41,330 matches
-
respect pentru ei și pentru lege, instituții care să lucreze în serviciul lor și politicieni responsabili care să îi reprezinte. Societatea românească este vie, nu resemnata, oamenii știu ce își doresc, știu că au un cuvânt de spus. Există o conștiință civică și o dorință de participare, care nu pot să fie altfel decât benefice pentru democrația românească. În aceste vremuri complicate, cetățenii noștri arată că sunt atașați de niște valori. Este posibil ca noul guvern de la București să redefinească proiectele
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de cunoaștere nu este posibil 5. Intelectul observa regularitățile care au loc în natură, aceasta însemnând, în accepțiune kantiana, "suma tuturor obiectelor experienței"6 - si derivă de aici anumite reguli de tip cauză-efect pentru "a le reuni astfel într-o conștiința"7, de care rămâne însă diferit. Alcătuită "numai din reprezentări, adică din determinări inerente ale simțirii noastre în cutare sau cutare raport de timp"8, constiinta se află într-un raport de interdependenta cu intelectul. Pentru a sistematiza materia cu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
experiență, sistematizând la un nivel superior cunoștințele provenind din intelect 14. Rațiunea kantiana (pură) admite existența a doar trei idei fundamentale, transcendente, cum nu se poate mai diferite de categoriile imanente ale intelectului: Dumnezeu, libertate și nemurire 15. Ea orientează conștiința, dependentă de intelect, spre dobândirea moralității (numită de Kant rațiune practică) în sensul de tratare a celorlalți oameni că scopuri, nu ca mijloace, spre adoptarea principiilor conforme cu "binele suveran", acel "imperiu al scopurilor" pe care Kant îl întrezărea, optimist
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
spre adoptarea principiilor conforme cu "binele suveran", acel "imperiu al scopurilor" pe care Kant îl întrezărea, optimist, în mijlocul dezolantei lumi a fenomenelor, spre adoptarea de către subiect a maximelor având capacitatea de a fi universalizate, acționând astfel autonom, din convingere, din conștiința datoriei pe care o are față de societate, nu heteronom, adică supunându-se involuntar unor reguli de teama repercursiunilor cauzate de nerespectarea lor. Împotriva intelectului și a lumii fenomenale de care acesta depinde, rațiunea proclama libertatea subiectului și desprinderea acestuia din
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și totalitatea limitărilor a disparut"44. Eliberat de limitele sale, de unilateralitatea să care insistă să se determine strict în opoziție cu lumea încojurătoare și putând să se transforme astfel cu ușurință în fanatism 45 - intelectul se ridică la nivelul conștiinței, ajungând să perceapă conexiunile complexe dintre obiectele experienței. Mai departe, în calitate de conștiință de sine, intelectul s-a depășit și în același timp s-a păstrat în determinațiile sale esențiale, trecând în concept. Între intelect și rațiune: conceptul Acționând în calitate de sediu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
să care insistă să se determine strict în opoziție cu lumea încojurătoare și putând să se transforme astfel cu ușurință în fanatism 45 - intelectul se ridică la nivelul conștiinței, ajungând să perceapă conexiunile complexe dintre obiectele experienței. Mai departe, în calitate de conștiință de sine, intelectul s-a depășit și în același timp s-a păstrat în determinațiile sale esențiale, trecând în concept. Între intelect și rațiune: conceptul Acționând în calitate de sediu al conceptului 46, de potențialitate și adevăr suprem al acestuia 47, intelectul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
planul gândirii, în sensul de gandire de sine; negativitatea este utilizată aici nu în sensul social, public, al termenului, individul fiind negativitate în raport cu societatea, o abstracție goală care subzista izolat, neavând șansă de a își depăși condiția decât în măsura în care dezvoltă conștiința civică și se implică voluntar în activitățile societății civile, echivalând scopurile sale personale cu scopurile instituționale ale statului și invers, statul având ca scop bunăstarea individuală numai ca parte a bunăstării generale 49 -, ci în sensul de reflectare de sine
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Cu această spiritul este dat că libertate absolută: el este conștiința-de-sine care înțelege că în certitudinea de sine stă esență tuturor maselor spirituale ale lumii reale, ca și ale lumii suprasensibile sau, invers, că esența și realitate sunt cunoaștere a conștiinței despre sine. Ea este conștientă de personalitatea ei pură și, cu această, de orice realitate spirituală; și orice realitate este numai ceva spiritual; lumea este pentru ea, în mod strict, propria să voința, si aceasta este voința universală. Și anume
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
voința, si aceasta este voința universală. Și anume această voința nu este gândul gol al voinței care este situat în asentimentul tăcut, adică reprezentat, ci este voința reală, universală, voința tuturor indivizilor singulari ca atare. Căci voința este în sine conștiința personalității, adică a fiecăruia; și ea trebuie să fie ca aceasta voința adevărată, reală, că esența conștientă-de-sine a tuturor și a fiecărei personalități, așa încât fiecare să facă, neîmpărțit, totul, și ceea ce se ivește că fapta a întregului să fie faptă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a stării de fapt și că un îndemn la complicitate. “Asta e, n-ai cu cine, dom’le, n-ai cu cine...” Ba eu cred că ai. Taximetriștii nu sunt singurii purtători ai virusului lamentației fără sfârșit. E adevărat, în conștiințele lor această maladie s-a cronicizat, de aceea e atat de ușor să pui un diagnistic și să arăți cu degetul. Dar procedând astfel, nu faci decât să perpetuezi, la rândul tău, răspândirea virusului. Mult mai util este să te
Valea Plângerii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82716_a_84041]
-
intrat la 5 dimineață; ne-am petrecut o zi și jumătate în febra unui examen care a fost trecut de 1 sfert dintre studenți, iar studentele au suportat fie jigniri, fie invitații transparente la hârjoneala erotică). Ca să rămâi onorabil în conștiința publică după moarte, trebuie sa traiesti onorabil, nu să te bazezi doar pe zicală ipocrita “despre morți numai de bine”. Stai că nu mai înțeleg. Cum era de stânga și idiolog al național socialismului? Sau aruncăm cu injurii fără acoperire
RIP by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82879_a_84204]
-
că încet-încet, construim, schimbăm mentalități, si asa mai departe. Ce să zic: dacă va face pe voi să vă simțiți bine... Eu zic că rămâne niște publicitate (pentru sponsor, pentru vip-uri, pentru activiștii ecologici de serviciu) și foarte putin în conștiința publică și în practică. Și ca să anticipez o întrebare pentru “cârcotașii de serviciu”, eu zic că da, mai bine deloc, decat ceva prost, mai bine lipsa, decat forme fără fond (vezi majoritatea “pistelor de bicicletă” existente). @Cipo, dacă stai să
Cicloteque. Ridică-te deasupra oraşului! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82834_a_84159]
-
treci înapoi la istoria artei. Că nu știi niciodată cînd ajungi într-un KZ - schnell, schnell la duș! Sieg Heil! (dacă mai aveai dubii). PS: stai să vezi cînd o citi grasu’ de Stanciu ce-ți iei! ești că o conștiință centralizată care condensează liric gândurile noastre, ale tutulol Herr Mircea, îmi pare rău, iartă-mă, uite, îmi cer iertare Jur că nu se mai întâmplă până data viitoare De grasu’ nu-mi fac eu probleme, e ocupat zilele astea (deși
Elogiu femeilor adevărate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82849_a_84174]
-
Pentru că așa ești tu, nu femeile s de vină ci tu dragul nostru judecător.. Mai bine te ai uită la tine și apoi să te vedem..ce poți exprimă despre cat de uman ești tu.. Sper ca să regreți,dacă ai conștiința, știi cum se spune? Nu există om fără regrete decât om fără memorie..Bafta! Tot ce e enumerat mai sus e deosebit, iar celor ce au reproșuri și nu se regăsesc în niciuna din ipostaze, “ne cerem scuze, nu vi
Elogiu femeilor adevărate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82849_a_84174]
-
România, un personaj cu tradiții: de la Conul Leonida care explică tot, la eroii lui Pintilie care știau că “americanii sunt timpiti” și femeia română “a opta minune a lumii”. Un caz special e , cel care se percepe pe șine drept “conștiința mai bună a neamului”: îngrijorat și sentențios, el ne îngroapă în dihotomii: alege binele de rău cu o precizie oraculara, stabilește baritonal cine va fi iertat și cine nu, sfătuiește, amendează, tranșează. e creatorul tuturor dictatorilor, de dreapta sau de
Omul fara dileme by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83015_a_84340]
-
Crăciun își schimbă cam des compozitia.Mai întîi ne-ai demonstrat că,în nimicnicia lui bulimico-insidioasa,Crăciunul e lamentabil,detestabil,abominabil(remember “Crăciun sincer”).Cînd,însă,spiritul sărbătorii,subversiv precum cuiul lui Pepelea,ți-a produs o mică escoriatie pe conștiința,ți-ai “dus” repede nihilismul la eufemizat.Asa că îți bricolezi un mic alter ego(cinicul)pe care vrei,pasămite,să-l “integrezi”, reconciliindu-l cu euforia “bolinda”a “sarbator-etzilor”.Asta cu condiția ca noi sa digeram niște poncife freudiene
Craciun de Sade by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83021_a_84346]
-
fost o idee bună sau nu a existat deloc. Este exasperant și tragic - nu pot considera astfel de oameni cu adevarat “familie”. cifrele, datele și faptele participării românești la holocaust rămân un subiect tabu și indigerabil cu tot cu toate procesele de conștiință post-comunistă (nb.constiinta) și cu toate polemicile despre rezistență, disidenta și victimizare în românia. BTW: bună găselnița concertul de la olympia. în sfîrșit “la foule” în variana concert. Unul din locurile comune ale diversiunii comuniste este invocarea, la nesfirsit, a crimelor
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
-ți bage pe git ideea că sufletul ar exista ca entitate separată de trup sau că D-zeu există în maniera în care există un marxist răscopt pe nume Bucurenci !Durând și Eliade studiază manifestările religioase, care sînt fapte de conștiință și nu ‘’abur și fum’’! Cît despre suflet, spirit mă rog, sînt sigur că și tu crezi în existența lui, măcar că epifenomen al creierului, pt că , altfel... n-ai fi pe net. Modalitatea de-a ’’filosofa cu ciocanul ’’proprie lui
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
repet încă o dată că i-am citit și pe Eliade, si pe Durând, și mulți alții (Guenon de ex) și știu ce spun fiecare. Dincolo de ce spun ei există ceea ce gândesc EU, cu alte cuvinte: pt mine nu există nici conștiința, nici gând (nici, pe cale de consecință, suflet) DECÂT că “secreții” ale creierului, explicabile științific (la un moment dat; deocamdată nu am ajuns atât de departe). Un fel de: Spune-mi ce-ai mâncat la prânz ca să-ți spun cine ești
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
d-lui Zamfir, ea ni se pare corectă: "Oricum, mi-e teamă că, pînă la omologarea în deplină egalitate a tuturor "colaborărilor", mai e un drum lung. Atît de lung că nu se va sfîrși niciodată". Elocventă în sensul eliberării conștiinței diaristului "indirect" de balastul preconcepțiilor de orice soi este și demersul d-sale în zone socotite "delicate", asupra cărora apasă un conservatorism obosit, degenerat în mecanică pietate. Dar socotind că libertatea nu e numai un drept, ci și o obligație
Un spirit liber (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14676_a_16001]
-
considerată ca o structură complexă de rețele tematico-motivice recurente, de natură să probeze unitatea de profunzime a viziunii. În ce-l privește, autorul unei cărți precum Formă și semmnificație (1963), a și propus un fel de schiță de fenomenologie a conștiinței critice, pornind de la "adeziunea totală", de la actul de participare subiectivă la universul propus de scriitor, pentru a coborî spre structurile de adîncime, configurate formal și coagulate în "centre de convergență" semnificative. Tocmai această atenție acordată, alături de Jean Starobinski, structurilor de
Amintirea lui Jean Rousset by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/14683_a_16008]
-
care contează în egală măsură "operația simultană a unei experiențe trăite" și a unei "puneri în operă", a unei modelări formale de studiat în multiplele ei stratificări, printr-o mișcare prin excelență caracteristică hermeneutului, de circulație permanentă între parte-întreg-parte, cu conștiința, așadar, foarte vie, a unității de perspectivă asupra unei lumi dinamice. Cărți precum Interiorul și exteriorul, "Ochii lor se întâlniră", Narcis romancier, Treceri, schimburi și transpuneri, arată în ce măsură criticul a știut să profite de această libertate de mișcare (care e
Amintirea lui Jean Rousset by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/14683_a_16008]
-
de forme și de imagini prin care creația se autocelebrează și trăiește o continuă stare de beatitudine. Răspunzînd acestui dar al creației dumnezeiești, chiar dacă neidentificată în mod explicit ca atare, pictorul se comportă el însuși ca un oficiant, ca o conștiință în plin exercițiu jubilatoriu, și privește totul filtrat prin lumina infailibilă a unei incontinente stări de grație. Această creație solară, atentă la cea mai mică vibrație a materiei și a luminii, transmite un mesaj plenitudinar și o încredere blîndă în
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
alunecînd pe panta concesiilor, unii dintre ei extrem de talentați? Pactul cu Diavolul se plătește (ar fi trebuit s-o știm de mult) cu unicul preț acceptat, cu "sufletul" celui în cauză, pentru scriitor, cu personalitatea sa, în care talentul, cultura, conștiința și relația cu ceilalți formează (din păcate sau din fericire) un singur tot, indestructibil și inseparabil". Bucuria eliberării de teroarea ispitei (căci sînt și ispite care terorizează!) e capabilă a răscumpăra suferința îndurată: Dacă totuși ai avut tăria să nu
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
prin care se rostesc cotidianul, obișnuitul, banalitatea suprafețelor. De aici, și nota de "realism" a poemelor sale, despre care au vorbit unii dintre comentatori". În pofida aspirației (să recunoaștem utopice, dacă e să-i luăm în calcul ultimele consecințe) a suspendării conștiinței, a iraționalizării totale, poetul Gellu Naum ni se revelă frecvent acompaniat de un regizor care dă indicații exacte și de un spectator gata a sancționa orice alunecare din decor. Cu toate că suprarealist pînă-n vîrful unghiilor, autorul Copacu-lui-animal face uz de privilegiul
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]