331 matches
-
presiunea gazelor naturale la ieșirea din conducta de distribuție „i“ (Pa); ... – δ_g - densitatea relativă a gazelor naturale (adimensională); ... – L_i - lungimea conductei de distribuție „i“ (m); ... – T_med_i - temperatura medie a gazelor naturale din conducta de distribuție „i“ (K); ... – Z_med_i - factorul de compresibilitate mediu (adimensional), în funcție de presiunea p_med_i și temperatura T_med_i a gazelor naturale; ... – - coeficientul de frecare hidraulică (adimensional). ... Articolul 41 Densitatea relativă a gazelor naturale, prevăzută la art. 40 alin. (2) se calculează cu formula: unde: – ρ_s - densitatea gazelor naturale
REGULAMENT din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260306]
-
gazelor naturale în punctul final, cel de ieșire din conductă [bar]; ... – T_med - temperatura medie a gazelor naturale din conductă [K], calculată conform prevederilor art. 145 ; ... – δ - densitatea relativă a gazelor naturale, [adimensional], calculată conform prevederilor alin. (3) ; ... – Z - factorul de compresibilitate mediu, în funcție de presiunea medie și temperatura medie a gazelor naturale, [adimensional], calculat conform prevederilor alin. (6) ; ... – L - lungimea conductei [km]; ... – D - diametrul interior al conductei [cm]; ... – λ - coeficientul pierderilor liniare de presiune a gazelor naturale sau coeficientul de
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
de gaze naturale din conductă, în condiții standard de presiune și temperatură [mc/s]; ... – μ_g - viscozitatea dinamică a gazelor naturale [kg/m·s]; μ_g = 10^-5 kg/m·s; ... – D_i - diametrul interior al conductei [m]; ... – v - viteza de curgere a gazelor naturale [m/s]. ... (6) Factorul de compresibilitate mediu, prevăzut la alin. (2) , se poate calcula prin una dintre metodele detaliate în cele ce urmează: a) utilizând formula AGA^13, pentru presiunea gazelor naturale de până la 70 bar, respectiv: unde: – Z - factorul de compresibilitate, [adimensional]; ... – P_med - presiunea medie
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
m/s]. ... (6) Factorul de compresibilitate mediu, prevăzut la alin. (2) , se poate calcula prin una dintre metodele detaliate în cele ce urmează: a) utilizând formula AGA^13, pentru presiunea gazelor naturale de până la 70 bar, respectiv: unde: – Z - factorul de compresibilitate, [adimensional]; ... – P_med - presiunea medie a gazelor naturale din conductă [bar]; ... – P_cr - presiunea critică a gazelor naturale din conductă [bar]; ... – T_med - temperatura medie a gazelor naturale din conductă [K], calculată conform prevederilor art. 145 ; ... – T_cr - temperatura critică a gazelor naturale din
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
critică a gazelor naturale din conductă [K]; ... ^13 AGA - American Gas Association. ... b) utilizând metoda Standing-Katz; se calculează presiunea pseudoredusă P_pr și temperatura pseudoredusă T_pr în baza cărora se determină din diagrama prezentată în figura nr. 1 valoarea factorului de compresibilitate Z: unde: – T - temperatura gazelor naturale în condiții de lucru [K]; ... – T_pr - temperatura pseudoredusă a gazelor naturale [K]; ... – T_pc - temperatura pseudocritică a gazelor naturale [K]; ... – T_ci - temperatura critică a componenților, conform tabelului nr. 3 [K]; ... – P - presiunea gazelor în condiții
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
50,40 34 bioxid de carbon CO_2 CO_2 44,010 304,1 73,76 35 apă H_2O H_2O 18,015 647,3 222,3 Figura nr. 1*) *) Figura nr. 1 este reprodusă în facsimil. ... c) utilizând metoda California Natural Gas Association - CNGA, respectiv: unde: – Z - factorul de compresibilitate [adimensional]; ... – P_a - presiunea medie absolută a gazelor naturale [bar]; ... – P_1 - presiunea absolută a gazelor naturale în punctul inițial, cel de intrare în conductă [bar]; ... – P_2 - presiunea absolută a gazelor naturale în punctul final, cel de ieșire din conductă [bar]; ... – T_a
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
punctul inițial, cel de intrare în conductă [bar]; ... – P_2 - presiunea absolută a gazelor naturale în punctul final, cel de ieșire din conductă [bar]; ... – δ - densitatea relativă a gazelor naturale, [adimensional], calculată conform prevederilor art. 143 alin. (3) ; ... – Z - factorul de compresibilitate, [adimensional], calculat conform prevederilor art. 143 alin. (6) ; ... – T_med - temperatura medie a gazelor naturale din conductă [K], calculată conform prevederilor art. 145 ; ... – L - lungimea conductei [km]; ... – D - diametrul interior al conductei [cm]; ... – λ - coeficientul pierderilor liniare de presiune a gazelor
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
punctul inițial, cel de intrare în conductă [bar]; ... – P_2 - presiunea absolută a gazelor naturale în punctul final, cel de ieșire din conductă [bar]; ... – δ - densitatea relativă a gazelor naturale, [adimensional], calculată conform prevederilor art. 143 alin. (3) ; ... – Z - factorul de compresibilitate, [adimensional], calculat conform prevederilor art. 143 alin. (6) ; ... – T_med - temperatura medie a gazelor naturale din conductă [K], calculată conform prevederilor art. 145 ; ... – L - lungimea conductei [km]; ... – D - diametrul interior al conductei [cm]; ... – λ - coeficientul pierderilor liniare de presiune a gazelor
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
se utilizează nomogramele prevăzute în anexele nr. 7c și 7d . ... Articolul 148 Pentru realizarea nomogramelor, viteza de curgere a gazelor naturale s-a determinat cu formula: unde: – v - viteza de curgere a gazelor naturale prin conductă [m/s]; ... – Z - coeficientul de compresibilitate a gazelor naturale la condițiile de lucru de presiune și temperatură, [adimensional]; ... – Z_b - coeficientul de compresibilitate a gazelor naturale la condițiile de referință de presiune și temperatură, [adimensional]; ... – Q - debitul de gaze naturale în condiții standard de presiune și temperatură
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
de curgere a gazelor naturale s-a determinat cu formula: unde: – v - viteza de curgere a gazelor naturale prin conductă [m/s]; ... – Z - coeficientul de compresibilitate a gazelor naturale la condițiile de lucru de presiune și temperatură, [adimensional]; ... – Z_b - coeficientul de compresibilitate a gazelor naturale la condițiile de referință de presiune și temperatură, [adimensional]; ... – Q - debitul de gaze naturale în condiții standard de presiune și temperatură [mc/s]; ... – D - diametrul interior al conductei [m]; ... – T_b - temperatura de referință a gazelor naturale [K]; ... – P_b
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
prelevării cea mai apropiată de data finalizării lucrării, [kg/mc]; ... – Rho - densitatea gazelor naturale în condiții de lucru, [kg/mc]; ... – V_c - volumul conductei de transport al gazelor naturale, [mc]; ... – V_as - volumul dopului de amestec aer și gaze naturale, [mc]; ... – Z - factorul de compresibilitate; ... – R - constanta universală a gazului, [J/kgK]; ... – T_c - temperatura critică a gazelor naturale, [K]; ... – T_ci - temperatura critică a componenților, conform tabelului nr. 1 din anexa nr. 2 , [K]; ... – T_r - factor de temperatură; ... – T - temperatura gazelor naturale în condiții de lucru, [K
METODOLOGIE din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274793]
-
presiunea critică a gazelor naturale, [Pa]; ... – T^* - temperatura critică a gazelor naturale, [K]; ... – Rho - densitatea gazelor naturale în condiții de lucru, [kg/mc]; ... – T - temperatura gazelor naturale în condiții de lucru, [K]; ... – R - constanta universală a gazului, [J/kgK]; ... – Z - factor de compresibilitate; ... – k - exponent adiabatic, k = 1,32; ... – p_a - presiunea atmosferică, [Pa], pa= 101325 Pa; ... – p - presiunea de operare a gazelor naturale din conductă, [Pa]. ... (6) În cazul regimului de curgere subcritic, destinderea gazelor naturale din conductă se realizează până la presiunea atmosferică
METODOLOGIE din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274793]
-
k - exponent adiabatic, k = 1,32; ... – R - constanta universală a gazului, [J/kgK]; ... – p_a - presiunea atmosferică, [Pa], p_a = 101325 Pa; ... – p - presiunea de operare a gazelor naturale din conductă, [Pa]; ... – T - temperatura gazelor naturale în condiții de lucru, [K]; ... – Z - factorul de compresibilitate. ... ... (7) În situațiile prevăzute la alin. (5) și (6) , temperatura gazelor naturale în condiții de lucru/operare (T) se stabilește în funcție de temperatura gazelor naturale măsurată în ST, în punctul cel mai apropiat de locul producerii incidentului. (8) În situația
METODOLOGIE din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274793]
-
X, [bar]; ... – n_1 - exponentul debitului, care se calculează cu formula: n_1 = 2 - b; ... – b - coeficient; ... – K_deb1 - modulul de debit, care se calculează cu formula: K_deb1 = (16/pi^2) x Z_1 x R x T_1 x (X/D^5) x a unde: – Z_1 - factorul de compresibilitate, care se calculează cu formula prevăzută la art. 9 alin. (1) , utilizând parametrii tehnici ai gazelor naturale, respectiv presiunea și temperatura gazelor naturale din punctul de măsurare aflat în amonte de ruptură: p = p_1 și T = T_1; ... – R - constanta universală
METODOLOGIE din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274793]
-
L-X, [bar]; ... – n_2 - exponentul debitului, care se calculează cu formula: n_1 = 2 - b; ... – b - coeficient; ... – K_deb2 - modulul de debit, care se calculează cu formula: K_deb2 = (16/pi^2) x Z_2 x R x T_2 x [(L-X)/D^5] x a unde: – Z_2 - factorul de compresibilitate, care se calculează cu formula prevăzută la art. 9 alin. (1) , utilizând parametrii tehnici ai gazelor naturale, respectiv presiunea și temperatura gazelor naturale din punctul de măsurare aflat în aval de ruptură: p = p_2 și T = T_2; ... – R - constanta universală
METODOLOGIE din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274793]
-
cu formula: k = c_p/(c_p - Z x R) unde: – c_p - căldura specifică izobară, care se calculează ca medie ponderată a căldurilor specifice izobare ale componenților gazelor naturale folosind formulele prevăzute la art. 6 alin. (7) și alin. (8) ; ... – Z - factorul de compresibilitate; ... – R - constanta universală a gazului, [J/kgK]. ... ... ... b) pentru tronsonul de conductă L-X: (β_1)^* = p^*/p_2 = (2/k+1)^(k/k-1) dacă: (i) raportul (β_1)^* ≥ p_a/p_2, regimul de curgere prin ruptură este critic; ... (ii) raportul (β_1)^* < p_a/p_2, regimul de curgere prin ruptură este subcritic, unde
METODOLOGIE din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274793]
-
vedere că presiunea este proporțională cu greutatea păturilor de aer situate deasupra, rezultă că aproximativ 90% din masa atmosferei este concentrată în stratul inferior cu grosimea de 16 km-numai aproximativ 0,2% din raza Pământului. Această concentrare este posibilă datorită compresibilității aerului aflat sub acțiunea forțelor gravitaționale ale planetei. 2. Stratificarea atmosferei Întrucât cea mai mare parte a atmosferei este comprimată într-un strat îngust de la suprafața Pământului, distribuțiile majorității proprietăților observabile ale atmosferei (temperatură, umiditate etc.) sunt puternic anizotrope, în
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
atmosferei suferă adesea variații bruște. Anizotropia atmosferei se manifestă în mod pronunțat numai la scări cel puțin comparabile cu înălțimea de scară decadică. La scări mult mai mici, de exemplu de ordinul a 1 m, aplatizarea atmosferei datorată gravitației și compresibilității nu se face „simțită”, iar perturbațiile sunt mult mai izotrope. Scările de acest tip prezintă o importanță deosebită pentru stratul limită, foarte turbulent, în care se manifestă o multitudine de turbioane, cu dimensiuni acoperind scările cuprinse între aproximativ 500 m
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
de o serie de factori de care trebuie să se țină seama pentru efectuarea lui corectă , și anume: mărimea suprafeței filtrante ; porozitatea materialului filtrant; presiunea între cele două fețe ale stratului filtrant ; caracteristicile componentului solid al amestecului de filtrat ( omogenitate , compresibilitate , densitate ) ; temperatura etc . Viteza operației de filtrare crește prin folosirea unei suprafețe filtrante mai mari , prin creșterea presiunii deasupra masei filtrante sau prin asipararea filtratului ( filtrarea sub presiune redusă) Ridicarea temperaturii , de cele mai multe ori, accelerează filtrarea , datorită scăderii vâscozizății fazei
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
fibros, care conține în substanța fundamentală un mare număr de fibre colagene așezate paralel între ele și grupate în benzi (se găsește în discurile intervertebrale, la locul de unire a anumitor tendoane cu osul etc.). Țesutul cartilaginos hialin permite atât compresibilitatea, cât și elasticitatea atunci când este supus unei încărcări mecanice,asigurând în acest mod amortizarea articulară. În figura 2.14 este prezentată o imagine artroscopică a unei articulații, fiind relevate zonele cartilaginoase ale diafizelor osoase. Țesutul cartilaginos este format din substanța
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
lipsă de credință are o dimensiune personală, ele sunt greu transmisibile altora și se pot schimba. Pe de altă parte, aceste cunoștințe sunt mai intense decât știința, implică mai mult existența. Nu suntem gata să urcăm pe eșafod pentru legea compresibilității gazului, dar ne putem da viața pentru credință sau dragoste. Totuși, ar fi greșit să pretindem că aceste domenii ar fi afectate de iraționalitate sau incoerență. Dragostea are logica sa, dar aceasta este diferită de cea a lui homo aeconomicus
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
total este neschimbat: Dacă suprafața vasului primar este A și cea a celor două vase secundare A1 și A2 cu A1+A2 > A (cum este regula în cazul rețelelor arteriale) viteza sângelui se reduce. Produsul viteză-suprafață de secțiune este constant, compresibilitatea sângelui fiind neglijabilă: cum rezultă că unde ∆l1/∆t și ∆l2/∆t sunt velocitățile medii ale sângelui în vasele secundare. Dacă A1 = A2 rezultă că: Demonstrația se poate extinde și la ramuri inegale și la un număr de peste două ramuri
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
corp solid. Astfel, procesele fizice regulate descrise de variabile continue, precum densitatea, viteza sau presiunea sunt, la nivel microscopic, rezultate din complexele mișcări ale unui număr imens de particule. Concepția lui D. Bernoulli putea justifica proprietăți importante ale gazelor, precum compresibilitatea, tendința la expansiune, creșterea temperaturii în timpul compresiei și scăderea ei în timpul expansiunii, tendința către uniformitate spațială. Cu toate acestea abia în secolul al XIX-lea s-a constituit teoria cinetică a gazelor. Acest domeniu a luat naștere din necesitatea de
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
aceea * sentimentul de adâncă nimicnicie care ne cuprinde față cu Universul. ["TEORIA EXPANSIUNII GAZURILOR"] [1] 2275B la asta ne duce teoria expansiunii gazurilor 278 {EminescuOpXV 279} [2] GAZURI 2255 grad de apăsare = grad de rezistență grad de espansiune = grad de compresibilitate grad de espansiune/ = 0 [3] 2275B Dar or fi zece miliarde de atome în zece miliarde de spații mici, ce va fi alt 10 mil. /10 mil. = 1? Dar ce este 1 diviz prin infinit? Egal zero. [4] 2275B Dacă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
moleculelor care determină o variație continuă a distanțelor intermoleculare; difuzia foarte mare, cu tendința de a ocupa întreg volumul (gazele iau forma și volumul vasului în care se găsesc); variația pronunțată a volumului cu presiunea și temperatura;densitatea extrem de mică; compresibilitatea ridicată. Gazele, pure sau în amestec, sunt sisteme termodinamice cu legi relativ bine stabilite. Pentru raportatea proprietăților sistemelor gazoase la un sistem gazos de referință s-a introdus noțiunea de gaz perfect (ideal). Proprietățile acestui gaz sunt: ◦ inexistența interacțiunilor intermoleculare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]