73 matches
-
înregistra, cu toate fascinantele ei lumini, această viață despre care mă tot prefac a scrie.” L. formulează aici o artă poetică neostentativă, și de aceea mai convingătoare decât orice manifest gălăgios. Imaginea urechii imense și a ochiului atoatevăzător fixează obiectivul comportamentist al prozei sale. Ea refuză, aparent, construcția, în favoarea unui miraj înșelător în literatură: transparența perfectă, observația și transcrierea directă. Expresia ei ideală ar fi sincronia - irealizabilă - între percepție, expresie și scris. Adaptată epistemei și tehnologiei sale, o atare sincronie își
LACUSTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287735_a_289064]
-
din secolul trecut, el cultivă personajul „sucitului” și motivul general al lumii pe dos, dar nu într-o narațiune cu derivații fantastice, ci într-una aflată în contiguitate cu literatura absurdului. Formula folosită este elipsa, privilegiind notația seacă de tip comportamentist, actele bizare ale personajelor și lăsând suspendată motivația lor obscură. Cel mai bine îi reușește lui S. surprinderea cu o placiditate trucată a dramelor care izbutesc să întrerupă circuitul sufletesc monoton al unor inși mecanizați, aplatizați de viața de provincie
SPOIALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289837_a_291166]
-
și sportiv printre intelectuali, este singurul care nu își găsește locul potrivit, ascunzându-și sensibilitatea sub o mască de cinic. Celălalt roman, care, sub raportul formulei narative, e un ciudat amalgam între tradițional și modern, constă, de fapt, în analiza comportamentistă a reacțiilor unui grup de oameni aflat într-o situație-limită, în timpul celui de-al doilea război mondial. Constrânși să trăiască permanent în proximitatea morții, câțiva militari aflați în misiune călătoresc bezmetic într-un „tren fantomă”, tren special pornit să pună
TUNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290301_a_291630]
-
și urmează parcă o manieră autenticistă, rămâne, prin detalii și precizie, prea strâns legată de extraliterar, având aerul reconstituirilor sau al reportajului gazetăresc. Personajele trăiesc exclusiv în umbra manifestărilor exterioare, într-o lume a conveniențelor, a imaginii celorlalți, iar analiza comportamentistă nu reușește să creioneze psihologii viabile. Poate singura izbândă este atmosfera specifică mediului profesional al medicilor, restituită într-o optică pesimist-caricaturală, amintind de invidia și ura care macină lumea lui L.-F. Céline, departe însă de umorul negru al scriitorului
ZAVERGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290718_a_292047]
-
povestire fantastică. Tauromahie începe ca un comentariu detaliat al unei coride, iar în ultima parte devine o parabolă despre conflictul adevăr-aparență. Piraia, cea mai izbutită proză de aici, descrie o evadare, prezentarea fluxului interior derapând brusc în analiză de tip comportamentist, pentru a se îmblânzi în final într-un eseu demonstrativ despre sacrificiu. Alte proze utilizează formule complet stranii, cum se întâmplă în Ultimul apel, unde sunt consemnate sincopat, haotic și dezlânat stilistic, ca într-un proces-verbal al unui autist, vorbele
PORUMBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
1929), Baletul mecanic (I-II, 1931). Și personajele din Întunecare, elaborat în această epocă, dezbat cu dezinvoltură ultimele teorii asupra mecanismului de configurare a visului, iar convertirea romancierului nu trece neobservată. Prozator de formație tradiționalist-sadovenistă, investigând realitatea prioritar social și comportamentist, P. ajunge să prețuiască revelațiile psihanalizei și să facă o pasiune pentru explorarea abisului vieții interioare. Omul din vis este o nuvelă fantastică numai în măsura în care exploatează o ipoteză asupra subconștientului uman. Protagonistul acuză o gravă stare de decompensare psihică, cauzată
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
tineri a căror inocență sau puritate sufletească constituie mize pentru victorii sau eșecuri în medii care-și fac din culpabilitatea colectivă o scuză sau o justificare nemijlocită sau simulată” (Marian Popa). Autorul se mulțumește cu analize vag psihologice, de gen comportamentist mai degrabă, colorate de un erotism discret. Critica va remarca și povestirile din Iepurele sub acoperiș (1973), precum și romanul Un loc printre voi (1976), alte două volume - Împușcătura (1974) și Miraj (1986) - rămânând aproape fără ecou. Păstrându-și în linii
REBREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289161_a_290490]
-
pauză de aproape două decenii, scriitorul revine spectaculos, dată fiind linia medie pentru care optase până atunci, cu romanul Domnul singur și femeia nimănui (2003). E o târzie „eliberare” de sine, o neașteptată schimbare de perspectivă. Romanul are același aspect comportamentist, numai că evenimentele care îl susțin, inspirate din actualitatea clujeană, sunt altele. Un personaj sexagenar, rămas văduv, Sabin Iova, încearcă să își rezolve singurătatea prin anunțuri la mica publicitate (rubrica „Matrimoniale”). Starea lui materială atrage mai multe persoane, dintre care
REBREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289161_a_290490]
-
contemporana ei, Virginia Woolf, P.-B. rămâne o reformatoare în literatura română, o fondatoare strălucită și neîntrecută a prozei analitice introspective, care pătrunde în psihologiile obscure prin intermediul observațiilor și sugestiilor fiziologiste. Asocierea dintre operația sondajului interior și bogăția de notații comportamentiste la nivelul reactivității fizice spontane conferă analizelor o admirabilă originalitate de formulă literară. Puterea de construcție organică, de întrupare a unei întregi umanități, pe spațiul mai multor mii de pagini, alimentează de asemeni inventivitatea analizei cu resursele unei imaginații narative
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
elemente neobservabile, ceea ce behaviorismul radical califică cu dispreț drept „mentalism” și consideră a fi o gravă regresie. Dar putem oare să ignorăm în totalitate analiza inferențială? Aceasta este întrebarea pe care o pun Breger și McGaugh, care afirmă că tehnicile comportamentiste nu funcționează pe baza modelului S-R, ci pe aceea a unui model de învățare cognitiv. Dacă argumentația lor nu convinge cu ușurință, ea îi provoacă cel puțin pe comportamentaliști să identifice variabilele responsabile pentru eficiența terapiilor lor. Beck reia
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
revistelor”, „Cronica Asociației”, „Idei, oameni, fapte”. Poezia nu depășește limitele minorului agreabil, intimist. Semnează versuri G. Tutoveanu, Al. T. Stamatiad, Alice Soare, Vladimir Cavarnali, Coca Farago ș.a. Publică proză Dan Petrașincu (modernism distilat prin retortele senzualității), I. A. Bassarabescu (realism comportamentist). Contribuie cu eseuri și studii de istorie literară Artur Gorovei, Augustin Z. N. Pop, Ovidiu Papadima, Gh. Vrabie. Cronica literară, lipsită de vervă, este asigurată de Gh. Hagiu, Aurel G. Stino, I. Argintescu, Ioan Șt. Botez, Mircea Rășcanu ș.a. Alți
ORIZONTURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288588_a_289917]
-
în literatură, subliniind că „romanul comportamentului [...] este un reflex, o reacție specifică la o anume conjunctură”, iar „apariția sa nu e singulară, ipostaza literară este întregită de manifestări în psihologie, sociologie, politologie, filosofie, lingvistică și semiotică”. Definitorie pentru modalitatea narativă comportamentistă - scrie criticul - este cultivarea onticului conjugată cu suprimarea psihicului. Evitarea analizei psihologice, în favoarea consemnării unui „proces-verbal”, are ca scop restituirea fidelă a evenimentelor, fără incursiunea în universul propriu eului fiecărui personaj. Depersonalizarea artei în scopul obținerii unei relații mai subtile
PARVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288700_a_290029]
-
Seducătorul și umbrele, care are în vedere o fațetă puțin cunoscută a scriitorului, proiectele sale dramatice, fragmentele și piesele finite, reprezentabile și astăzi: Pavilionul cu umbre (singura jucată), Confrații și Sfârșitul. Sunt puse în evidență particularitățile discursului teatral de tip comportamentist și psihologic, originalitatea materialului dramaturgic, fascinația străfundurilor enigmatice, a reacțiilor iraționale, a determinărilor obscure, surprinse cu ironie enormă, simț al paradoxului ori cu sugestie fină. Se revelează astfel un dramaturg în descendență caragialiană, având remarcabile afinități cu teatrul expresionist și
MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
-
mă descurc" (p. 145). Chiar din citat se observă că "analiza" înseamnă, de fapt, ezitare, deliberare cazuistică. Romanul de analiză are ca specific introspecția, perspectiva interiorității. Adela este un roman, în parte, cu substanță sufletească, perspectiva însă este precumpănitor exterioară, comportamentistă. Impresii, senzații, deliberări țin de un pozitivism al cazuisticii, nu de analiza psihologică. Autorul interpretează, glosează un sentiment, nu-l investighează epic. Ceea ce a derutat a fost noutatea obiectului romanului, confundat cu metoda. Obiectul, într-adevăr, al romanului vizează de
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
din diferite motive, ceea ce poate conduce la decizia de a se renunța la produsul/serviciul respectiv. Deși mecanismul prin care purtătorul cererii ia decizia de cumpărare diferă de la un caz la altul, ca urmare a influenței factorilor analizați anterior, totuși, comportamentiștii sunt de acord că, în general, există mai multe etape ale procesului de cumpărare, cea mai utilizată structură a acestui proces fiind următoarea<footnote Philip Kotler, Managementul marketingului, ediția a V-a, Editura Teora, București, 2008, p. 286. footnote>: conștientizarea
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
sens, s-a constat că, în general, costul atragerii unor noi clienți este mai mare decât costul păstrării celor deja existenți, iar modalitatea cea mai bună de păstrare a clienților este aceea de a le oferi satisfacții superioare așteptărilor acestora. Comportamentiștii consideră că un client mulțumit prezintă, în medie, altor trei persoane experiența pozitivă legată de produsul/serviciul achiziționat, în timp ce un client nemulțumit se va plânge altor unsprezece persoane. Prin urmare, publicitatea negativă se răspândește mult mai repede decât cea pozitivă
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
din diferite motive, ceea ce poate conduce la decizia de a se renunța la produsul/serviciul respectiv. Deși mecanismul prin care purtătorul cererii ia decizia de cumpărare diferă de la un caz la altul, ca urmare a influenței factorilor analizați anterior, totuși, comportamentiștii sunt de acord că, în general, există mai multe etape ale procesului de cumpărare, cea mai utilizată structură a acestui proces fiind următoarea<footnote Philip Kotler, Managementul marketingului, ediția a V-a, Editura Teora, București, 2008, p. 286. footnote>: conștientizarea
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
sens, s-a constat că, în general, costul atragerii unor noi clienți este mai mare decât costul păstrării celor deja existenți, iar modalitatea cea mai bună de păstrare a clienților este aceea de a le oferi satisfacții superioare așteptărilor acestora. Comportamentiștii consideră că un client mulțumit prezintă, în medie, altor trei persoane experiența pozitivă legată de produsul/serviciul achiziționat, în timp ce un client nemulțumit se va plânge altor unsprezece persoane. Prin urmare, publicitatea negativă se răspândește mult mai repede decât cea pozitivă
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
încălcare intenționată a amintitului principiu modernist. „Tipică poezie narativă, tipică poezie cu personaje: procedeele ei cele mai evidente sunt, pe de o parte, descriptive, portretistice sau de prezentare a spațiilor de joc, pe de altă parte, epice, în sens deopotrivă comportamentist și analitic, introspectiv”361, afirma Ion Bogdan Lefter în legătură cu ciclul mopeteiana, adăugând apoi, cu îndreptățire, că memorabil este mai cu seamă protagonistul, mopete, „un fel de Charlot cu veleități culturale, un individ pe care, la prima vedere, nu îți vine
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
notează, uneori, reacțiile manifeste ale trăi rilor psihoafective, utilizânduse tehnici analitice indirecte (observație comportamentală). - Naratorul nu își asumă judecăți de valoare/opinii. - Uneori se textualizează ipostaza uniscientă a naratorului printrun „joc al apro ximărilor“, prin supoziții/ipoteze (proza modernă, „romanul comportamentist“). Pluriperspectivismul/focalizarea multiplă (variabilă/difuză) se identifică prin: - Multiplicarea perspectivelor este generată de proliferarea „vocilor“ narative/a eurilor narator. - Trecerea de la un tip de focalizare la altul produce o ruptură de perspectivă (ex ternă→internă) sau o ambiguizare prin transferul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
un singur aspect din multitudinea celor care caracterizează un roman. Criteriul canonului estetic diferențiază romanul medieval de cel romantic, baroc, realist, naturalist, existențialist, modernist sau postmodernist, romanul eroic de cel exotic, fantastic, mitic, satiric, parodic, al absurdului, romanulparabolă, eseistic sau comportamentist, antiromanul etc., romanul de tip balzacian de romanul stendhalian, tolstoian, dostoievskian, proustian etc. Alte criterii sunt: formula compozițională (roman de tip memorialistic sau epistolar, de tipul jurnalului, al cronicii, de tipul romanului în roman, al romanului cu sertare/romanul à
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
conducere, un aspect vital pentru funcționarea unei organizații. Datorită polisemiei noțiunii, subcapitolul 1 începe cu o serie de delimitări conceptuale, urmată de accepțiunile psihologice ale termenului. Subcapitolul 2 se ocupă de teoriile și modele conducerii, sistematizate astfel: teorii personologice, teorii comportamentiste, teoriile situaționale primare, teoriile contingentei, teoriile cognitive și teoriile interacțiunii sociale, fiecare fiind abordată din perspectiva ideilor de bază și a specificului. Gruparea a cestor teorii a permis constituirea unor modele ale conducerii, în funcție de modul de concepere și interpretare al
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
notează, uneori, reacțiile manifeste ale trăi rilor psihoafective, utilizânduse tehnici analitice indirecte (observație comportamentală). - Naratorul nu își asumă judecăți de valoare/opinii. - Uneori se textualizează ipostaza uniscientă a naratorului printrun „joc al apro ximărilor“, prin supoziții/ipoteze (proza modernă, „romanul comportamentist“). Pluriperspectivismul/focalizarea multiplă (variabilă/difuză) se identifică prin: - Multiplicarea perspectivelor este generată de proliferarea „vocilor“ narative/a eurilor narator. - Trecerea de la un tip de focalizare la altul produce o ruptură de perspectivă (ex ternă→internă) sau o ambiguizare prin transferul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
un singur aspect din multitudinea celor care caracterizează un roman. Criteriul canonului estetic diferențiază romanul medieval de cel romantic, baroc, realist, naturalist, existențialist, modernist sau postmodernist, romanul eroic de cel exotic, fantastic, mitic, satiric, parodic, al absurdului, romanulparabolă, eseistic sau comportamentist, antiromanul etc., romanul de tip balzacian de romanul stendhalian, tolstoian, dostoievskian, proustian etc. Alte criterii sunt: formula compozițională (roman de tip memorialistic sau epistolar, de tipul jurnalului, al cronicii, de tipul romanului în roman, al romanului cu sertare/romanul à
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
copilărească și "stăpânirea desăvârșită de femeie"). E un portret balzacian. G. Călinescu recurge în caracterizarea personajului și la modalități narative proprii romanului modern: comportamentismul și pluriperspectivismul, adică oglindirea poliedrică a individualității Otiliei în conștiința celorlalte personaje (Gabriela Dinu). Prin modalitatea comportamentistă se remarcă o viziune "din afară", naratorul consemnând fapte, gesturi, comportament, replici, fără să pătrundă în conștiința eroinei. Personalitatea în formare a Otiliei se răsfrânge în conștiința celorlalte personaje. Prin natura sa sufletească, morală, Otilia este incompatibilă cu un mediu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]