222 matches
-
pătrunde sufletele simple, mai cu seamă prin intermediul mass-media. Este, în acest fel, prezentat sistemul de lectură al unei lumi (de)limitate la ea însăși, un fel de empirism al vizibilului și de subiectivism al plăcerii. Însă individul, eliberat fiind de comunitarismele greoaie și protectoare ale culturilor vechi, dar statistic, nu mai are vreo speranță ori nădejde eshatologică și de comuniune, deoarece se limitează numai la prezent. Doar un semn natural deosebit îl mai trezește din când în când, spre ideea divinității
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
în societatea și mentalul colectiv ruse. Aceste direcții de strategie politică intrau în coliziune cu opțiunile fundamentale ale ortodoxismului rus, care prin scrisul lui Vladimir Soloviov criticase “patriotismul bolșevic zoologic”. În schimb, Berdiaev a insistat pe originile populare creștine asupra comunitarismului socialist 28. Trebuie să semnalăm că liderii sovietici nu au fost influențați în raporturile cu religia (ca doctrină și componentă instituțională) de ideea gramasciană a alianței Partidului Comunist cu masele populare religioase 3. În acest context, anticomunismul a devenit o
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
în societatea și mentalul colectiv ruse. Aceste direcții de strategie politică intrau în coliziune cu opțiunile fundamentale ale ortodoxismului rus, care prin scrisul lui Vladimir Soloviov criticase “patriotismul bolșevic zoologic”. În schimb, Berdiaev a insistat pe originile populare creștine asupra comunitarismului socialist. Trebuie să semnalăm că liderii sovietici nu au fost influențați în raporturile cu religia (ca doctrină și componentă instituțională) de ideea gramsciană a alianței Partidului Comunist cu masele populare religioase 3. În acest context, anticomunismul a devenit o bătălie
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ORTODOXIA ŞI STATUL ÎN ROMÂNIA SUB REGIMURILE TOTALITARE… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2208 din [Corola-blog/BlogPost/344370_a_345699]
-
direcție apare ca deosebit de important rolul clerului, implicarea lui în politică trebuie, mai întâi de toate, înțeleasă sub acest aspect de fundamentare a unei moralități a actului politic, de întărire în inimile mirenilor a conștiinței comunitare înțe1easă nu în sensul comunitarismului sau colectivismului de factură socialistă( ), ci în sensul transparenței Bisericii( ) și a responsabilității creștine( ), în sensul slujirii semenului și al împreună-lucrării pentru propășirea țării. 4. Despre Biserică și cultură Vorbind de cultură ne vedem nevoiți să stăruim puțin asupra ideii
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE STAT SI BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364720_a_366049]
-
cabareturi, prostituție civică, politică, case de lux, case de toleranță, homoxesualitate și pedofilie clerico-mireană, închisori, temnițe, torturi, înscenări, anchete, supravegheri, gulaguri, crime de castă, omoruri de clan, ucideri dinastice, suprimări ecumenice, genociduri politice, pogromuri, globalizări, panerezii, neoschisme, sindicalisme, mondialisme, neolibertăți, comunitarisme, neoliberalisme, etc. Toate aceste înfruntări, înfumurări, confruntări, tulburări, calamități, agonii, crize, nedreptăți, exploatări, mândrii, neajunsuri, prejudecăți, alienări, sminteli, nebunii patologice, închipuiri-astrologice, magii, citiri în iluzii, în comete, în constelații, demofilii, spiritisme, mistificări, macină trupul și vigoarea unei națiuni, slăbindu-i
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
Definirea „poporului” ca „națiune” în sensul de „Volk” a fost esențială pentru popoarele lipsite de statalitate și care au văzut în comunitatea de cultură criteriul de legitimare și de coeziune a statului lor. La aceste popoare legitimate prin trecutul comun, comunitarismul și solidaritatea personalistă au fost esențiale. (Aceasta îi apropie pe români de germani, în plan cultural, și îi aduce în coliziune cu maghiarii, în plan geo-politic.) Pentru popoarele care s-au dezvoltat în interiorul granițelor unui stat (cazul francezilor sau englezilor
DEMOCRAŢIE ŞI EGALITATE (2) de ADRIAN SEVERIN în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352047_a_353376]
-
în societatea și mentalul colectiv ruse. Aceste direcții de strategie politică intrau în coliziune cu opțiunile fundamentale ale ortodoxismului rus, care prin scrisul lui Vladimir Soloviov criticase “patriotismul bolșevic zoologic”. În schimb, Berdiaev a insistat pe originile populare creștine asupra comunitarismului socialist. Trebuie să semnalăm că liderii sovietici nu au fost influențați în raporturile cu religia (ca doctrină și componentă instituțională) de ideea gramsciană a alianței Partidului Comunist cu masele populare religioase 3. În acest context, anticomunismul a devenit o bătălie
ORTODOXIA SI STATUL SUB REGIMUL TOTALITAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356013_a_357342]
-
sugestii naeionesciene. Angajarea sa ortodoxă și de dreapta, dar mai ales apropierea de legionari (cu precădere în ultimii ani de viață) i-au marcat imaginea postumă într-o posteritate dominată violent sau parșiv de ideologiile stângiste (de la comunismul roșu la comunitarismul albastru). Pe cât a fost de adulat de către unii, pe atât a fost de denigrat de către alții, dar fascinația personalității lui a rămas mereu vie și complex provocatoare. În anii din urmă, cercetătoarea Dora Mezdrea i-a alcătuit o monografie monumentală
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
forme de susținere sunt rezultate ale solidarității coagulate în jurul națiunii. Poate că România nu a mai avut timpul normal necesar coagulării, pentru că istoria a fost prea dură. Cel puțin ultimii 25 de ani sunt mărturia atomizării și individualizării extreme, după comunitarismul forțar și artificial impus de comunism. Cred, însă, că am plătit destul pentru a ne reveni din șablonarea la care ne-a obligat comunismul. Era firesc, pe undeva, ca după 50 de ani de lipsă de intimitate și individualism, să
INTERVIU CU FOSTUL MINISTRU AL TURISMULUI, DAN MATEI AGATHON de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340376_a_341705]
-
căutat drumul care să ocolească războiul și foamea, liderii au oferit mai multe rute. La insistențele unora dintre ei „poporul european” a ales traseul valorilor creștine ale solidarității, iubirii (nu doar a aproapelui ci și a dușmanului - în speță german), comunitarismului, loialității, cinstei, sincerității, egalității, muncii libere și libertății responsabile. Între colectivismul orb - propus de nazism dar și de comunism - și consumerismul frivol - propus de capitalismul transatlantic, între înregimentarea forțată și concurența exclusivă, între supunerea fatalistă și libertatea arbitrară, între melancolia
CREŞTIN-DEMOCRAŢIA, POPULAR-DEMOCRAŢIA ŞI POPULIST-DEMOCRAŢIA (1) de ADRIAN SEVERIN în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342401_a_343730]
-
pentru Marine Le Pen dintr-un motiv unic dar, spune el, puternic: nu poate sta cu mâinile în sân când vede cum în propria ei țară, cultura franceză sucombă încetul cu încetul sub greutatea imigrației ieșite de sub control și a comunitarismului. Există un spirit francez și el trebuie păstrat. În ce anume constă spiritul francez, nu e clar. Probabil nu în cartea lui Proust, fiindcă e prea lungă, și te plicitsesti citind-o. Dar ceva trebuie făcut. O generație de Julieni
Pe scurt despre lunga criză a educaţiei în Franţa () [Corola-blog/BlogPost/337851_a_339180]
-
direcție apare ca deosebit de important rolul clerului, implicarea lui în politică trebuie, mai întâi de toate, înțeleasă sub acest aspect de fundamentare a unei moralități a actului politic, de întărire în inimile mirenilor a conștiinței comunitare înțe1easă nu în sensul comunitarismului sau colectivismului de factură socialistă([9]), ci în sensul transparenței Bisericii([10]) și a responsabilității creștine([11]), în sensul slujirii semenului și al împreună-lucrării pentru propășirea țării. Biserica, cultura și civilizația lumii de astăzi Vorbind de cultură ne vedem nevoiți
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]
-
de condiții de viață mai bune în Occident (...). Este momentul în care frontierele între marile civilizații se șterg și când vedem apărând teorii și mișcări care urmăresc să dea viață unor fantome: de la ciocnire, la dialogul civilizațiilor, trecând printr-un comunitarism prezent sub toate formele sale, etnic sau religios. Noile frontiere care se stabilesc nu dispun de un teritoriu concret, ele se fixează în mental, în comportamente și în discursuri». (Olivier Ray, „L’Islam mondialisé”, 2002) Titlul editorialului nu are nicio
MARIANA CRISTESCU SAU GUSTUL UNEI ARDERI INTERIOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372547_a_373876]
-
sumbru orwellian, Big Brother-ul televizat, însă neavînd nici în clin nici în mînecă cu lumea spectrală a "marelui frate" roșu din celebrul roman. Deși, extrapolînd, să spunem că mai toate găselnițele mediatice din lumea contemporană fac enorme concesii gustului comun, comunitarismului latent. (Chiar dacă, pentru Occident, aceasta nu poate îmbrăca decît haina lejeră a divertismentului.) Iată însă că nu chiar despre divertisment e vorba în emisiunea-mamut-non-stop, denumită (inconștient) Big Brother și în care televiziunea e pusă în priză permanentă pentru a... Pentru
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
135 1. Trepte și mecanisme ale disoluției comunității / 135 1.1. Eclipsa comunității / 140 2. Forme contemporane de comunitate / 141 2.1. Comunități urbane / 144 2.2. Cazul Americii / 145 2.3. Arhitectură și comunitate Europa urbană / 150 Capitolul IX. Comunitarismul sau: Comunitatea a murit! Trăiască comunitatea! / 155 1. Forme ale comunitarismului / 156 1.1. În vechime / 156 1.2. Comunitarism vernacular, comunitarism filosofic și comunitarism politic / 157 1.3. Comunitarismul "nou" / 158 2. Disputa liberalism comunitarism / 161 3. Comunitarism / individualism
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Eclipsa comunității / 140 2. Forme contemporane de comunitate / 141 2.1. Comunități urbane / 144 2.2. Cazul Americii / 145 2.3. Arhitectură și comunitate Europa urbană / 150 Capitolul IX. Comunitarismul sau: Comunitatea a murit! Trăiască comunitatea! / 155 1. Forme ale comunitarismului / 156 1.1. În vechime / 156 1.2. Comunitarism vernacular, comunitarism filosofic și comunitarism politic / 157 1.3. Comunitarismul "nou" / 158 2. Disputa liberalism comunitarism / 161 3. Comunitarism / individualism / 167 Capitolul X. Ferdinand Tönnies / 171 1. Exegeză / 171 2. Gemeinschaft
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
2.1. Comunități urbane / 144 2.2. Cazul Americii / 145 2.3. Arhitectură și comunitate Europa urbană / 150 Capitolul IX. Comunitarismul sau: Comunitatea a murit! Trăiască comunitatea! / 155 1. Forme ale comunitarismului / 156 1.1. În vechime / 156 1.2. Comunitarism vernacular, comunitarism filosofic și comunitarism politic / 157 1.3. Comunitarismul "nou" / 158 2. Disputa liberalism comunitarism / 161 3. Comunitarism / individualism / 167 Capitolul X. Ferdinand Tönnies / 171 1. Exegeză / 171 2. Gemeinschaft und Gesellschaft / 179 PARTEA A DOUA / 185 Capitolul XI
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Comunități urbane / 144 2.2. Cazul Americii / 145 2.3. Arhitectură și comunitate Europa urbană / 150 Capitolul IX. Comunitarismul sau: Comunitatea a murit! Trăiască comunitatea! / 155 1. Forme ale comunitarismului / 156 1.1. În vechime / 156 1.2. Comunitarism vernacular, comunitarism filosofic și comunitarism politic / 157 1.3. Comunitarismul "nou" / 158 2. Disputa liberalism comunitarism / 161 3. Comunitarism / individualism / 167 Capitolul X. Ferdinand Tönnies / 171 1. Exegeză / 171 2. Gemeinschaft und Gesellschaft / 179 PARTEA A DOUA / 185 Capitolul XI. Intermezzo istoric
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
2.2. Cazul Americii / 145 2.3. Arhitectură și comunitate Europa urbană / 150 Capitolul IX. Comunitarismul sau: Comunitatea a murit! Trăiască comunitatea! / 155 1. Forme ale comunitarismului / 156 1.1. În vechime / 156 1.2. Comunitarism vernacular, comunitarism filosofic și comunitarism politic / 157 1.3. Comunitarismul "nou" / 158 2. Disputa liberalism comunitarism / 161 3. Comunitarism / individualism / 167 Capitolul X. Ferdinand Tönnies / 171 1. Exegeză / 171 2. Gemeinschaft und Gesellschaft / 179 PARTEA A DOUA / 185 Capitolul XI. Intermezzo istoric / 187 1. Secolul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
2.3. Arhitectură și comunitate Europa urbană / 150 Capitolul IX. Comunitarismul sau: Comunitatea a murit! Trăiască comunitatea! / 155 1. Forme ale comunitarismului / 156 1.1. În vechime / 156 1.2. Comunitarism vernacular, comunitarism filosofic și comunitarism politic / 157 1.3. Comunitarismul "nou" / 158 2. Disputa liberalism comunitarism / 161 3. Comunitarism / individualism / 167 Capitolul X. Ferdinand Tönnies / 171 1. Exegeză / 171 2. Gemeinschaft und Gesellschaft / 179 PARTEA A DOUA / 185 Capitolul XI. Intermezzo istoric / 187 1. Secolul al XIX-lea / 188 1
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
urbană / 150 Capitolul IX. Comunitarismul sau: Comunitatea a murit! Trăiască comunitatea! / 155 1. Forme ale comunitarismului / 156 1.1. În vechime / 156 1.2. Comunitarism vernacular, comunitarism filosofic și comunitarism politic / 157 1.3. Comunitarismul "nou" / 158 2. Disputa liberalism comunitarism / 161 3. Comunitarism / individualism / 167 Capitolul X. Ferdinand Tönnies / 171 1. Exegeză / 171 2. Gemeinschaft und Gesellschaft / 179 PARTEA A DOUA / 185 Capitolul XI. Intermezzo istoric / 187 1. Secolul al XIX-lea / 188 1.1. Regulamentul organic / 189 1.2
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
IX. Comunitarismul sau: Comunitatea a murit! Trăiască comunitatea! / 155 1. Forme ale comunitarismului / 156 1.1. În vechime / 156 1.2. Comunitarism vernacular, comunitarism filosofic și comunitarism politic / 157 1.3. Comunitarismul "nou" / 158 2. Disputa liberalism comunitarism / 161 3. Comunitarism / individualism / 167 Capitolul X. Ferdinand Tönnies / 171 1. Exegeză / 171 2. Gemeinschaft und Gesellschaft / 179 PARTEA A DOUA / 185 Capitolul XI. Intermezzo istoric / 187 1. Secolul al XIX-lea / 188 1.1. Regulamentul organic / 189 1.2. Momentul 1848 / 190
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cobor( pe firul logic o treaptă, am descoperi că există (ntr-adevăr fluvii care atrag o mulțime de afluenți, fără a-i atrage (nsă pe toți. O astfel de (ncadrare se potrivește, credem noi, prezentului demers, asumându-ne poziționarea între adepții comunitarismului vernacular. Oricât de relevantă în sine ar fi analiza comunității, ea este aici realizată în special pentru a evidenția importanța abordării comunitariste pentru sesizarea cauzelor adânci care conduc la capacitatea foarte redusă de reacție colectivă în spațiul românesc. Oare cât
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
aceea a comunității ocupaționale de mineri, pescari, oțelari, agricultori etc. unde membrii erau legați de o arie restrânsă. Imediat după acestea vine vecinătatea, caracterizată de o economie a întrajutorării, de stimă și respect inter-generațional. Fiecare dintre cele trei tipuri de comunitarism identificate de Frazer (vernacular, filosofic, politic) se referă la spațiu, la localizare. Pentru cel dintâi, locul de muncă, în școală, acasă etc. este cel care generează conflicte și anxietăți care conduc la activități ce își propun reîntoarcerea la comunitate sau
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
localizare. Pentru cel dintâi, locul de muncă, în școală, acasă etc. este cel care generează conflicte și anxietăți care conduc la activități ce își propun reîntoarcerea la comunitate sau conturarea acesteia. Totodată, locul este și obiectul acestei activități. În cazul comunitarismului filosofic, trimiterea este cu precădere la Alasdair MacIntyre, care nu este foarte specific atunci când se referă la spațiu, la loc, la teritoriu. În exemplele de comunitate care ne oferă identitate socială și o moștenire a rolurilor și obligațiilor, apar la
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]