul 3 cu binecunoscuta melodie a lui Kerestely, “Dragoste de corturar”. Să ne reamintim de asemenea că la ultima ediție a concursului “Mamaia copiilor” lui Jolt Kerestely i-
Compozitorii no?tri by Ana FLORE () [Corola-other/Journalistic/83691_a_85016]
-
de necunoscători sau netrăitori ale acelei perioade, așa încât ne-am decis să purcedem la un serial ce va retrasa toată istoria zbuciumată a muzicii ușoare din aceste decenii, prin prisma biografiei artistei, dar și a intersectării ei cu diverse personalități, componistice și interpretative. Pentru că, să nu uităm, înafara triumfului de la Brașov ea a mai reprezentat România cu succes la festivaluri importante (Sopot, Bratislava, Sofia) și mai ales a lansat o serie de șlagăre care se cântă și azi, în special la
Povestea adev?rat? a primului "Cerb de aur" by Octavian URSULESCU () [Corola-other/Journalistic/83698_a_85023]
-
Petroșaniului și s-a stabilit la București, unde avea să cânte la pian și vocal în localuri luxoase și renumite, iar de aici va ajunge să cînte pe litoralul Mării Negre. Spiritul său explodat în văzduhul muzicii îl antrenează în aventura componistică, pentru ca de aici să înceapă drumul unei cariere fabuloase de compozitor celebru de muzică ușoară. A debutat cu melodia „De-ai fi tu salcie la mal” pe care o va cânta inegalabil și cu strălucitor succes interpreta Mihaela Mihai. Cu
HORIA MOCULESCU. FAPTELE MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1424759302.html [Corola-blog/BlogPost/382578_a_383907]
-
16. Mariana Buruiana, actrița, remarcabilă interpreta a operei eminesciene; 17. Mircea Cărtărescu, scriitor, lector universitar, pentru cartea "Visul Chimeric", în care l-a receptat pe Mihai Eminescu printr-o sensibilitate nouă, postmodernă; 18. Florian Chelu, muzician, autor al unor lucrări componistice inspirate din opera eminesciana, tratate în maniera modernista; 19. Coriolan Chiricheș, director al editurii AXA Botoșani, editor și coautor al volumului "Eminescu în numismatica", colecționar de medalii cu tematică "Mihai Eminescu"; 20. Marcel Chirnoaga, artist plastic, pentru merite deosebite în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131515_a_132844]
-
scenic demonstrat pe scena Teatrului Național de Operetă „Ioan Dacian” și pentru rolul principal din spectacolul „Cabaret”), Sorina Goia (Premiul pentru Mass-Media - ciclul de emisiuni „Oaza de Muzică” la Radio România Cultural), Remus Georgescu (Premiul Opera Omnia pentru întreaga activitate componistica si dirijorală), Dan Buciu, fost Rector al Universității Naționale de Muzică (Premiul pentru Management), Violeta Dinescu (Premiul Pro Musica pentru promovarea în spațiul european a valorilor componisticii românești), Marina Voica (Premiul „O viață dedicată cântului”), Alexandru Arșinel (Premiul pentru Spectacolele
GALA PREMIILOR ANUALE ALE REVISTEI „ACTUALITATEA MUZICALĂ” A UNIUNII COMPOZITORILOR ŞI MUZICOLOGILOR DIN ROMÂNIA PE ANUL 2014 EDIŢIA A XXV-A de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1430894104.html [Corola-blog/BlogPost/344068_a_345397]
-
Muzică” la Radio România Cultural), Remus Georgescu (Premiul Opera Omnia pentru întreaga activitate componistica si dirijorală), Dan Buciu, fost Rector al Universității Naționale de Muzică (Premiul pentru Management), Violeta Dinescu (Premiul Pro Musica pentru promovarea în spațiul european a valorilor componisticii românești), Marina Voica (Premiul „O viață dedicată cântului”), Alexandru Arșinel (Premiul pentru Spectacolele de Music-hall), Mihai Alexandru (Premiul „Compozitorul anului”), Mircea Vintilă (Premiul „Legende folk”), RAOUL - Diploma de Excelență „Revelația anului”, Adina DRAGOMIR (Radio România Cultural, Premiul Reporterul Anului), balerina
GALA PREMIILOR ANUALE ALE REVISTEI „ACTUALITATEA MUZICALĂ” A UNIUNII COMPOZITORILOR ŞI MUZICOLOGILOR DIN ROMÂNIA PE ANUL 2014 EDIŢIA A XXV-A de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1430894104.html [Corola-blog/BlogPost/344068_a_345397]
-
bun acordeonist de jazz al momentului, Emy Drăgoi interpretează cu mare virtuozitate piese din repertoriul marelui chitarist francez de jazz, compozitor și șef de orchestră Django Reinhardt și a celebrului violonist Stephane Grapelli, dar și improvizații pe a caror scriitura componistica și-a pus el însuși semnătură, reușind să integreze, cu mare finețe, teme ale foclorului românesc și ale muzicii lăutărești, cu care a crescut în familia de muzicieni din care provine și care l-au însoțit în toate proiectele artistice
SWING - MANOUCHE “3D Pro’etc” - “de la folclor la Jazz manouche” by http://www.zilesinopti.ro/articole/12214/emy-dragoi-swing-manouche-3d-proetc-de-la-folclor-la-jazz-manouche [Corola-blog/BlogPost/100603_a_101895]
-
care pledează: valori moral - creștine purtate de Sfânta Scriptură, de Sfânta Tradiție și de Biserică - potrivit afirmațiilor făcute, în prefața primei lucrări, de Domnul Prof. Univ. Dr. Constantin Cucoș de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Din punct de vedere componistic și structural, volumul de față (primul) cuprinde mai multe secvențe ce merg de la o integrare a problematicii în orizontul valorilor umane și al veșniciei, al semnificării ei din perspective polivalente și multi sau interdisciplinare, precum cele teologice, psihologice, sociologice, pedagogice
PR. PROF. DR. IOAN C. TEŞU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dublu_semnal_editorial_si_publicistic_pr_prof_dr_ioan_c_tesu_.html [Corola-blog/BlogPost/341414_a_342743]
-
culturii noastre”, făcând trimitere nu numai la responsabilitățile deținute la vârf în viața culturală botoșăneană, ci și la evantaiul modalităților de expresie ale talentului ei: scrisul - poezie, proză, istorie literară, literatură pentru copii, eseistică, publicistică, dar și muzica - interpretare și componistică. Pornind de la adevărul unei relații strânse a Luciei Olaru Nenati cu Eminescu, “relație veche și vie, organică”, de la o puternică familiarizare cu scrisul eminescian, Victor Teișanu s-a bucurat să o descopere în articolele reunite în “Scrisori din prezentul meu
Sărbătoarea Luciei Olaru Nenati, o mare sărbătoare Eminescu by http://uzp.org.ro/sarbatoarea-luciei-olaru-nenati-o-mare-sarbatoare-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/94209_a_95501]