121 matches
-
et le portrait, CFPJ, Paris Mouillaud, Maurice, Tetu, Jean, Francois, 2003, Presa cotidiană, Tritonic, București Jaques Mouriquand, 1973, L’ Ecriture journalistique, Gallimard, Paris Palmer, Michael, 2003. Bătălia pentru știri, Tritornic, București Palmer, Michael, Ruellan, Denis, 2003, Jurnaliștii - vedete, scribi sau conțopiști, Tritonic, București Popescu, Florin, Cristian, 2003, Manual de jurnalism, Tritonic, București Popescu, Florin Cristian, 2002, Dicționar explicativ de jurnalism, relații publice și publicitate, Tritonic, București Randall, David, 1998, Jurnalistul universal, Polirom, Iași Rorty, Richard, 1998, Contingență-ironie și solidaritate, All, București
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ăști(a)lalți, care apar mai ales în postpoziție față de centrul nominal: Nu prea mai are treabă cu copiii ăilalți (www.qmagazine.ro) I se explica sumbru că nu sunt bani la buget pentru a mări lefurile dascălilor, doftorilor și conțopiștilor, așa cum se promisese de ălălalt guvern (www.revista22.ro). Formele adjectivale se întâlnesc în puține contexte la cazurile oblice: Și chiar vreau să vă spun că voi face acest lucru începând de sâmbăta viitoare și probabil și cursul săptămânii celeilalte
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
a „Românului”; de asemenea, o revistă umoristică, „Țânțarul” (1859), împreună cu N. T. Orășanu. A colaborat la „Steaua Dunării”, semnând K. sau Constantinescu, la „Revista Dunării”, „Cugetarea”, „Sentinela română” ș.a. A mai semnat cu inițiale, precum și cu pseudonimele Costin, C. Trandafirescu, Conțopist Trandafirescu, Pitarul Zăvoiescu, Konstantin ș.a. Temperament frenetic, însuflețit de încrederea în „steaua României”, în idealurile sale uneori utopice, acest exponent al mesianismului pașoptist a lăsat imaginea unui spirit exaltat și fulgurant, realist și visător. Preconizând revoluția - o revoluție burgheză - ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
Dar totuși nu complet ilogic, după cum nu este ilogic ca într-un intelectual să existe o anumită doză de snobism și de dragoste pentru succes; subproduse ale ambiției, care însă nu au nici o putere de a modifica ceea ce spune el. Conțopistul Casalegno (și aici ajung la considerațiile generale) a fost afectat de două dintre cele mai rele sindroame care afectează astăzi burghezia italiană. Primul este ura față de cultură, ce îndeamnă la denunțarea „trădării clericilor”: ceea ce face veșnic din reprezentanții „așa-zișilor
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
din toate punctele de vedere, dar care conținea și o analiză SWOT sub forma unor liste. În mod evident, deși mii de oameni erau în stradă și așteptau un demers serios, SWOT era un banal „dat cu părerea” al unui conțopist TESA care trebuia să scrie repede ceva pentru a câștiga timp și a dezamorsa greva. Acest tip de abordări se întâlnesc încă frecvent în practica organizațiilor de toate tipurile. Surprinde faptul că „imaginea” finală a analizei surprinsă în cunoscutul caroiaj
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
agă nădușit care nici nu se scremea să-l asculte fără să știe, musai, de bacșiș. Îl apucau hachițele dacă nu era măcar măgulit. Brusc, străinul era înconjurat de o liotă de lefegii mărunți, dar plini de sine. Până și conțopiștii izvodeau pe seama lui o grămadă de matrapazlâcuri și chiar fărădelegi, mai dihai decât însuși vătaful agiei. Erau cu toții în așteptarea unui ciubuc din partea călătorului care să le spulbere imaginația vinovăției asupra lui. La sfârșit voiau, fără a glumi, să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
În România fusese evacuat în luna martie a anului 1944, fiind concentrat în armata română. Avea nevoie de „...un rând de rufe și o pereche de încălțăminte”. Neștiind carte, pusese amprenta degetului mare peste un X scris cu stiloul de către conțopistul Comisiei de Repatriere. Pentru a și face curaj în fața comisiei, Josu îl adusese și pe consăteanul său Erezianu Emil, născut în anul 1913. Și acest cetățean dorea încălțăminte și rufărie. Polimeschi Gavril, născut în anul 1894 dorea să se repatrieze
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
în reședințele județelor sau ale municipiilor și orașelor, acolo unde era cazul. Aceștia erau duși ca și ultimii infractori periculoși în fața inchizitorilor sovietici unde erau FORȚAȚI să completeze câte o declarație, dacă știau carte; dacă nu știau, le-o completa conțopistul român atașat CAlC-ului, după cum credea el de cuviință sau după cum îi dictau muscalii. În acest caz, viitorii „repatriați” își puneau amprenta degetului mare pe o cruce făcută din cerneală neagră sau albastră. 3) Cei din ultima categorie, puteau fi
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Îmbuibații ofițeri și soldați din C.Al.C., își cumpăraseră în ziua de 7 decembrie alimente în valoare de 200.000 de lei, când au văzut că merge și așa și că oricum nu li se poate împotrivi nimeni! Bieții conțopiști ai Prefecturii Tutova, își făceau în continuare conștiincioși treaba, notând toate bonurile aduse spre decontare. Pe 9 decembrie, cei de la comandamentul muscălesc mai ORDONASERĂ cumpărarea unei cantități de ceapă de pe piața bârlădeană în valoare de 16.550 lei, iar evreul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
învârtită amenințător atât de către călăul rus cât și de (mai ales!) călăul bolșevic român sau presupus român! După ce această „Administrație a livrărilor” fusese declarată ca fiind „regie autonomă” cu personalitate juridică și (bine-nțeles!) angajată cu o armată întreagă de conțopiști ce urmau a fi plătiți tot din banii alocați Convenției de Armistițiu, legiuitorul trecuse la sarcinile de viitor ale acesteia din care am extras pentru început punctul „c”: „Întocmește planurile necesare de materii prime, combustibil, echipament industrial, mâna de lucru
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Regie autonomă reiese și din punctul „d”: „Dă directivele generale, îndrumează și controlează îndeaproape, prin organele sale, executarea în bune condițiuni a livrărilor prevăzute”. Deci, urmau a fi angajați sute de directori, directorași, șefi și șefuleți, supervizori, controlori, contabili, socotitori, conțopiști, curieri, secretare-șefe și secretare simple, ș.a.m.d., numai pentru o jefuire cât mai sistematică a țării. Întrebare de anul 2011: oare, la vremea aceea, regele-automobilist Mihai I fusese conștient pe ce își pusese semnătura, ori se bucura, încă, de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Tomică Nemeș. A fost desigur o glumă ce a spus el atunci, la nervi, da’ orișicât, și imediat aveam să aflu că el Însuși activează În branșă. Lucrează la vamă și are grad de căpitan. E probabil un soi de conțopist prin birourile alea În care se vămuiesc mărfuri și oameni, așa că-și permite s-o țină pe nevastă-sa acasă cu trei copii. Altminteri, astfel de vecini sunt taman ce le trebuie Steluței și lui Pepino. N-am știut până
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
tabăra românească” șaz olá tábor ölte megț, lucru care, desigur, a marcat și el amintirile memorialistului. De asemenea, alți doi veri, mai Îndepărtați, Mihály și Sámuel, au lucrat la 1848 În cadrul Guberniului ardelean (primul, În calitate de secretar, iar al doilea, de conțopist). Viața liniștită de funcționar provincial cu preocupări culturale a lui Incze József XE "József" cunoaște Însă o turnură dramatică În anul 1848, când acesta Împlinea 49 de ani. Participă la revoluție și la războiul civil și, probabil datorită poziției sale
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
aiuriți, depășiți de legi și de evenimente, nepricepând bine ce se întâmplă. Funcționarul din mijloc, osos la față și disprețuitor, cu o dantelă scrobită ce-i făcea gâtul să stea și mai țeapăn accentuându-i aerul de scârbă, părea un conțopist ce-și cunoaște bine socotelile și îndatoririle. El purta pe capul țuguiat o pălărie neagră în trei colțuri, fiind șeful celorlalți doi, ce scriau de zor, înclinați spre registrele lor. Reta îi arăta, ferindu-se să atingă pasta picturii, întinzând
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
aiuriți, depășiți de legi și de evenimente, nepricepând bine ce se întâmplă. Funcționarul din mijloc, osos la față și disprețuitor, cu o dantelă scrobită ce-i făcea gâtul să stea și mai țeapăn accentuându-i aerul de scârbă, părea un conțopist ce-și cunoaște bine socotelile și îndatoririle. El purta pe capul țuguiat o pălărie neagră în trei colțuri, fiind șeful celorlalți doi, ce scriau de zor, înclinați spre registrele lor. Reta îi arăta, ferindu-se să atingă pasta picturii, întinzând
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
este o simplă transpunere a compoziției plastice. Figura funcționarului stă sub semnul rigidității infatuate: fizinomia funcționarului nu e doar osoasă, ci și disprețuitoare, îmbrăcămintea îl face și mai inflexibil și îi accentuează superioritatea batjocoritoare, toate transformându-l iremediabil într-un conțopist competent. Dominantă în construcția imaginii celuilalt personaj este umilința. Efectul este obținut combinând detaliul fizic cu gestica. Aspectul fizic îl pune într-o poziție de inferioritate: dintre toți plătitorii taxei el este cel mai urât. Gesturile sale par fie a
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
la DJAN Vaslui am găsit o adresă din luna mai a anului 1948 trimisă prefecturii Vaslui de către Tribunalul București, prin care inchizitorii cereau acestei instituții cercetarea arhivelor primăriei pentru a se găsi noi dovezi de inculpare a generalului. Dacă noii conțopiști ai prefecturii s-au uitat în aceleași dosare în care s-a uitat și subsemnatul, slabe speranțe de a fi găsit ceva compromițător! Prin decretul nr. 334/ 1 august 1951, generalul Rășcanu a fost condamnat la 24 de luni de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
nu putem justifica actele de cheltuieli relativ la cumpărarea cărnei de porc pe care am plătit-o 30 de lei kgr. în loc de 28”. La fel ca și acum, orice sumă cheltuită din banul public trebuia justificată și acoperită cu acte iar conțopiștii acestei Companii aveau, desigur, un buget de cheltuieli fix iar ordonanța de majorare a prețurilor emisă de primar le stricase socotelile. Cum nu puteau cumpăra o cantitate mai mică de carne, deoarece porțiile erau strict reglementate prin legi și regulamente
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
această senzație difuză de "mal-penser" (așa cum se vorbește și de "mal-être"), legată de sentimentul pierderii prin exces, al unei penurii prin obturare pe care le resimte fiecare în felul său. Această stare nu putea decît să accelereze conștientizarea mediologică. Care conțopist de la jumătatea secolului n-a fost traumatizat de schimbarea mediului, în care "P.A.F." (peisajul audiovizual francez), cu ceea ce îi urmează, nu-i decît un chip printre altele? Cineva a definit sănătatea ca fiind "jocul vieții în liniștea organelor". O cultură
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
au fost dați afară au fost anunțați de aceasta abia sâmbăta (24.XII) li s-a spus că au fost "puși pe liber retroactiv", cu data de 15.XII. Din 3 directori a rămas doar unul, iar restul au devenit conțopiști. 28.XII.88 Red: sg. maj.... '88-'89, sărbători chinuite, viscol, ger afară și în suflet, cer și orizont întunecat pe toate planurile. Stenogramele reflectau "fidel" starea de spirit, cu problemele de șomaj, cu desfacerea contractului de muncă de o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
și de acea aplicațiune perseverentă care te apropie, În cele din urmă și cât de cât, cu poticneli și succese variabile, de acea realizare personală care, din pricinile arătate, a Întârziat până dincolo de maturitatea noastră. UNUL DINTRE NOI, PE ATUNCI CONȚOPIST TRECUT ÎN statele de lefuri ale gardienilor Închisorii Văcărești (unde ticălosul de taică-său Își ispășea lungile osânde), se minuna și se indigna, pe drept cuvânt, de temeritatea cu care tânărul Liviu Rebreanu (Închis și el la Văcărești pentru un
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
domă și Gomoră? Ne-am Întors din cale, grabnic și cu teamă, spre alte ceruri, mai senine. DIN SIMBRIILE NOASTRE DE ÎNVĂȚĂTORI SUPLINITORI LA țară (patru dintre noi au trecut pe aici) cu 54 de lei pe lună; sau de conțopiști la Închisoarea Văcărești, plătiți pe ștatele gardienilor, iarăși cu 54 de lei pe lună; sau din ceea ce primeam ca scriitori de adrese la „Administrația Publică“, organul revendicărilor notarilor de primării de țară; sau de la Deșteptarea (subvențio nat de marii negustori
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
scopul de mai sus”. Deoarece habar n-avea cam cum trebuie organizat CARS-ul, Gutman a cerut ajutorul „...tov. Bernștein din CC al CDE” care „...a dat instrucțiuni”. În urma acestor prețioase „indicății”, responsabilul și-a suflecat mânecile și cotierele de conțopist, constituind la data de 19 octombrie 1946 organizația de Întrajutorarea de mai sus „...compusă din 18 persoane” toate, evident, membre de partid deoarece sioniștii nu aveau nevoie de pomana comuniștilor. Greutățile fuseseră (numai?) trei: „a) Neparticiparea membrilor de partid la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a dramaturgului: „În continuare se recomandă scurtarea unui paragraf În care se spune că toată lumea este nemulțumită de regim și Îl Înjură (subl.ns.) eliminîndu-se: << Când o suna ora H, o să ia puștile, sulițile și coasele, ca husiții>>”. „Luminații” conțopiști comuniști mai găsiseră două bube textului scris de Miroslav Stehlik și anume: „Pagina 55: Presupusul căpitan afirmă: <<Eu Întîmplător am fost Întotdeauna Împotriva regimului. Regimul acesta este dăunător libertății>>. Aceste rînduri se vor șterge” și „Pagina 66: Ian spune Anicikăi
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
vremea aceea săptămânalul „Dolgozo no” În care un șmecheraș Încercase să strecoare o bombiță sperând că cenzorul de serviciu, cel mai sigur românaș de-al nostru, era prin vreo pivniță, la o palincă și nicidecum În strâmtul său birou de conțopist al partidului. Iată două texte aruncate la MARELE KOSH: „Într-o anchetă privind popularitatea cinematografului În comuna Tileagd, jud. Bihor, se afirma că aici, <<...unde 40% din locuitori sînt maghiari, multă lume nu frecventează cinematograful deoarece filmele nu sînt titrate
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]