11,210 matches
-
Cumpătu, suburbia sălbatică a Sinaiei, n-am putut ocoli (mai niciodată) Vila Luminiș. În și mai sălbaticul cotlon al pădurii. Cu adevărat, de o geometrie simplă: în chipul ei exterior, magistral gîndit în bună tradiție arhitecturală, în al interioarelor. Încîntător compuse. Excluzînd (dar cum să excluzi?) interstițiul comunist, în timpul căruia vila de taină era bîntuită de urduroșii activiști de partid, adăstînd discreționar în nobilele încăperi, pîngărind patul princiar, trecînd deci peste nefericitul și lungul episod, de revăzut acum, în total primenita
Artistul și boieroaica by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/13849_a_15174]
-
la un mod ce spulbera credința puritanilor că eului trebuie să i te împotrivești din toate puterile, credință consemnată de lexiconul secolului al XVII-lea. Este un fapt cunoscut că puritanii au îmbogățit limba engleză cu o seamă de cuvinte compuse, al căror sens era perceput ca pozitiv numai dacă exprimau o atitudine de negare sau dispreț față de eu; dimpotrivă, a folosi cu referire la cineva cuvîntul "încrezător în sine", sau un altul din aceeași serie sinonimică, însemna să spui că
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
lui Alecsandri pentru registrul familiar și argotic românesc și al capacității sale de a găsi corespondențe de expresivitate populară. Cazul e interesant, pentru că piesa Kir Zuliardi e din 1852 ( Opere, VI, p. 140), iar spală-varză, cu glosarea "sabie", este un compus atestat în prima listă de argou românesc, publicată de N.T. Orășanu, la 1860, în Coarnele lui Nichipercea, și reluată peste un an în volumul Întemnițările mele politice. Cuvîntul va fi preluat cu toată lista de G. Baronzi ( în Limba română
"Spală-varză" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13931_a_15256]
-
politice. Cuvîntul va fi preluat cu toată lista de G. Baronzi ( în Limba română și tradițiunile ei, 1872); dar, chiar mai înainte, Baronzi îl folosește în dialogul dintre hoți din romanul său Misterele Bucureștilor ( 1862): "Smulge-i spală-varza și caro". Compusul e înregistrat de dicționarul academic ( DLR, tomul X, articolul spăla), care îi indică și alte sensuri vechi: "om laș, fricos", "om de nimic, golan", "palavragiu". În teorie, nu e imposibil ca termenul să fi ajuns, în zece ani, de pe scenă
"Spală-varză" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13931_a_15256]
-
laș, fricos", "om de nimic, golan", "palavragiu". În teorie, nu e imposibil ca termenul să fi ajuns, în zece ani, de pe scenă în limbajul familiar al publicului; e totuși mai credibil ca Alecsandri să-l fi preluat din argoul vremii. Compusul nu s-a păstrat, cel puțin ca formulă de desemnare a sabiei, din cauza ieșirii din uz a obiectului însuși. Argoul nu păstrează arhaisme decît dacă le reconvertește semantic, aplicîndu-le altor realități ceea ce în acest caz nu pare să se fi
"Spală-varză" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13931_a_15256]
-
a sabiei, din cauza ieșirii din uz a obiectului însuși. Argoul nu păstrează arhaisme decît dacă le reconvertește semantic, aplicîndu-le altor realități ceea ce în acest caz nu pare să se fi întîmplat. Structura cuvîntului nu e neobișnuită: în româna populară există compuse din verb la prezent și obiect direct, chiar dacă, e drept, este vorba mai ales de epitete depreciative pentru persoane ( papă-lapte, zgîrie-brînză, tîrîie-brîu), aproape deloc de nume de instrumente (cîteva, tehnice, ar putea fi calcuri: bate-pupa, sparge-val etc.; în alte limbi
"Spală-varză" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13931_a_15256]
-
format în cea mai mare parte pe baza modificării semantice prin metaforă, metonimie a unor cuvinte ale limbii comune. Procedeul e prezent și în această formulă, desigur metaforică, ironică și depreciativă; evoluția ei semantică nu e însă tocmai transparentă. Elementele compusului evocă sfere semantice care pot sugera, fără să precizeze, o tratare comică a utilizării armei: a spăla apare în expresia a spăla în sînge, cu sensul "a jefui", sau "a răzui", "a rindelui" ( DLR), iar varza este prototipică pentru ceva
"Spală-varză" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13931_a_15256]
-
a comandat în Franța, după 1864, serele în care se cultivau flori exotice, sere care, așa cum am arătat, sunt acum în refacere. Aceeași preocupare pentru grădini a avut-o și Martha Bibescu: grădini italiene în jurul palatului și parc englezesc liber compus, în care grupurile de conifere contrastau cu sălciile sau verticalitatea plopilor cu umbrelele largi ale castanilor. Vederea dinspre palat către lac i-a preocupat atât de mult pe proprietari, încât după 1921 au răscumpărat terenurile riverane de dincolo de lac, care
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]
-
ale unor autori care practică pe îndelete astfel de descrieri, ca de pildă Balzac, Thomas Mann, Huysmans, Hermann Hesse, constatăm la Kafka un repertoriu de detalii care ies cu totul din funcția lor descriptivă, dobândind o vizualitate agresivă, adevărate scenarii compuse ca pentru o reprezentație. În același timp acest repertoriu se repetă, parțial, în mai multe din romanele și povestirile lui. Unul din aceste scenarii este cel al luminii, rolul și jocurile ei în semnificația acțiunii. Astfel, în America, atunci când personajul
Vocația scenografică by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/14021_a_15346]
-
m-am trezit (pentru orice eventualitate!) ca să nu mor din cauza visului. M-am trezit cu ușurare; dar și cu părere de rău că experimentul nu fusese dus până capăt" (p. 116). Caiet de citire și de caligrafie e o carte compusă, recompusă și inegală, un soi hibrid de jurnal - eseu - confesiune. De aici, pe lângă o nostalgie contagioasă și malignă, se pot reține însă câteva pasaje extraordinare în care imagini desprinse din lumea de zi cu zi, din lumea de dincoace pe
Cadre din lumea de dincoace by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10409_a_11734]
-
Răzvan Mihai Năstase Augustin Cupșa debutează cu volumul Prezent compus/recompus. Cartea abundă de versuri mediocre și tremurătoare care însă, așezate foarte bine împreună nasc nu de puține ori poeme foarte reușite. Să luăm de pildă poemul Muzeul cu surzi: Acestea sunt blocuri turn/ acestea sunt case cu patru/ cu
O deznădejde cinstită by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10428_a_11753]
-
de toate, și reușite și eșecuri, șezând sub semnul unei disperări cronice. Dar, spre deosebire de mulți colegi de-ai lui de generație care scriu așa doar fiindcă e trendy, la el sentimentul acut al deznădejdii este sincer și convingător. în prezent compus/recompus sunt destule poeme foarte bune, și multă umplutură. Dar cum orice album de muzică conține doar câteva hituri și restul melodiilor doar umplu trackurile discului, nu văd de ce unui poet, mai ales debutant, i-am cere mai mult.
O deznădejde cinstită by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10428_a_11753]
-
care s-a stins la sfârșitul anului trecut, împreună cu ansamblul Canlar din Ungaria, condus de Balázs Sudár, vor stimula imaginația iubitorilor de muzică, să pătrundă cea mai veche muzică de ceremonie și misticismul dervișilor rotitori, pentru care a fost special compusă. Interesant este că numele acestui ansamblu, Canlar, nu a fost ales întâmplător, potrivit conducătorului său, Balázs Sudár, însemnâd “suflete”, cuvânt de salut pe care îl folosesc mai multe ordine călugărești din Turcia. Vor mai concerta, la Festivalul de Muzică Veche
Festivalul de Muzică Veche Miercurea-Ciuc: 14-17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/94337_a_95629]
-
de juniori la inele, va prezenta un exercițiu interesant atât la inele cât și la paralele. Iar Cristian Bățagă merge pe toate cele 6 aparate și își dorește la rândul lui un loc cât mai sus în finală la individual compus. AGERPRES: Cum ați caracteriza evoluția lui Andrei Muntean, o mare promisiune, cum se descurcă la seniori? Ioan Suciu: Până în momentul de față, el a avut mai multe competiții și presiunea, emoțiile, la urma urmei, și-au spus cuvântul, dar eu
INTERVIU Gimnastică artistică: Ioan Suciu – Cu un real optimism, eu cred că putem lua 1-2 medalii la Mondiale [Corola-blog/BlogPost/94286_a_95578]
-
reuși să observăm frânturi din câteva teme celebre strecurate de Șostakovici în discursul muzical. Bunăoară, din Appasionata lui Beethoven, din Sonata pentru pian în Re major de Haydn, din propria sa muzică de scenă Hamlet și din revista Conditionally Killed, compusă tot de el - și chiar cunoscutul cântec popular austriac „Ach, du lieber Augustin”. Pianista Andreea Dumitrescu și trompetistul Corneliu Meici, membru al orchestrei filarmonicii noastre, vor fi protagoniștii acestui interesant concert. Muzica Simfoniei a X-a, a stârnit discuții, interes
FILARMONICA BANATUL Avancronica de concert [Corola-blog/BlogPost/94361_a_95653]
-
chiar Struthio camelus; ea circula deja în latina medievală. S-a arătat de altfel că în Istoria sa Cantemir dezvoltă o figură etimologică, pornind de la nume pentru a reinterpreta realitatea (căci numele e „făclia și lumina a ființii lucrurilor”). Numele compus este interpretat ca dovadă a unei realități hibride: Strutocamila e „himera jiganiilor, irmafroditul pasirilor”, „pasirea dobitocită și vita păsărită”, identificată cu Mihai Racoviță, moldo-muntean din rațiuni politice. De fapt, la Cantemir apare doar forma Strutocamilă, alternînd cu cea de Cămilă
Struțocămila by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13326_a_14651]
-
bancari cu unii specifici fondurilor de acumulare” (daciaclub.ro); “era prea mișto mașina, avea bot asemănător cu Laguna 2 și spate de Megane sedan 2, adică un fel de struțocămilă” (ib.). Cuvîntul primește adesea (direct sau prin intermediar sintactic) atributele compuse care indică dubla natură a obiectului sau faptului desemnat: “o struțocămilă cultural-ideologică” (observatorcultural.ro), „«struțocămila» economico-muzicală” (cotidianul.ro/2000), “Struțocămila autorității rațional-charismatice” (universitatea media. ro /cercetare). Poate deveni chiar epitet peiorativ, apt să intre în construcții specifice de tipul „prostul
Struțocămila by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13326_a_14651]
-
mod necesar planurile, ficțiunea și realitatea, susținând ceva uneori inventat, spre a face și mai credibil un lucru din realitate, ce poate nici nu s-ar fi petrecut, mințind, deci,...un personaj, să spunem, cu cheie, poate, dar care, astfel compus, dă randamentul literar cuvenit, cu prețul jertfirii unui neînsemnat adevăr, ocultat, trecut cu vederea ca nesemnificativ... Vă dați seama că o brută, ca burghezul nostru gentilom, clasic, primind lecții de filosofie de la bodyguardul său cultural personal și care exclamă că
Bruta la putere și scriitorul neonest by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12158_a_13483]
-
e atestat la Iacob Negruzzi. Sensul atribuit - singurul posibil în epocă - este "soție de ministru". Varianta ministresă, considerată o adaptare după fr. ministresse, era folosită, cam în aceeași perioadă, de Vlahuță. Florica Dimitrescu, în Dicționarul de cuvinte recente (DCR), înregistrează compusul femeie-ministru, atestat în 1984 și reluat ceva mai tîrziu. Româna formează cu destulă ușurință feminine de la masculine; există însă unele tensiuni între posibilitățile lingvistice și evaluarea culturală a formelor. În Tendințele limbii române (1968), Al. Graur amintea forme precum președintă
Ministră, ministreasă, ministroaică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12238_a_13563]
-
de preț!" (computergames.ro); "să fie de culoare argintie, nu neapărat nou (mă interesează să fie ieftin), nu vreau furăciune!!!" (clubopel); "Radule, cred că vor să înmatriculeze ceva furăciuni" (sbz.ro). Termenul apare în apoziție, chiar ca element al unor compuse ad-hoc: "vrei un casetofon furăciune" (daciaclub.ro); "câte hoarde barbare de crack-uri, soft-furăciune, DivX-uri prost ripuite" (revistahifi.ro). Din punct de vedere stilistic, cuvîntul e folosit atît în expresii populare, în care substituie sinonimul hoție - "Furăciune ca-n codru
„Furăciune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12758_a_14083]
-
în anii din urmă - a Colonelului -, cu o bodegă, "Tractorul șifonat", locul de întîlnire al bărbaților. E o stradă cu ferestre și porți multe, din spatele cărora îi poți privi, aproape neobservat, dar mereu bănuit, pe cei de afară. Decorul bine compus, firesc și comun, al unui rai domestic contemporan, de lume mică, dar nu închisă, cu ritm și istorie proprie, izolată la marginea unei lumi mai mari, din care-i sosesc neîncetat legendele. Personajele? Mai toți foști oameni ai muncii la
O stradă pe jumătate asfaltată by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12788_a_14113]
-
victorioși în sânul familiilor... Ceea ce am scris până aici este, evident, o divagație, de fapt, în context, o uvertură, dar bine că n-a fost mai lungă! Fiindcă: după vizionarea spectacolului de la B1 Tv prezentat în premieră mondială de cvartetul compus din domnul Mugur Ciuvică la contrabas cu goarnă, domnul Victor Ciorbea la vioară cu tulnic, domnul Vasile Gerasim la clape trase cu PSD și doamna Mariana Buruiană la orgă electronică și clarinet cu voce, totul sub bagheta neputincioasă a moderatorului
Cvartet de candidați by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12820_a_14145]
-
Barbu B. Berceanu, Negația. Sistemul negațiilor în limba română, 1999; Constantin Dominte, Negația în limba română, 2003; Emil Ionescu (ed.), Understanding Romanian Negation, 2004. Iorgu Iordan observa că prefixul negativ se poate atașa nu doar cuvintelor simple, ci chiar unor compuse și locuțiuni: neînregulă, neînstare, nelalarg - "se simte nelalargul ei" (Limba română actuală). Exemplele din această categorie nu sînt rare nici în prezent, cu oscilații în ceea ce privește punctul de plasare a negației: "cam la neîndemîna chilipirgiilor ce bat caldarîmul Lipscanilor și al
Ne-nimic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12262_a_13587]
-
dintre cele mai interesante contribuții din volum - chiar pentru un public mai larg - mi se pare a fi cea în care se repune în discuție originea romanică sau balcanică a unor fenomene gramaticale specifice: neutrul românesc, extinderea construcțiilor reflexive, nehotărîtele compuse cu -va (ceva, cineva, cumva etc.). Autoarea scoate în evidență păstrarea neutrului în latina populară tîrzie, pentru un timp mai lung decît se credea la un moment dat; atestările în faze mai vechi ale altor limbi romanice - și mai ales
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
a o păți, a o încurca, it. cavarsela "a o scoate la capăt", "a se descurca"). O mare diversitate de exemple romanice demonstrează că nu este obligatorie explicația slavă pentru reflexive (foarte numeroase în italiana vorbită, de exemplu), sau pentru compusele nehotărîte cu "a vrea". Teresa Ferro arată că fenomene pentru care s-a invocat cel mai adesea influența slavă sau comunitatea balcanică au atestări și echivalențe în latina tîrzie și urme chiar în limbile și dialectele romanice actuale. În alt
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]