73 matches
-
un singur aspect din multitudinea celor care caracterizează un roman. Criteriul canonului estetic diferențiază romanul medieval de cel romantic, baroc, realist, naturalist, existențialist, modernist sau postmodernist, romanul eroic de cel exotic, fantastic, mitic, satiric, parodic, al absurdului, romanulparabolă, eseistic sau comportamentist, antiromanul etc., romanul de tip balzacian de romanul stendhalian, tolstoian, dostoievskian, proustian etc. Alte criterii sunt: formula compozițională (roman de tip memorialistic sau epistolar, de tipul jurnalului, al cronicii, de tipul romanului în roman, al romanului cu sertare/romanul à
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și urmează parcă o manieră autenticistă, rămâne, prin detalii și precizie, prea strâns legată de extraliterar, având aerul reconstituirilor sau al reportajului gazetăresc. Personajele trăiesc exclusiv în umbra manifestărilor exterioare, într-o lume a conveniențelor, a imaginii celorlalți, iar analiza comportamentistă nu reușește să creioneze psihologii viabile. Poate singura izbândă este atmosfera specifică mediului profesional al medicilor, restituită într-o optică pesimist-caricaturală, amintind de invidia și ura care macină lumea lui L.-F. Céline, departe însă de umorul negru al scriitorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290718_a_292047]
-
copilărească și "stăpânirea desăvârșită de femeie"). E un portret balzacian. G. Călinescu recurge în caracterizarea personajului și la modalități narative proprii romanului modern: comportamentismul și pluriperspectivismul, adică oglindirea poliedrică a individualității Otiliei în conștiința celorlalte personaje (Gabriela Dinu). Prin modalitatea comportamentistă se remarcă o viziune "din afară", naratorul consemnând fapte, gesturi, comportament, replici, fără să pătrundă în conștiința eroinei. Personalitatea în formare a Otiliei se răsfrânge în conștiința celorlalte personaje. Prin natura sa sufletească, morală, Otilia este incompatibilă cu un mediu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
revistelor”, „Cronica Asociației”, „Idei, oameni, fapte”. Poezia nu depășește limitele minorului agreabil, intimist. Semnează versuri G. Tutoveanu, Al. T. Stamatiad, Alice Soare, Vladimir Cavarnali, Coca Farago ș.a. Publică proză Dan Petrașincu (modernism distilat prin retortele senzualității), I. A. Bassarabescu (realism comportamentist). Contribuie cu eseuri și studii de istorie literară Artur Gorovei, Augustin Z. N. Pop, Ovidiu Papadima, Gh. Vrabie. Cronica literară, lipsită de vervă, este asigurată de Gh. Hagiu, Aurel G. Stino, I. Argintescu, Ioan Șt. Botez, Mircea Rășcanu ș.a. Alți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288588_a_289917]
-
autenticitate. Toate aceste insuficiențe par să „recomande” literatura prozatoarei ca pe o versiune ceva mai elevată a literaturii „populare”, de consum. De fapt, lucrurile nu stau chiar așa: scrierile acestea nu sunt simple „confecțiuni”. Acumularea de notație „măruntă”, psihologistă și comportamentistă, cu ambiția exhaustivității, puternic colorată de subiectivitatea personajelor-naratori, comentată glumeț ori doar alert, generează și secvențe antrenante, plauzibile, atractive nu numai pentru că au „nerv”, ci și prin autenticitate. De altfel, de la o carte la alta pot fi percepute un sensibil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
din diferite motive, ceea ce poate conduce la decizia de a se renunța la produsul/serviciul respectiv. Deși mecanismul prin care purtătorul cererii ia decizia de cumpărare diferă de la un caz la altul, ca urmare a influenței factorilor analizați anterior, totuși, comportamentiștii sunt de acord că, în general, există mai multe etape ale procesului de cumpărare, cea mai utilizată structură a acestui proces fiind următoarea<footnote Philip Kotler, Managementul marketingului, ediția a V-a, Editura Teora, București, 2008, p. 286. footnote>: conștientizarea
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
sens, s-a constat că, în general, costul atragerii unor noi clienți este mai mare decât costul păstrării celor deja existenți, iar modalitatea cea mai bună de păstrare a clienților este aceea de a le oferi satisfacții superioare așteptărilor acestora. Comportamentiștii consideră că un client mulțumit prezintă, în medie, altor trei persoane experiența pozitivă legată de produsul/serviciul achiziționat, în timp ce un client nemulțumit se va plânge altor unsprezece persoane. Prin urmare, publicitatea negativă se răspândește mult mai repede decât cea pozitivă
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
care S. încearcă să îmbine motivul autoreferențialității (protagonistul are intenția să scrie o proză cu același titlu) cu transcrierea unor instantanee din viața de zi cu zi. O narațiune interesantă este și Pământ de flori, unde sunt „reconstituite”, în manieră comportamentistă, dar și recurgându-se la imageria de tip oniric, ultimele scene și gânduri ale unui erou mort pe front. SCRIERI Pe malul fluviului, departe..., București, 1968. Repere bibliografice: Gabriel Dimisianu, „Pe malul fluviului, departe...”, RL, 1968, 3; Cornel Ungureanu, „Pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289947_a_291276]
-
prin sistemul de întăriri și pedepsetc "5. Modificarea comportamentului prin sistemul de înt\riri [i pedepse" Baza teoretică a modificării comportamentului prin sistemul de întăriri și pedepse o constituie mecanismul condiționării operante, studiat de unii reprezentanți de seamă ai școlii comportamentiste (Thorndike, Tolman, Guthrie). Într-o serie de experimente, ei au descoperit că dacă un anume comportament este în mod consecvent urmat de recompensă, comportamentul are o mai mare probabilitate să se producă din nou. Acest fenomen începe să fie cunoscut
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
opinie, analize de conținut, simulări, cuantificări rafinate. În concepția lui Easton, aceasta ar fi direcția către care ar trebui să se îndrepte analiza politică pentru a deveni o știință. Teorie și cercetare Sarcina unei astfel de științe este, în viziunea comportamentistă ce se va răspîndi destul de mult în spațiul american, aceea de a lua în considerare și de a urmări următoarele obiective: a) să observe în comportamentele politice acele regularități care pot fi exprimate în generalizări sau teorii cu valoare explicativă
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
dreptul absente. Folosirea istoriei c) Ambele riscuri se regăsesc, de altfel, în comportamentismul clasic. Și, într-adevăr, cel de-al treilea fragment în căutarea identității este, după Dahl, apelul la istorie. "În interesul său pentru a analiza ceea ce există, cercetătorul comportamentist în știința politică a avut dificultăți în folosirea sistematică a ceea ce a fost" [Dahl 1961]. Punctul critic îl constituie nu atît recurgerea la metoda istoriografică în sine, cît, mai ales folosirea materialului pus la dispoziție de istorie, analizei politice. În
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
tineri a căror inocență sau puritate sufletească constituie mize pentru victorii sau eșecuri în medii care-și fac din culpabilitatea colectivă o scuză sau o justificare nemijlocită sau simulată” (Marian Popa). Autorul se mulțumește cu analize vag psihologice, de gen comportamentist mai degrabă, colorate de un erotism discret. Critica va remarca și povestirile din Iepurele sub acoperiș (1973), precum și romanul Un loc printre voi (1976), alte două volume - Împușcătura (1974) și Miraj (1986) - rămânând aproape fără ecou. Păstrându-și în linii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289161_a_290490]
-
pauză de aproape două decenii, scriitorul revine spectaculos, dată fiind linia medie pentru care optase până atunci, cu romanul Domnul singur și femeia nimănui (2003). E o târzie „eliberare” de sine, o neașteptată schimbare de perspectivă. Romanul are același aspect comportamentist, numai că evenimentele care îl susțin, inspirate din actualitatea clujeană, sunt altele. Un personaj sexagenar, rămas văduv, Sabin Iova, încearcă să își rezolve singurătatea prin anunțuri la mica publicitate (rubrica „Matrimoniale”). Starea lui materială atrage mai multe persoane, dintre care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289161_a_290490]
-
formal, G. venea cu remarcabile proze inspirate din realitatea cotidiană, cu precădere din zona ei „intimistă”. Construite convingător, hrănite din observarea atentă a „banalului”, povestirile și nuvelele vădeau capacitate de notație inteligentă, instituind impresia concretului, familiarului și autenticității; prin procedări comportamentiste, ele năzuiau să surprindă coordonatele unor psihologii. Piesa eponimă a cărții (un mic roman, de fapt) include două jurnale intime - al unei fete și al unui bătrân - independente, cu o foarte vagă legătură între ele, care trezesc însă interesul prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
1929), Baletul mecanic (I-II, 1931). Și personajele din Întunecare, elaborat în această epocă, dezbat cu dezinvoltură ultimele teorii asupra mecanismului de configurare a visului, iar convertirea romancierului nu trece neobservată. Prozator de formație tradiționalist-sadovenistă, investigând realitatea prioritar social și comportamentist, P. ajunge să prețuiască revelațiile psihanalizei și să facă o pasiune pentru explorarea abisului vieții interioare. Omul din vis este o nuvelă fantastică numai în măsura în care exploatează o ipoteză asupra subconștientului uman. Protagonistul acuză o gravă stare de decompensare psihică, cauzată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
din secolul trecut, el cultivă personajul „sucitului” și motivul general al lumii pe dos, dar nu într-o narațiune cu derivații fantastice, ci într-una aflată în contiguitate cu literatura absurdului. Formula folosită este elipsa, privilegiind notația seacă de tip comportamentist, actele bizare ale personajelor și lăsând suspendată motivația lor obscură. Cel mai bine îi reușește lui S. surprinderea cu o placiditate trucată a dramelor care izbutesc să întrerupă circuitul sufletesc monoton al unor inși mecanizați, aplatizați de viața de provincie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289837_a_291166]
-
îi privea cum zburau, sfâșiata de tandrețe. Aproape că zbura și ea cu ei. Aproape că vedea și ea întinderile albastre de apă, vârful copacilor, iarbă în flăcări, lumina întunecată a cerului coborât pe pamant“. Carmen Firan scrie o proza comportamentista, „filmica“, de observație realistă, cu tonuri confesive, adesea cu accente satirice, de cactus țepos, sau cu un touch poetic, de petala catifelata.
The American Dream și alte zboruri by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/5347_a_6672]
-
sarcină de a articula toate aceste rătăciri într-o construcție artistică solidă. Daniel Bănulescu trece cu brio acest examen autoimpus, dovedind o maturitate compozițională remarcabilă și, pe de altă parte, reală adâncime psihologică. Personajele nu sunt văzute și descrise exclusiv comportamentist, înfățișate ca niște suprafețe plane, și explorate pe dinăuntru, "parcurse" din unghiul diformității lor mentale, cu scotocirea cotloanelor creierului și sufletului. Egale cu sine (cu boala lor) de la început și până la final, sunt făcute, în mod subtil, să se devoaleze
La ospiciu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10308_a_11633]
-
romanul contemporan (de exemplu) sunt date de categorisiri care oferă o imediată orientare a cititorului în câmpul vast al temelor și al formulelor narative. Avem astfel roman polițist, social, istoric, de aventuri, de spionaj, SF, politic, de familie, de tip comportamentist, de dragoste, document, memorialistic, de analiză psihologică, parabolic, dar și roman-confesiune, roman-rechizitoriu, roman-experiment, roman-eseu, roman de imaginație sau roman fantezist și ironic. Diversificarea tematicii și a tipurilor de narațiune e, în sine, un spectacol interesant al peisajului epic desfășurat pe
Un monument dedicat romanului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12184_a_13509]
-
a celui care observă și relatează, a celui care este urmărit cu un respect înfricoșat... Timpurile narațiunii se modifică și ele neîncetat, astfel că statura personajului central se dimensionează prin scene live și descrieri la a doua mână, gesturi decupate comportamentist și istorisiri complicate, stufoase, pe care judecătorul Viziru încearcă, ulterior, să le decanteze. Altfel spus, Antipa e văzut din afara și dinlăuntrul lui, la prezent și la trecut, în diferitele medii prin care trece și în pupila mărită de spaimă a
Viața e în altă parte (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11723_a_13048]
-
de Canada rămâne mai aproape de confesiune, asemenea, de pildă, romanului Interior, 1931, de Constantin Fântâneru, și mai puțin o proză ficțională ce împrumută stilul confesiunii, ca în romanele lui Camil Petrescu. Faptele și întâmplările sunt recreate dintr-o perspectivă predominant comportamentistă, așa cum s-au produs în circumstanțe referențiale. între ficțiune și realitatea extralingvistică se interpune filtrul unei instanțe narative ce-și asumă rolul de narator și de personaj principal în narațiune. Naratorul știe tot atât cât știu personajele imaginate și nu
Un roman de Grigore Băjenaru by Ion Bălu () [Corola-journal/Journalistic/10989_a_12314]
-
în registrul licențios, ca și registrele atât de diverse ale limbii: de la limbajul reclamei la cel al narațiunii clasice, la cel al sondajului de opinie, caracterizând categorii sociale și profesionale și de vârstă foarte variate, la cel mai sec registru comportamentist. V-au fost suficiente dicționarele rusești obișnuite? DF: În linii mari, da, fiindcă am un număr impresionant de dicționare și enciclopedii. Internetul mi-a fost și el de mare ajutor, pentru că, totuși, multe din expresiile argotice intrate în limba rusă
"Fiecare traducere e o provocare" by Denisa Fejes () [Corola-journal/Journalistic/10709_a_12034]
-
pe ei, un observator atent, scormonitor făcând naveta și intermediind la nesfârșit între noi și personaje. De regulă, acestea se individualizează și devin pregnante prin vorbele, tonul, gestica, mimica, faptele și înjurăturile colorate, captate vizual și auditiv, ca în proza comportamentistă. Apar însă și infiltrări în interiorul conștiinței lor, flash-uri ce luminează deodată gânduri profunde, lacunar exprimate, sentimente încă ascunse, obsesii care îi macină pe sub aparența de băieți duri, de Ferentari. Vezi, pare că ne avertizează prozatorul, folosindu-se cu subtilitate
Flacăra Roșie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8533_a_9858]
-
mă descurc" (p. 145). Chiar din citat se observă că "analiza" înseamnă, de fapt, ezitare, deliberare cazuistică. Romanul de analiză are ca specific introspecția, perspectiva interiorității. Adela este un roman, în parte, cu substanță sufletească, perspectiva însă este precumpănitor exterioară, comportamentistă. Impresii, senzații, deliberări țin de un pozitivism al cazuisticii, nu de analiza psihologică. Autorul interpretează, glosează un sentiment, nu-l investighează epic. Ceea ce a derutat a fost noutatea obiectului romanului, confundat cu metoda. Obiectul, într-adevăr, al romanului vizează de
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
organizației în rezolvarea problemei? Conflictul subordonaților: Este conflictul dintre subordonați mai degrabă preferat decât soluțiile? Informația subordonatului: Au subordonații suficientă informație pentru a lua o decizie de calitate 215? Pe de altă parte, leadership-ul transformațional este un produs al teoriilor comportamentiste și al celor caracteriale. Este bazat pe valori ca viziunea, inspirația, împuternicirea, stimularea intelectuală, carisma, simbolismul, integritatea și considerația. Acest stil îl convinge pe lucrător să fie dedicat, pasionat, să pună suflet în ceea ce face, dincolo de ceea ce este scris în
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]