49 matches
-
lume multipolară, a bipolarismului ideologico-cultural postbelic, dintre Vestul capitalist devenit "postmodernist", cu multe concepții sceptice despre om, și Estul comunist, promotor al utopicilor comunizări umane, asociate de munca silnică, supravegherea aspră, încarcerări și omoruri nesfârșite. Rememorările deceniilor dictatoriale evocă teroarea "comunarzilor sovietici", apoi a acoliților care au făcut ca mulți indezirabili sau opozanți să ia căile exilului spre alte zări, colorate și ele de lumini și umbre ori de alte dualisme psihomorale, religioase și filosofice. Printre acestea, și-a făcut loc
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
instituțiile revoluționare, dar mai ales va reînvia într-un coșmar, adesea grotesc, uneori însîngerat, amintirile din 1793 ale Comunei Anului al II-lea. Un război civil începe apoi în întreaga Franță, pentru a afirma Teroarea Comunei asupra tuturor locuitorilor Parisului. "Comunarzii" știu bine că puterea lor, din ce în ce mai greu suportată în multe arondismente, se oprește la zidurile fortificate ale Parisului; ei rămîn odioși pentru restul Franței. Marx, în Le 18 Brumaire de Louis Bonaparte, a implorat în zadar "Revoluția socială din secolul
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
patrioți la delațiune". "Poporul simte nevoia inaugurării politicii bănuielii... Père Duchêne v-o spune: toți rebelii conspiră... Viitorul este plin de conspirații." Acestea reprezintă tot atîtea motive pentru a se cere constituirea unui Comitet de Salvare publică. În același timp, comunarzii încearcă o dată în plus să preia controlul asupra poporului prin ceremonii publice grandioase, prin sărbători. George Sand scria în Jurnalul său pe 2 aprilie 1871: "Comuna dă prilej de sărbători. Ea merge la Panteon să proclame nu se știe ce
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
-i indiferentă, căci e imposibilă - [î]i lipsește tocmai antiteza ei pentru ca să poată esista viciul și crima, răul. Astfel bine și rău nu esistă, dacă nu esistă obiectul pe care ele să-l respecte sau atace: interesul individual. Muzica - Dacă comunarzii n-au avut simț pentru muzică clasică e natural. Această muzică era făcută pentru urechile unor clase cari se identificase cu arta. Era o identitate secretă între urechea lor și muzica numită de ei clasică. Nu așa comunarzii. ["ETICA LUI
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Muzica - Dacă comunarzii n-au avut simț pentru muzică clasică e natural. Această muzică era făcută pentru urechile unor clase cari se identificase cu arta. Era o identitate secretă între urechea lor și muzica numită de ei clasică. Nu așa comunarzii. ["ETICA LUI HERBART... "] 2257 Etica de Herbart. Herbart reduce principiile lui de etică la condițiunile de plăcut sau neplăcut al simțurilor. Însă e cunoscut că acest plăcut ori neplăcut e o afectare a simțurilor noastre atât de relative, de preocupate
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
aura până la marginea imperiului. Prestigiu și supunere. Spărgătorii de idoli din secolul al IX-lea bizantin sau din secolul al XVI-lea francez contestau principiul sacrileg al reprezentării divinului sau arbitrariul prelevatorilor de plus-valoare și al celor care măreau impozitele? Comunarzii care au atacat Coloana Vendôme nu aveau conturi de reglat cu arta statuară, ci cu Bonaparte. Și cine s-ar gândi să-i considere iconoclaști pe cei care au doborât statuia lui Djerjinski din fața sediului KGB de la Moscova? Să spunem
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Nu a reușit să împiedice nici căsătoria dintre o fiică a lui Alice, Elisabeth Alexandra de Hessa-Darmstadt, cu Serghei, Mare Duce al Rusiei, fratele țarului Alexandru III***. În 1870 cînd, după dezastrul de la Sedan și fuga lui Napoleon III, Parisul Comunard era înfometat și bombardat de prusieni, Victoria a fost încîntată și, într-o scrisoare către Vicky, a spus Surely that Sodom and Gomorrah, as Papa called it, deserves to be crushed. În schimb, îi adora fără rezerve pe prusieni și
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
înfăptuiește revoluția, fiindcă burghezia singură nu poate "unelti"- practic nimic împotriva majorității cetățenilor. Comuna din Paris a putut fi reprimată sălbatic de domnul Thiers pentru că era izolată de restul francezilor, nu de către trupele de la Versailles, ci de ideile neclare ale comunarzilor, care nu erau pe gustul, să zicem, al țăranilor, ca să nu vorbesc de mica burghezie..." "Am înțeles, mă întrerupse prietenul meu, fructul e verde, nu trebuie cules... Și totuși și în 48 a fost verde, și deși pașoptiștii au cam
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
sub cutele hainei naționale liberale figura adevărată a monstrului. Astfel în "Romînul" de la 6 ianuarie aflăm câteva degete fosile după care vom încerca să reconstruim organismul idealului politic al d-lui C. A. Rosetti. Iată ce se zice acolo despre comunarzii franceji: Sunt vreo doi ani însă de când se formă o nouă partidă, care și-a dat numele de intransiginte. Această partidă are în sânul ei mulți bărbați onorabili și cu merite. Ea s-a compus însă mai cu seamă de către
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
avut loc de la 11 - 22 septemvrie. Cu toate acestea erau reprezentate aci Germania prin patru ofițeri superiori, Englitera prin trei, Franța prin patru, Svițera prin trei, Svedia și Norvegia prin doi, Portugalia prin unul. Unde s-ar întroluca socialiști, ateiști, comunarzi or oameni tot de mâna aceasta, acolo veți vedea răsărind câte un Caligari, Horia și Mircea Rosetti, ori altă seamă de tinerime fanariotică sub numirea specioasă de reprezentanți ai rasei ciobanilor de la Rucăr ori a moșnenilor din Câmpulung. Dar la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Comunei din Paris, strivită de trupele lui Thiers. în Războiul civil din Franța, Marx, care manifestă un profund dispreț pentru Adunarea Națională aleasă pe 8 februarie 1871 - „o adunare de țărănoi cu creiere de rumegătoare” - și pentru Thiers, trage învățămintele: „[comunarzii] au refuzat cu nesăbuință să declanșeze războiul civil”, ca și cum Thiers nu l-ar fi declanșat el însuși prin tentativa lui de a dezarma pe cale violentă Parisul. [Ei] ar fi trebuit să pornească asupra [guvernului de la] Versailles imediat după victoria asupra
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
afirmare a autonomiei pariziene. Consiliul general al Comunei este ales la 26 martie cu 50% abțineri, dar Comuna nu are deloc timp să ducă la bun sfîrșit vreo acțiune, căci toate energiile sale sînt absorbite de războiul dintre versaillezi și comunarzi (sau *federați), care începe în aprilie. El se termină într-o manieră atroce, prin "săptămîna sîngeroasă" de la 22 la 28 mai. De la 20.000 la 35.000 de insurgenți sînt executați fără judecată; restul sînt condamnați la exil sau la
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
federați), care începe în aprilie. El se termină într-o manieră atroce, prin "săptămîna sîngeroasă" de la 22 la 28 mai. De la 20.000 la 35.000 de insurgenți sînt executați fără judecată; restul sînt condamnați la exil sau la deportare. Comunarzii provin din vechiul Paris al meseriilor calificate și din rîndul meșteșugarilor, în majoritatea lor. Ei reprezintă curente foarte diverse: patrioți dezamăgiți, iacobini revoluționari, blanquiști, proudhonieni, socialiști din Internațională. Apropiată de sans-culottes și de insurgenții de la 1848, ultim avatar al revoltelor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
presupunea reveniri la Fălticeni, contacte nedorite cu „colegi” din acel oraș. 256 Dr. George Rojniță, născut În Oprișeni-Fălticeni (1845-m.1910, Paris), a urmat medicina la Paris În perioada Comunei din 1871. A luat parte la revoluție, ajutând pe răniții comunarzi la Spitalul din Lourcine. Ulterior, profesor la Facultatea de Medicină din Iași. Casa În care s-a născut, există și azi. Despre medici de seamă din zona Flt. S-a ocupat dr. radiolog Tudor Diaconescu, fălticenean de baștină. 768 Fălticeni
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
județul Mureș. 80. Gabler Waltraut, născută la 24 octombrie 1965 în localitatea Arad, județul Arad, România, fiica lui Ernst Walter-Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 38173 Sickte, Triftweg 3, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Arad, Str. Comunarzilor nr. 3, județul Arad. 81. Gehring Magdalena-Elena, născută la 22 ianuarie 1950 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Kucsvan Iosif și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 55543 Bad Kreuznach, Hohe Bell 16, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 448 din 3 mai 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134487_a_135816]
-
HERMES TOPCONSULT SRL Vladimirescu, Str. Eroilor Nr. 12 țel: 0745603800 21250 CIUCE ADRIAN RAREȘ (n. 1980) 2836 SC CONSULT EXPERT SRL Arad, Str. Cerbului Nr. 23 țel: 277127 7573 CIULEAN COSMINA (n. 1969) 3248 SC CIULEAN CONSULTING SRL Arad, Str. Comunarzilor Nr. 14 7574 COANA FLORIN ION (n. 1968) 3535 SC COMPTABILITY CONSULTING SRL Arad, Str. Diaconu Coresi Nr. 23 25849 COMLOSAN LIVIA (n. 1957) 012628/0201 SC DECONT C. L. SRL Arad, Str. Vaslui Nr. 15 Bl. 727 Ap. 4
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
Cedrului Ale. Cenad - blocurile 226, 231, 232, 233, 234 Str. Cerbului Str. Cetinei Str. Cheia - garsoniere Str. Ciobanului - blocurile 513, 603, 604, 615, 616 Str. Ciobanului - case Str. Cîmpul Florilor Str. Cocorilor - blocurile U 8, U 9 Str. Cometei Str. Comunarzilor - case și blocurile SC Alfar și RADM Str. Constanța Str. Costache Negruzzi Str. Crasna - case și blocurile G1, G2, G3, G4, E, F Str. Crinului Str. Cristal Str. Crișului Str. Crizantemelor Str. Cronicar Ion Neculce Str. Curtici - blocul V 6
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Conquête de Plassans"), interzis la vânzare în gări de către comisia de colportaj , și prin "Greșeala abatelui Mouret" ("La Faute de l'abbé Mouret"), un atac împotriva dogmei castității, consolidată atunci de Biserică prin taina căsătoriei. De asemenea, Zola ia apărarea comunarzilor grațiați prin legea amnistiei, evocându-i pe paria Revoluției din 1848 în "Pântecele Parisului" ("Le Ventre de Paris") și îl susține în special pe Jules Vallès, pentru ca acesta să își poată publica propriile texte. Acestea sunt ultimele articole politice ale
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
Parisul era înconjurat de armata germană, iar guvernul și parlamentul de la Versailles își pretindeau puterea și armata franceză se retrăgea, Comună din Paris era izolată de restul lumii. Garda Națională, în urma unui atac asupra Versailles-ului, a fost înfrântă, iar comunarzii au încetat orice ofensivă. Între timp, izbucnise un război civil în Paris: au avut loc încercări de conciliere, intervenind și intelectuali francezi, dar fără success, astfel, pozițiile s-au radicalizat. Comuna din Paris a folosit legea ostaticilor prin care capturau
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
lupte de stradă, sunt impuse barricade. Dar datorită sistematizării și modernizării, pericolul unui război de gherilă în Paris fusese eliminat. Armata beneficiase de pe urma bulevardelor deschise la Paris. Armata a întâmpinat o rezistență hotărâtă, dar slab echipată. În cele din urmă, comunarzii au fost înfrânți. Când armata a intrat în Paris, luptele de barricade au început după ce forturile au fost învinse. În cursul “Săptămânii Sângeroase”, comunarzii au executat sumar o serie de ostatici, chiar și pe arhiepiscopul Parisului. 17-20 000 de parizieni
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
deschise la Paris. Armata a întâmpinat o rezistență hotărâtă, dar slab echipată. În cele din urmă, comunarzii au fost înfrânți. Când armata a intrat în Paris, luptele de barricade au început după ce forturile au fost învinse. În cursul “Săptămânii Sângeroase”, comunarzii au executat sumar o serie de ostatici, chiar și pe arhiepiscopul Parisului. 17-20 000 de parizieni ostatici au fost uciși. Garda Națională a fost desființată, iar rebelii au fost condamnați sau expulzați. Economia era la pământ, nu exista autoritate, teritoriile
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
între care scriitorul Alphonse Daudet, activistul social, academicianul și politicianul catolic Albert de Mun, cu confesorul iezuit Stanislas Du Lac care îl încurajase la scrisul "Franței evreiești", Jules Guérin, liderul Ligii antisemite, Severine, secretara lui Jules Vallès, ziaristul și liderul comunard, si colaboratorul sau, marchizul De Morès, etc. A decedat brusc la 5 februarie 1917,la Paris, unde venise pentru a-și trata o supărătoare tulburare de vedere, si a fost înmormântat la cimitirul Père-Lachaise. În anii 1920 -30 s-au
Édouard Drumont () [Corola-website/Science/313715_a_315044]
-
fuseseră acum înlocuite de bulevarde largi în timpul renovării lui Haussmann. Versaillezii s-au bucurat de o comandă centralizată și de superioritate numerică. Ei știau acum tactici de lupte de stradă, și au trecut rapid prin zidurile de case, înconjurând baricadele comunarzilor. Doar acolo unde Haussmann lăsase spații și străzi largi, ei au putut fi întârziați de focul apărătorilor. În timpul asaltului, trupele guvernamentale au fost responsabile de uciderea Gărzilor Naționale și a civililor: numeroși prizonieri prinși cu arme în posesie, sau care
Comuna din Paris () [Corola-website/Science/321033_a_322362]
-
renaște.” Represaliile au început cu toată forța. Susținerea în orice fel a Comunei a devenit o crimă politică, de care mii de oameni puteau fi, și au și fost, acuzați. Unii dintre comunarzi au fost împușcați în locul denumit astăzi „zidul comunarzilor” din cimitirul Père Lachaise în timp ce alte mii de oameni au fost judecați de curți marțiale, mulți fiind împușcați. Printre locurile unor masacre celebre se numără Grădinile Luxembourg și cazarma Lobau, din spatele Hôtel de Ville. Aproape 40.000 de oameni au
Comuna din Paris () [Corola-website/Science/321033_a_322362]