56 matches
-
pildă: „Să faci doi heruvimi din aur... să fie aripile întinse pe deasupra... „Acolo Mă voi întâlni cu tine”, iată așadar, imagini așeazate pe Chivotul Legământului, chiar deasupra sulurilor Legii care le interzice. Prin simbolurile sale, Vechiul Testament mărturisește credința sa în comunicabilitatea lui Dumnezeu prin mijloace sensibile și o anticipare a icoanelor, precum Vechiul Testament este o anticipare a lui Hristos. Icoana nu mai este nici idol, care identifică sau confundă natura ori diferitele ei forțe cu Dumnezeu, nici simbol care atestă prezența
DESPRE VALOAREA MORALĂ ŞI SACRAMENTALĂ A ICOANEI ORTODOXE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/374553_a_375882]
-
depildă: „Să faci doi heruvimi din aur,... să fie aripile întinse pe deasupra... „Acolo Mă voi întâlnii cu tine” iată deci imagini așeazate pe Chivotul Legământului, chiar deasupra sulurilor Legii care le interzice. Prin simbolurile sale, Vechiul Testament mărturisește credința sa în comunicabilitatea lui Dumnezeu prin mijloace sensibile și o anticipare a icoanelor, precum Vechiul Testament este o anticipare a lui Iisus Hristos. Icoana nu mai este nici idol, care identifică natura sau diferitele ei forțe cu Dumnezeu, nici simbol care atestă prezența lui
INTERVIU CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. NICOLAE D. NECULA DE LA FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ “IUSTINIAN PATRIARHUL” DIN BUCUREŞTI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378024_a_379353]
-
să fiu ca EA”... Astfel au fost rând pe rând: bunica, mama, profesoara de matematică din liceu, diriginta de la colegiu, șefa de catedră în universitate, viceministrul educației și mai nou viceprim-ministrul... Toate aceste doamne au în comun: înțelepciunea, diplomația, corectitudinea, comunicabilitatea, modestia, verticalitatea și optimismul... deci, cred că acestea ar fi calitățile unei femei de succes! Trei caracteristici personale ca un atu, cred că ar fi: modestia, omenia și responsabilitatea... ori ca ’’trei defecte’’... de ce nu? Consider că, oricine le recunoaște
DOMNIŞOARA MARIA BURLACU! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375963_a_377292]
-
crezi că ar fi acestea? Domnișoara Maria Burlacu: Întrebarea aceasta reprezintă punctul meu dureros, ori dacă se poate, n-o să răspund... Am mai spus ca doamnele pe care le-am avut ca exemplu, toate au în comun: înțelepciunea, diplomația, corectitudinea, comunicabilitatea, modestia, verticalitatea și optimismul... deci, cred că acestea ar fi calitățile unei femei de succes! ’’Măsurariul civilizațiunii unui popor în ziua de azi e: o limbă sonoră și aptă de a exprima prin sunete noțiuni, prin șir și accent logic
DOMNIŞOARA MARIA BURLACU! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375963_a_377292]
-
ar trebui ca raportul fundamental să Încerce să comunice direct cu respectiva comisie. O tactică recomandată este de a integra În lucrare cercetări anterioare ale membrilor comisiei, creând o mai mare suprapunere conceptuală (și metodologică) și mărindu-i astfel potențiala comunicabilitate față de respectiva audiență. Oricare ar fi audiența, cea mai mare greșeală pe care o puteți face este să compuneți un raport dintr-o perspectivă egocentrică. Această greșeală va apărea dacă vă Întocmiți raportul fără a identifica o audiență anume sau
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
bazeze nu numai pe rezultatele testelor de inteligență, ci și pe cunoașterea modului în care inteligența se structurează și acționează în cadrul întregului sistem al personalității (în evaluare și diagnostic trebuie utilizate și probe care vizează, pe lângă inteligență și componenta afectivității, comunicabilitatea, precum și componenta motivațională). 4.2. Depistarea și diagnosticul deficiențelor mintaletc "4.2. Depistarea și diagnosticul deficiențelor mintale" Depistarea și diagnosticul deficiențelor mintale cuprind patru coordonate principale: - examinarea medicală; - examinarea psihologică; - stabilirea nivelului intelectual; - identificarea componentelor neuropsihice și socioeducaționale apte să
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
veacului nostru”: comicul, ca refuz mecanic și convenționalizat al mecanicului și convenționalului. Alienarea implică, în cazul textelor lui Urmuz, o regresie a personajelor din sfera umană spre cea animală, vegetală sau anorganică, un proces de „dezumanizare” ilustrat prin lipsa de comunicabilitate. Observația va fi preluată și dezvoltată, după un deceniu și mai bine, de Nicolae Manolescu în Arca lui Noe. Matei Călinescu este, probabil, primul critic care face o apropiere între scrierile urmuziene și flaubertianul Bouvard et Pécuchet (alături de Cervantes, Swift
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
istoriograf autentic, deși autodidact, capacitatea sa de a închega din mărturiile trecutului, evoluția comunităților și satelor, sub raport istorico-geografico-social-economic, totul realizat „într-o dulce și expresivă limbă românească autentică, care amintește de Creangă și Sadoveanu, imprimând stilului său căldură și comunicabilitate.” Cele spuse de profesorii citați s-au păstrat și ele între paginile manuscrisului cărții. Tipărită și difuzată astăzi, la 22 de ani de la conceperea inițială, nu numai în comuna Boțești, la Biblioteca municipală din Huși, Iași și prin librării, cartea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
singură semnificație. Sintetizând: daca în semiotica periceană "lumea semnifică prin cunoaștere", în semiologia saussuriană "lumea semnifică prin limba. Limba acoperă totul; ea este, de fapt, lumea. Semnificația în acest caz (n.n. în semiologia saussuriană) se leaga mult mai firesc de comunicabilitate"80. Semnificația comportamentului nonverbal este condiționată de contextul în care se găsește persoană, de tipurile de relații pe care aceasta le are cu semenii. Prin modul în care ne comportăm nonverbal completăm, nuanțam, întărim mesajele pe care le transmitem prin intermediul
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
unic. Prin statutul său, sistemul se află în regimul secund al lucrurilor create și deci al multiplicității. Numai unitatea principiului este absolută, ea fiind a Unului cel niciodată mărginit de altul. Astfel, dacă René Guénon se va strădui să demonstreze comunicabilitatea sistemelor religioase prin evidențierea teme lor, mesajelor și semnificațiilor comune, identice ori complementare, Frithjof Schuon va merge mai departe părăsind nivelul comunicării sistemelor prin sistemele însele și făcând saltul către comunicarea sistemelor în virtutea principiului. „Pacea religiilor“ va deplasa accentul dinspre
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
haosmos. Ca și Bacovia, Părintele Stăniloae vede în lumea modernă (implicit postmodernă) "forța descompunerii, a coruptibilității"27. Este o lume a sfâșierii: "Orgoliul, lăcomia, mânia, pofta nemăsurată sunt factorii acestor despărțiri și sfâșieri în firea umană și piedicile în calea comunicabilității deschise și depline între oameni"28. Dacă ne gândim bine, este comportamentul "omului concret" sau al "omului recent", cum l-a numit Patapievici, produsul mentalității postmoderne. Sfâșierea, atrage atenția Părintele Stăniloae, duce la o falsă complexitate a lumii (percepută sub
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
II.2007) Nu înțeleg nervozitatea studenților, pentru că eu pot să vă spun că declar 19 și susțin că am un dialog foarte bun cu ei. (Funcționar din Ministerul educației și învățământului - Radio România Actualități, 19.II.2006). 4.3. Expresiile "comunicabilității" Printre caracteristicile limbii de lemn, Sălișteanu-Cristea (1998:195) menționează acumularea în același enunț a unor verbe de aserțiune, ca: aș vrea să încep prin a spune/a informa că..., aș dori să subliniez/afirm/punctez..., vreau să reiterez faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
-se și sufixului. Câteva substantive nu au o formă de plural, încadrarea făcându-se pe baza formei de genitiv: acvaristică, africanistică, ebenistică, ortoptică, robotică. 3.1.3. Tipul flexionar e-i: am înregistrat 70 de substantive: aerodinamicitate, alteritate, autotaxare, biodiversitate, comunicabilitate, confidențialitate, creativitate, demipensiune, disfuncționalitate, dizabilitate, euroobligațiune, extraversiune/extroversiune, febricitate, fezabilitate, fiabilitate, fonoizolare, funcționalitate, imaturitate, inadecvare, indeterminare, infertilitate, infracționalitate, insațietate, inscripțiune, intenționalitate, interdisciplinaritate, interoperabilitate, iraționalitate, lasitudine, lejeritate, lichiditate, lentoare, maiestuozitate, mancurtizare, melodicitate, meteorosensibilitate, multiculturalitate, multidimensionalitate, multidisciplinaritate, multifuncționalitate, narativitate, neexecutare, periclitate, permisivitate
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
caracter de probabilitate referitoare la esența, intercondiționarea și cauzalitatea faptelor, fenomenelor și proceselor sociale. Dimensiunile ipotezei Johan Galtung menționează zece condiții pe care trebuie să le satisfacă o ipoteză pentru a fi validă: generalitatea, complexitatea, specificacitatea, determinarea, falsificabilitatea, testabilitatea, predictibilitatea, comunicabilitatea, reproductibilitatea și utilitatea. Acestea sunt, după autorul citat, dimensiunile ipotezei. Se cuvin câteva precizări. Generalitatea reprezintă o dimensiune esențială a ipotezei. în științele socio-umane, cel mai adesea, nu interesează cazurile particulare, ci ceea ce este general. Va trebui, deci, să formulăm
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
vom reține ipotezele testabile, respingându-le din capul locului pe cele pentru care nu există posibilități de verificare a adevărului lor. Ipotezele au funcția de descriere a fenomenelor, dar și de explicare a lor, ceea ce se desemnează prin dimensiunea predictivă. Comunicabilitatea ipotezelor trebuie privită în dublu sens: transmiterea lor în grupul de specialiști, pe de o parte, și spre publicul larg, fără calificare în domeniu. Și într-un caz și în celălalt, imaginea pe care și-o face receptorul trebuie să
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
rețin doar ipotezele ce pot fi infirmate. 6. Ipotezele trebuie să fie testabile. În cercetările empirice se rețin doar ipotezele ce pot fi testate (confirmate sau infirmate). 7. Ipotezele trebuie să fie predictibile, să descrie și să explice fenomenul. 8. Comunicabilitatea ipotezei se referă la acea calitate pe care trebuie să o dețină o ipoteză astfel încât să aibă înțeles atât pentru specialiști, dar și pentru publicul larg. 9. Reproductibilitatea ipotezei presupune ca, prin repetarea demersului cercetării se obțin aceleași concluzii. Septimiu
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
științifice; calificarea coordonatorului/investigatorului principal de proiect și a participanților; creativitatea și originalitatea obiectivelor; organizarea activității de cercetare; suficient acces la resurse) 2. Impactul socio-cultural al proiectului? (Dezvoltarea și promovarea descoperirilor științifice; dezvoltarea și promovarea activității educativ-formative; dezvoltarea și promovarea comunicabilității, interacțiunii, reprezentativității sociale; dezvoltarea și promovarea infrastructurii cercetare-educație; diseminarea rezultatelor științifice; beneficiul general social) Proiect Admis la finanțare Proiect Admis la finanțare cu modificări Proiect Admis la continuarea finanțării Proiect Admis la continuarea finanțării cu modificări Proiect Respins Modificări sugerate
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Jacques recunoaște această dificultate, cu atât mai mult cu cât „a Încerca să generalizezi totul Înseamnă să fii naiv” (ibidem, p. 18), iar ă În măsura În care intenția fundamentală este aceea de a regândi economia de ansamblu a domeniului filosofic pornind de la comunicabilitate ă capcanele și obstacolele nu lipsesc. Vom face Însă această Încercare cu Încredere, căci ne aflăm În fața unei gândiri puternice și lucide, conștientă de reticențele și de obiecțiile pe care o filosofie de acest tip le va provoca În mod
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
indică un număr de șase trăsături ale prediscursurilor: 1) colectivitatea, rezultat al unei co-elaborări între indivizi și între individ și societate; 2) imaterialitatea, prediscursivitatea fiind de natură tacită, non-formulabilă în mod explicit, contrar implicitului; 3) transmisibilitatea pe axa orizontală a comunicabilității enciclopedice și pe axa verticală a transmiterii prin liniile discursive, apelînd la memorie - memoria discursivă este categoric cognitivă în această accepțiune; 4) caracterul experimental, în sensul că permite subiectului să-și organizeze atît experiențele anterioare, cît și comportamentul discursiv viitor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de noutate o întâlnim și în definițiile datorate lui B. Ghiselin, în 1952 () și R. L. Murray, în 1958 (). în 1959, Irving Taylor îmbogățește definițiile anterioare prin includerea legăturilor cu mediul și a elementelor de transfigurare și de comunicare socială: Comunicabilitatea socială relevată anterior intră în centrul definiției pe care o dă, în 1962, J. S. Bruner: Elementul personal, dar și utilitatea și acceptarea de către societate a creativității, sunt subliniate în același an de M. Steiner: E. P. Torrance, tot în 1962
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
de a-și comunica frumusețea, ci numai puterea geniului creator, întrevăzând-o prin contemplație, ia inițiativa de a o repeta va opera de artă. De asemenea în platonism ideea frumuseții e veșnică și impersonală; ea există în cerul zeilor, fără comunicabilitate față de lumea văzută. Dar cum Platon crede în preexistența sufletelor, aceste suflete, înainte de a se întrupa pe pământ, au existat și ele în cerul zeilor, în societatea ideii frumoase. Sufletele fiind prevăzute cu amintirea existenței anterioare și întrupate în om
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
își reamintesc de frumusețea văzută odinioară în ordinea eternă, superioară. Cu alte cuvinte, nu ideea eternă se comunică sufletului din proprie inițiativă, ci sufletul se raportează la ea prin puterea amintirii, provocată de senzația unei frumuseți sensibile. în teologie, dimpotrivă, comunicabilitatea frumuseții absolute e fundată în personalitatea divină. Dumnezeu se revelează lumii din proprie inițiativă. Frumusețea e un atribut al ființei sale. Ea e anterioară frumuseților din lume și se comunică sau se descoperă la fel cu celelalte însușiri dumnezeiești. Pentru
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
altele nu. Dimpotrivă, el este frumos în sine și pentru sine, frumos în chip unic și veșnic”. Cu alte cuvinte, el e absolut și independent, el e realitatea obiectivă, suficientă sieși. Dar, absolut și transcendent, frumosul divin se caracterizează prin comunicabilitate față de toate lucrurile din lumea creată. El nu se concepe static și impersonal ca ideea frumosului metafizic al filosofiei, pentm că frumosul divin e „cauza creatoare care pe toate le mișcă”. Frumusețe primordială conține în sine cu anticipație toate lucrurile
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
dar constatarea: toate cu înțelepciune le-ai zidit arată tocmai caracterul obiectiv al frumuseții revelate în opera lui Dumnezeu. Ea există independent de noi. Ea nu există fiindcă ne place, ci ne place fiindcă există. Caracterul intrinsec al frumuseții e comunicabilitatea; ea ne cheamă, ne atrage, ne provoacă să aderăm la ea și s-o admirăm. Din punct de vedere teologic, ideea că natura ar fi esteticește indiferentă, adică anestetică, apare ca o aberație subiectivistă. Întregul univers n-ar fi atunci
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cazul căruia "anumite forme ale experienței trăite, așa-zis morbide, se arată a fi deosebit de fecunde în modalități de expresie simbolică, iar ele, deși iraționale în fundamentarea lor, nu sunt mai puțin prevăzute cu o semnificație intențională deosebită ori o comunicabilitate tensională ridicată"; el mai observa cum experiența trăită a paranoicului generează o anumită viziune despre lume cu o structură (sintaxă) originală și sfârșea prin a sublinia că "înțelegerea și cunoașterea acestei sintaxe ne pare a fi o introducere indispensabilă la
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]