KorAP: Find »[drukola/base=comunicare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...6538 >

163,429 matches

Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851

rolului explicitului și implicitului în discursul prin care are loc organizarea conceptuală a experienței trăite, în structurarea cogitativă a materialului cognitiv. Tensiunea dintre implicit și explicit stă la baza a ceea ce, în perimetrul intersubiectivității limbajuale numită comunicare, acționează ca mesaj. Comunicarea se profilează ca fundal pe care pentru a deveni evident se proiectează holografic mesajul. Realitatea este comunicare, esența ei o constituie mesajul. Fiecare comunicare angajează un mesaj. Stă în conținutul ideii de om megaconceptul de mesaj. Însuși omul este un

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
cogitativă a materialului cognitiv. Tensiunea dintre implicit și explicit stă la baza a ceea ce, în perimetrul intersubiectivității limbajuale numită comunicare, acționează ca mesaj. Comunicarea se profilează ca fundal pe care pentru a deveni evident se proiectează holografic mesajul. Realitatea este comunicare, esența ei o constituie mesajul. Fiecare comunicare angajează un mesaj. Stă în conținutul ideii de om megaconceptul de mesaj. Însuși omul este un mesaj. Cunoașterea de sine reprezintă drumul către chintesența mesajului. În orizontul tensiunii se ivește necesitatea regândirii incertitudinii

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
și explicit stă la baza a ceea ce, în perimetrul intersubiectivității limbajuale numită comunicare, acționează ca mesaj. Comunicarea se profilează ca fundal pe care pentru a deveni evident se proiectează holografic mesajul. Realitatea este comunicare, esența ei o constituie mesajul. Fiecare comunicare angajează un mesaj. Stă în conținutul ideii de om megaconceptul de mesaj. Însuși omul este un mesaj. Cunoașterea de sine reprezintă drumul către chintesența mesajului. În orizontul tensiunii se ivește necesitatea regândirii incertitudinii ce alcătuiește „spusa”-mesaj pe domeniul punerii

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
mesaj. Stă în conținutul ideii de om megaconceptul de mesaj. Însuși omul este un mesaj. Cunoașterea de sine reprezintă drumul către chintesența mesajului. În orizontul tensiunii se ivește necesitatea regândirii incertitudinii ce alcătuiește „spusa”-mesaj pe domeniul punerii sale în comunicarea filosofică. Ne vedem astăzi obligați a regândi tensiunea, funcția și menirea mesajului în comunicare ca și funcția și menirea spusei și presupusei comunicării. După ce începuturile filosofiei păreau a se fixa în “presupuse”, trebuie să revenim la importanța spusei. Fundamentală este

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
mesaj. Cunoașterea de sine reprezintă drumul către chintesența mesajului. În orizontul tensiunii se ivește necesitatea regândirii incertitudinii ce alcătuiește „spusa”-mesaj pe domeniul punerii sale în comunicarea filosofică. Ne vedem astăzi obligați a regândi tensiunea, funcția și menirea mesajului în comunicare ca și funcția și menirea spusei și presupusei comunicării. După ce începuturile filosofiei păreau a se fixa în “presupuse”, trebuie să revenim la importanța spusei. Fundamentală este spusa, mesajul. La început nu va fi mesajul, ci comunicarea. Mileniul al doilea s-

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
În orizontul tensiunii se ivește necesitatea regândirii incertitudinii ce alcătuiește „spusa”-mesaj pe domeniul punerii sale în comunicarea filosofică. Ne vedem astăzi obligați a regândi tensiunea, funcția și menirea mesajului în comunicare ca și funcția și menirea spusei și presupusei comunicării. După ce începuturile filosofiei păreau a se fixa în “presupuse”, trebuie să revenim la importanța spusei. Fundamentală este spusa, mesajul. La început nu va fi mesajul, ci comunicarea. Mileniul al doilea s-a încheiat cu ideea că filosofia-ca-istorie, adică istoria filosofiei

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
și menirea mesajului în comunicare ca și funcția și menirea spusei și presupusei comunicării. După ce începuturile filosofiei păreau a se fixa în “presupuse”, trebuie să revenim la importanța spusei. Fundamentală este spusa, mesajul. La început nu va fi mesajul, ci comunicarea. Mileniul al doilea s-a încheiat cu ideea că filosofia-ca-istorie, adică istoria filosofiei, se scrie ca argumentare și explicitare de presupoziții. Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
presupoziții. Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea a comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea pe cercetarea spusei urmează presupunerilor cercetării orientate. Faptul fundamental al lumii moderne este faptul pluralității inteligibilității, derivată indirectă a identității în diferențe. Comunicarea reprezintă locul identității ca diferență și al diferenței ca identitate. Pe

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea a comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea pe cercetarea spusei urmează presupunerilor cercetării orientate. Faptul fundamental al lumii moderne este faptul pluralității inteligibilității, derivată indirectă a identității în diferențe. Comunicarea reprezintă locul identității ca diferență și al diferenței ca identitate. Pe perimetrul ei, mesajul apare ca punct de echilibru-tensiune între unicitate și pluralitate. Semnificanța pe care o înmagazinăm în mesaj și comunicare are ca reper central tensiunea între act și

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
pluralității inteligibilității, derivată indirectă a identității în diferențe. Comunicarea reprezintă locul identității ca diferență și al diferenței ca identitate. Pe perimetrul ei, mesajul apare ca punct de echilibru-tensiune între unicitate și pluralitate. Semnificanța pe care o înmagazinăm în mesaj și comunicare are ca reper central tensiunea între act și fapt: actul de semnificare și faptul de comprehensiune. Modul în care se va ajunge la faptul comprehensiunii este comandat de actul prin care se dă sau se lasă a se înțelege. Elementele

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
faptul comprehensiunii este comandat de actul prin care se dă sau se lasă a se înțelege. Elementele modului reprezintă evenimente ale raționalității discursiv-procesuale. Pe cursul și parcursul lor are loc dezvrăjirea limbajuală a lumii în mesaj și desacralizarea ei drept comunicare. Categoria în care se integrează acestea este înțelesul. Orice înțeles constituie o stea polară. În el se adună valori și încredere. Prin el se dizolvă suspiciunea și se dezvoltă interpretarea, ca avansare într-o nouă suspiciune. În ce privește conceptul de mesaj

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
antiteroriste. Președintele ONU și papa se adresează lumii în ideea atragerii în punerea în practică de strategii teleologice. Organizațiile trimit înștiințări membrilor lor. Copiii dau de veste părinților lor. Mass-media transmite știri. Organizațiile umanitare fac apeluri. Sindicatele introduc în circuitul comunicării chemări (la grevă, la solidaritate etc.). Organizațiile umanitare elaborează proclamații. Indivizii își dau de înțeles. Producțiile literar-filosofice propagă tâlcuri. Tot ce există poartă, capătă sau menține o semnificație. Toate aceste situații de întâlnire interumană sunt caracterizate de o adresare. Suportul

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
matricei categoriale a filosofiei contemporane” (Pârvu, 1985, p. 7) și trebuie să se caute răspuns implicit la o întrebare dublă: ce face ca filosofia să fie „filosofie” și ce individualizează discursul filosofic, făcând dintr-un text un „text filosofic”, o comunicare filosofică, un mesaj filosofic? “De ce s-ar numi ce facem noi aici <filosofie> ?” - se întreabă L. Wittgenstein (1993, p. 138). Ca răspuns, se va argumenta în direcția și cu convingerea demonstrării tezei duble că: 1. esențial în comunicarea filosofică, precum

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
filosofic”, o comunicare filosofică, un mesaj filosofic? “De ce s-ar numi ce facem noi aici <filosofie> ?” - se întreabă L. Wittgenstein (1993, p. 138). Ca răspuns, se va argumenta în direcția și cu convingerea demonstrării tezei duble că: 1. esențial în comunicarea filosofică, precum în orice alt tip de comunicare, nu este producătorul, ci mesajul filosofic pe care acesta reușește să-l transmită; 2. trăsătura distinctivă a comunicării filosofice, a textului filosofic ca practică de comunicare, o constituie abordarea științifică a filosofemelor

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
s-ar numi ce facem noi aici <filosofie> ?” - se întreabă L. Wittgenstein (1993, p. 138). Ca răspuns, se va argumenta în direcția și cu convingerea demonstrării tezei duble că: 1. esențial în comunicarea filosofică, precum în orice alt tip de comunicare, nu este producătorul, ci mesajul filosofic pe care acesta reușește să-l transmită; 2. trăsătura distinctivă a comunicării filosofice, a textului filosofic ca practică de comunicare, o constituie abordarea științifică a filosofemelor, mesajul „filosofematic”, iar acest mesaj vine întotdeauna după

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
va argumenta în direcția și cu convingerea demonstrării tezei duble că: 1. esențial în comunicarea filosofică, precum în orice alt tip de comunicare, nu este producătorul, ci mesajul filosofic pe care acesta reușește să-l transmită; 2. trăsătura distinctivă a comunicării filosofice, a textului filosofic ca practică de comunicare, o constituie abordarea științifică a filosofemelor, mesajul „filosofematic”, iar acest mesaj vine întotdeauna după. Demersul poate cuprinde trei etape: - istoricizarea accesului termenului de mesaj la noțiunea de mesaj și ridicarea lui la

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
tezei duble că: 1. esențial în comunicarea filosofică, precum în orice alt tip de comunicare, nu este producătorul, ci mesajul filosofic pe care acesta reușește să-l transmită; 2. trăsătura distinctivă a comunicării filosofice, a textului filosofic ca practică de comunicare, o constituie abordarea științifică a filosofemelor, mesajul „filosofematic”, iar acest mesaj vine întotdeauna după. Demersul poate cuprinde trei etape: - istoricizarea accesului termenului de mesaj la noțiunea de mesaj și ridicarea lui la concept; - desprinderea caracteristicilor mesajului filosofic și ale comunicării

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
comunicare, o constituie abordarea științifică a filosofemelor, mesajul „filosofematic”, iar acest mesaj vine întotdeauna după. Demersul poate cuprinde trei etape: - istoricizarea accesului termenului de mesaj la noțiunea de mesaj și ridicarea lui la concept; - desprinderea caracteristicilor mesajului filosofic și ale comunicării filosofice, prin raportare la discursul filosofic; - explicarea modului cum mesajul filosofic motivează și întemeiază activitatea filosofică. Logica demersului argumentativ este orientat de trei principii de cercetare: - selectarea itemilor de argumentare se va face cu conștiința că „problemele sunt puse și

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
examinarea textelor filosofice? Textul, discurs de tip scris, apare ca manifestarea unui comportament care, preciza același Lyotard (1997, p. 73), dacă este într-adevăr comportament, „are un sens”, iar percepția „evidentă și imediată a sensului constituie comprehensiunea”. Ansamblul proceselor de comunicare este un sistem dinamic și deschis de mesaje. Analiza datelor poate determina dacă aceste procese au propria lor existență și caracteristici specifice. Comunicarea este manifestă în sistem atunci când comportamentul său nu poate fi explicat prin cel al părților sale luate

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
adevăr comportament, „are un sens”, iar percepția „evidentă și imediată a sensului constituie comprehensiunea”. Ansamblul proceselor de comunicare este un sistem dinamic și deschis de mesaje. Analiza datelor poate determina dacă aceste procese au propria lor existență și caracteristici specifice. Comunicarea este manifestă în sistem atunci când comportamentul său nu poate fi explicat prin cel al părților sale luate izolat. Comunicarea comportă întotdeauna o grilă de codificare a unei forme de comunicare în altă formă de comunicare, de exemplu transformarea unei imagini

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
un sistem dinamic și deschis de mesaje. Analiza datelor poate determina dacă aceste procese au propria lor existență și caracteristici specifice. Comunicarea este manifestă în sistem atunci când comportamentul său nu poate fi explicat prin cel al părților sale luate izolat. Comunicarea comportă întotdeauna o grilă de codificare a unei forme de comunicare în altă formă de comunicare, de exemplu transformarea unei imagini mentale într-un mesaj verbal. Relația și semnificația sunt în centrul mesajului. Dacă nu există relație, trebuie, în mod

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
dacă aceste procese au propria lor existență și caracteristici specifice. Comunicarea este manifestă în sistem atunci când comportamentul său nu poate fi explicat prin cel al părților sale luate izolat. Comunicarea comportă întotdeauna o grilă de codificare a unei forme de comunicare în altă formă de comunicare, de exemplu transformarea unei imagini mentale într-un mesaj verbal. Relația și semnificația sunt în centrul mesajului. Dacă nu există relație, trebuie, în mod just, să se considere că nu există nici mesaj. În afara relației

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
lor existență și caracteristici specifice. Comunicarea este manifestă în sistem atunci când comportamentul său nu poate fi explicat prin cel al părților sale luate izolat. Comunicarea comportă întotdeauna o grilă de codificare a unei forme de comunicare în altă formă de comunicare, de exemplu transformarea unei imagini mentale într-un mesaj verbal. Relația și semnificația sunt în centrul mesajului. Dacă nu există relație, trebuie, în mod just, să se considere că nu există nici mesaj. În afara relației, ceea ce este observat, ceea ce semnifică

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
de la aceasta directivitatea teleologică, orientarea, tendința spre, cu un cuvânt grecesc se impregnează de un “orexis”. Intenția se dovedește teleologică, ea conține un proiect de influențare. Coordonând ideile, se poate infera că orice mesaj are un caracter teleologic. Esența oricărei comunicări (comuniune de limbaj și transfer-punere în comun de semnificații, sensuri, înțelesuri, presupoziții și subînțelesuri) o constituie nu atât înțelesurile, cât în definitiv întrebările pe care le pune. Există o comunicare care răspunde la întrebări precum: ¨ „De ce este ființare și nu

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
infera că orice mesaj are un caracter teleologic. Esența oricărei comunicări (comuniune de limbaj și transfer-punere în comun de semnificații, sensuri, înțelesuri, presupoziții și subînțelesuri) o constituie nu atât înțelesurile, cât în definitiv întrebările pe care le pune. Există o comunicare care răspunde la întrebări precum: ¨ „De ce este ființare și nu, mai degrabă, Nimic?” - întrebare, după M. Heidegger„primordială”, „originară”, „de cea mai largă cuprindere” (1988, p. 51); ¨ „Filosofia începe cu o întrebare: «Ce este?»” - K. Jaspers (1986, p.15); ¨ „Ce

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]