58 matches
-
prin resignată abandonare în simțământ. În poeziile de speția a doua e altfel. Aicea lectorul are de-a se nalță mai mult la unitatea cugetărei și, purtat de această cugetare, el are să răzlățească asupra auditorilor dispozițiunea lirică. Aicea predomină în compozițiunea poetică patosul cugetărei și de-aceea declamațiunea va trebui s-o transmită aceasta sufletului cu deplină energie. De-aceea pentru poezii de felul acestora ajunge deja înțelegerea lor și ridicarea la cugetarea poetului pentru a le putea declama bine; pe când
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
auditorului. Aicea vocea are nevoie de cea mai mare bogăție de modulațiuni și de dominare asupra tuturor spețiilor de accent, căci vocea are să realizeze (pe deplin) în același timp și după trebuință elementul muzical din rime, greutățile în ritm și compozițiune create cu intențiune de poet, refrenul se revine întotdeuna cu o altă acompaniere, jocul cu sunetul și temeritatea în formarea vorbelor. Declamațiunea acestei speții de poezii, pusă-n față cu simplitatea declamațiunii poetice a speției întîi, e un contrast și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
luptă și o învingere în domeniul spiritului moral, pe de altă să dezvolte aceste într-o descriere epică plină de artă. Contrastul liricei lui Gothe și-a lui Schiller s-ar putea și-aicea împărți între aceste două forme de compozițiune. În lirica lui Gothe domină momentul simțirei simple, sufletești (Regele din Thule, Erlkonig, Pescarul, Cîntărețul), în lirica lui Schiller e patosul etic care se dezvoltă într-o narațiune epică, plină de artă (Chezășia, Afundătorul, Fridolin, Lupta cu zmeul, Contele de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
declamațiune care să clarifice intuitiv ideea ce conține. De-aceea ele și sânt o școală minunată. Aicea vrem ca recitatorul să puie înainte-ne întreaga bogăție a narațiunii epice într-o viociune oarecum dramatică. Aceste diferințe, concepute de noi în privința compozițiunii poetice, sânt acelea [după care] s-ar putea distinge productele lirice în genere, sau cel puțin declamațiunea poetică arangeată după aceste categorii s-ar putea trata mai cu folos și ar deveni mai fructifere pentru artistul reprezentator. {EminescuOpXIV 331} 3
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ea să poată sacrifica în părți spețiale chiar esactitatea istorică, spre a face loc unei aparențe mai pitorescă. Se-nțelege că prin asta costumul nu trebuie să devie fantastic și dezlipit de orce bază istorică. Cu cât o dramă, prin compozițiunea sa întreagă, prin interesele și coliziunile [sale], ne eliberează mai mult de [o] epocă anumită, cu cât ea sparge cadrul istoric cu-atîta actorul e mai liber în privința costumului. Marile creațiuni a lui Shakespeare, cu deosebirea dramelor istorice, se țin de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Timpul modern) a fost publicat parțial. E profesor la liceele bucureștene „Gh. Lazăr” și „Matei Basarab”, precum și la o școală de institutori (1890-1900). Pentru uzul elevilor de liceu și de școală normală, a scris zeci de manuale de gramatică, de „compozițiuni” și de lectură, iar pentru cei din prima clasă a redactat un abecedar care a cunoscut mai multe ediții. În câteva rânduri a fost inspector școlar și director al învățământului primar și normal, precum și, o perioadă, director al liceului particular
SPERANŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289825_a_291154]
-
V. Alecsandri i se republică, sub pseudonimul Vlad Moraru, fabula Moara de vânt. Din octombrie 1864, o cronică muzicală redactată de N. Filimon se ocupă de spectacolele operei italiene din București. Filimon este și autorul studiului de folclor Lăutarii și compozițiunile lor. Ziarul conține, număr de număr, note, recenzii, știri privind viața intelectuală din Principate, mai toate redactate de C. Bolliac, observator obiectiv și competent, preocupat de condițiile de trai ale scriitorilor (articolele în legătură cu pensiile lui I. Heliade-Rădulescu sau J. A
BUCIUMUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285890_a_287219]
-
prima expoziție a tânărului artist ―încep a se adeveri și declara că acestea dovedesc ―un talent remarcabil al Iașului cu o viziune clară, factură viguroasă și mult temperament. Autorul cronicii sublinia în continuare că ―Fără a ataca savante motive de compozițiune, domnull Cămăruț a rămas un credincios interpret al naturii, frumoasa natură, cel mai bun profesor pe care-l putem avea și îl sfătuia în încheiere ―să rămână la aceleași 10 motive, sa ne cânte pe aceeași gamă și să-și
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
de mâna unui geniu înaripat, geniul artelor, simbolizat printr-un înger purtat pe mici nori, ca cei de pe manuscrisele bizantine. Dacă însă vi se pare că acesta e prea românesc, putem, fără a strica din nimic caracterul general și al compozițiunii, să zugrăvim, pe draperia din fundal, pe o bandă corespunzătoare cu lățimea celei de pe prima draperie, un defileu de zâne, simbolizând artele: poezia, pictura, sculptura, arta dramatică, tragedia, comedia, coregrafia etc., care se îndreaptă spre templul artelor -, evidențiat printr-un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în Ungaria, întocmai cum a murit Moise după ce a condus pe izraeliteni la Canaan; maghiarii aleg pe Arpad, fiul lui Almos, de conducător și purced să cucerească Ungaria, prima cetate cucerită fiind Ungvár. Toată această istorie, conchide Slavici, e o compozițiune arbitrară: „o cucerire a Ungariei prin maghiari nu are nici un înțeles” (p. 27). 2. O altă teorie îi prezintă pe huni, „strămoșii maghiarilor”, ca descălecători ai Panoniei la începutul secolului al V-lea. În a sa Istorie a limbii și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
decât științific de către 9 profesori și 3 maiștri. 1. Limbele română, franceză și germană, cari se vor preda de trei profesori respectivi după acelaș sistem de gramatică și în comparațiune una cu alta, adăugîndu-se noțiuni de literatură și exerciții de compozițiuni uzuale. 2. Noțiuni de economie politică, de drept public și de drept privat pozitiv, cu exerciții în redactarea actelor juridice uzuale (un profesor). 3. Istoria universală și în special aceea a uneltelor și artelor, a științelor, a moravurilor și instituțiunilor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
poate îndeplini golul școalelor reale. Cât pentru gimnaziele și liceele propriu-zise, astăzi ca în vechime, limba latină și limba greacă, în genere humanitatis studia, sânt temelie învățămîntului. Asupra a mai mult sau mai puțin au fost variațiuni: s-au scos compozițiunile în versuri latine, s-au menținut compozițiunile în proză latină, s-au împuținat orele de latinește și grecește, s-a hotărât începerea studiului latin și a celui grecesc cu doi ani mai târziu decât era până acum; dar nu s-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
gimnaziele și liceele propriu-zise, astăzi ca în vechime, limba latină și limba greacă, în genere humanitatis studia, sânt temelie învățămîntului. Asupra a mai mult sau mai puțin au fost variațiuni: s-au scos compozițiunile în versuri latine, s-au menținut compozițiunile în proză latină, s-au împuținat orele de latinește și grecește, s-a hotărât începerea studiului latin și a celui grecesc cu doi ani mai târziu decât era până acum; dar nu s-a surpat temelia clasicității prin alungarea limbei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pierdere pentru artă la noi, unde un artist de valoare ca dânsul nu poate rămâne decât silit de împrejurări sau doborât de slăbiciuni nebiruite. F. Schipek a murit în vârstă de 38 de ani. El lasă un număr însemnat de compozițiuni, remarcabile atât ca inspirație cât și ca lucrare, și dintre cari, dacă dezvoltarea artei la noi are vreun viitor, multe vor rămâne. [4 iunie 1881] ["ÎNCLINĂM UNEORI... "] Înclinam uneori a ne face iluzii asupra cancelarului de la Măgura, închipuindu-ne că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
scopuri: „pur formale” - „ortografie, punctuație, revedere gramaticală, limbă, stil, exprimare scrisă”; „concepționale” „compoziție, invențiune, idei, sentimente, plan” și „de natură personal-sufletească: dezvoltarea spiritului de observație, a puterii de analiză, de sinteză, asociațiunea”.(Papadopol, 1925: 122-123). Compozițiile sînt clasificate în a. compozițiuni cu stil prozaic” b. compozițiuni cu stil poetic c. compozițiuni cu stil retoric d. compozițiuni cu stil familiar e. compozițiuni cu stil oficieal-comercial” în ceea ce privește abordarea metodică trebuie să aibă în vedere, după Papadopol: „teoriea compozițiunii (operațiile premergătoare), schema și stilizarea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
revedere gramaticală, limbă, stil, exprimare scrisă”; „concepționale” „compoziție, invențiune, idei, sentimente, plan” și „de natură personal-sufletească: dezvoltarea spiritului de observație, a puterii de analiză, de sinteză, asociațiunea”.(Papadopol, 1925: 122-123). Compozițiile sînt clasificate în a. compozițiuni cu stil prozaic” b. compozițiuni cu stil poetic c. compozițiuni cu stil retoric d. compozițiuni cu stil familiar e. compozițiuni cu stil oficieal-comercial” în ceea ce privește abordarea metodică trebuie să aibă în vedere, după Papadopol: „teoriea compozițiunii (operațiile premergătoare), schema și stilizarea, ideea de proporție”. Acestea se
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
scrisă”; „concepționale” „compoziție, invențiune, idei, sentimente, plan” și „de natură personal-sufletească: dezvoltarea spiritului de observație, a puterii de analiză, de sinteză, asociațiunea”.(Papadopol, 1925: 122-123). Compozițiile sînt clasificate în a. compozițiuni cu stil prozaic” b. compozițiuni cu stil poetic c. compozițiuni cu stil retoric d. compozițiuni cu stil familiar e. compozițiuni cu stil oficieal-comercial” în ceea ce privește abordarea metodică trebuie să aibă în vedere, după Papadopol: „teoriea compozițiunii (operațiile premergătoare), schema și stilizarea, ideea de proporție”. Acestea se materializează în următoarele activități didactice
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
sentimente, plan” și „de natură personal-sufletească: dezvoltarea spiritului de observație, a puterii de analiză, de sinteză, asociațiunea”.(Papadopol, 1925: 122-123). Compozițiile sînt clasificate în a. compozițiuni cu stil prozaic” b. compozițiuni cu stil poetic c. compozițiuni cu stil retoric d. compozițiuni cu stil familiar e. compozițiuni cu stil oficieal-comercial” în ceea ce privește abordarea metodică trebuie să aibă în vedere, după Papadopol: „teoriea compozițiunii (operațiile premergătoare), schema și stilizarea, ideea de proporție”. Acestea se materializează în următoarele activități didactice: i. „ alegerea subiectului ii. meditațiunea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
personal-sufletească: dezvoltarea spiritului de observație, a puterii de analiză, de sinteză, asociațiunea”.(Papadopol, 1925: 122-123). Compozițiile sînt clasificate în a. compozițiuni cu stil prozaic” b. compozițiuni cu stil poetic c. compozițiuni cu stil retoric d. compozițiuni cu stil familiar e. compozițiuni cu stil oficieal-comercial” în ceea ce privește abordarea metodică trebuie să aibă în vedere, după Papadopol: „teoriea compozițiunii (operațiile premergătoare), schema și stilizarea, ideea de proporție”. Acestea se materializează în următoarele activități didactice: i. „ alegerea subiectului ii. meditațiunea iii. invențiunea iv. bibliografia v.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Compozițiile sînt clasificate în a. compozițiuni cu stil prozaic” b. compozițiuni cu stil poetic c. compozițiuni cu stil retoric d. compozițiuni cu stil familiar e. compozițiuni cu stil oficieal-comercial” în ceea ce privește abordarea metodică trebuie să aibă în vedere, după Papadopol: „teoriea compozițiunii (operațiile premergătoare), schema și stilizarea, ideea de proporție”. Acestea se materializează în următoarele activități didactice: i. „ alegerea subiectului ii. meditațiunea iii. invențiunea iv. bibliografia v. dispozițiunea (schiță) care va cuprinde: a. introducerea propriu-zisă b. diviziunea c. subiectul care va constitui
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Papadopol îl recomandă intuitiv: „unele noțiuni, odată câștigate, vor fi aplicate, mai departe, în fiecare bucată, căutîndu-se în felul acesta, să se clasifice, să se întăriască, să se completeze și să se sălășluiască definitiv în mintea copiilor.” Atunci când vorbește de „compozițiuni”, Papadopol explică exact cum se va proceda fără a utiliza denumiri de metode, și anume „vom începe prin exercițiul oral: vom trata, din acest punct de vedere, bucățile din carte, accentuînd că dintr-o singură idee - reprezentată adesea printr-un
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
publică în timp de 3 ani dela dată contractului și predarea manuscrisului, autorul are dreptul de a cere rezilierea contractului precum și daune interese pentru prejudiciul moral și material cauzat prin această întîrziere. Articolul 15 Dreptul de proprietate al autorului unei compozițiuni muzicale cuprinde în mod implicit și dreptul de a face sau autoriza alcătuirea de aranjamente, prelucrări, transcripțiuni, etc., după opera originală. Articolul 16 Cînd autorul unei opere de artă autoriza reproducerea ei prin mijlocirea unei arte deosebite de aceea a
LEGE nr. 126 din 28 iunie 1923 asupra proprietăţii literare şi artistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130155_a_131484]
-
despăgubirilor acordate. Articolul 53 Pronunțând condamnarea, tribunalul, după cererea părții lezate, va declara confiscate toate reproducerile sau exemplarele puse sau destinate a fi puse în vanzare, ordonand în același timp distrugerea formelor de tipar clișeelor, planșelor, pietrelor, mulajelor sau a compozițiunilor ce au servit la contrafacere. Aceleași măsuri se vor lua de tribunal și în cazul prevăzut de art. 26 alin. ÎI și art. 51 alin. I din prezenta lege. Articolul 54 În caz de reprezentare ilicita a operelor dramatice, muzicale
LEGE nr. 126 din 28 iunie 1923 asupra proprietăţii literare şi artistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130155_a_131484]
-
vechi pânze în lungă adormire. Dar uriaș, în spate, de veghe stam tot eu, privind tabloul numit „Oglindire“! 24 Odată cu apariția în Principate a spectacolelor de operă și cu adoptarea muzicii europene în armată (menită a înlocui meterhaneaua și tubulhaneaua), „compozițiunile lăutărești - ne informează N. Filimon - începură a lua un caracter european, amestecat cu cel turcesc; prima și secunda parte a horelor începură a se compune din imitațiunea vreunui vals sau mazurcă, iar finalele era luat din muzica orientală. Acest gust
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ne informează N. Filimon - începură a lua un caracter european, amestecat cu cel turcesc; prima și secunda parte a horelor începură a se compune din imitațiunea vreunui vals sau mazurcă, iar finalele era luat din muzica orientală. Acest gust de compozițiune amfibie începu la anul 1830 și dură până la 1858, iar de aci înainte începu a se auzi din timp în timp și cântece de petrecere a căror esență muzicală era cu totul europeană.“ (Lăutarii și compozițiunile lor) În vremea atâtor
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]