1,238 matches
-
căutat de ,o splendidă făptură cu ochi albaștri și cu niște plete blonde de vrăjitoare" ori căutând el, în castelul de la Visegrád, coridorul secret dinspre celula lui Vlad }epeș... Un prieten maghiar și mai mulți amici italieni îl conduc pe conaționalul nostru până în proximitatea marii lui descoperiri, dispărând apoi oportun și lăsându-l să găsească singur manuscrisul în limba valahă al Jurnalului ,draculesc". Bine ascuns într-o casetă de fier încastrată în zidul bibliotecii, manuscrisul e descoperit printr-o fericită conjuncție
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
-mi bată inima". Romanul-feroviar Claudius Bombarnac și romanul-danubian Frumoasa Dunăre galbenă, sunt ultimele două scrieri ale lui Jules Verne care încorporează elemente românești. în prima românului Claudius Bombarnac, reporter la "XX Sičcle", i se alătură pe traseul transasiatic (Tiflis-Pekin) alți conaționali, frumoasa modistă Zinca, "o blondă de 22-23 de ani, cu ochii negri caracteristici tipului românesc" și logodnicul acesteia Kinko (probabil Cincu, notează I.H.), personaje pitorești prezentate de autor cu vizibilă simpatie. în Frumoasa Dunăre galbenă (într-o primă versiune: Pilotul
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
asemenea - nu poate pretinde vreo filiație față de noțiune, indiferent de nuanța ei. El doar afirmă că are dreptate, și chiar are, numai că dreptatea nu este același lucru cu adevărul, ba chiar se confundă foarte rar, după cum a remarcat un conațional celebru de-al președintelui. Încrâncenarea permanentă, ori conjuncturală a personajelor folosite ca exemplu, nu are legătură cu tema articolului. Nu poate fi bănuit absolutul că a dat dictatura și teroarea, după cum nimeni nu spune că relativul a dat anarhia. Poate
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
Cervantes, abordat cu Don Quijote - deci cu o poză. La finele volumului, două studii tematice, Spiritul mediteranean și Poezie și plastică întregesc un autentic curs de poezie, pe epoci și meridiane, cu câte o rară, dar generoasă trimitere, aici, la liricii conaționali: “Ne-ar fi interesat influența artei plastice populare asupra liricii noastre de azi - dubla influență a iconografiei bizantine și țărănești la un Crainic, la un Voiculescu, la un Blaga, la un Adrian Maniu, sau chiar la un Minulescu, la un
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
și originali scriitori ai literaturii suedeze". Nu eu o spun, nici n-aș avea căderea, ci o spune Birgitta Trotzig, ea însăși o scriitoare suedeză importantă. O recunoaștere a afirmării în alt spațiu și în altă cultură pe care puțini conaționali au dobândit-o. Dar să mi se îngăduie să mă întorc o clipă la momentul Ceremoniei de iarnă, prima carte a Gabrielei Melinescu. O cerință a colecției în care apărea era prefața, cartea trebuia neapărat să fie însoțită de o
La aniversară by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9322_a_10647]
-
din fosta Macedonie Jugoslava, într-o familie care i-a insuflat de mic dragostea nemărginita față de România și de poporul român. Tatăl lui, Vasile Până, a luptat că volunar în primul Război Mondial la Mărăști, Marasesti și Oituz, alături de alți conaționali înrolați pentru apărarea țării noastre care rămăsese singură în vâltoarea evenimentelor și riscă să dispară de pe harta datorită faptului că se află la confluenta intereselor marilor imperii. După terminarea războiului, România reîntregita avea nevoie de toți fiii ei, astfel încât, în
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
Zahu Până a întreprins temeinice studii istorico-lingvistice cu privire la dialectul vorbit de populația de origine română cunoscută sub numele de aromani din rândul caroa își trăgea obârșia. Bine documentat, el a combătut cu argumente științifice care reflectau realitatea obiectivă, afirmațiile unor conaționali care considerau această populație drept o naționalitate cu identitate proprie, o minoritate etnică și au cerut ca în Parlamentul Romanei să li se rezerve locuri cum au și alte minorități naționale. Într-un studiu intituat “LIMBA SAU DIALECT”, Zahu Până
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
Acum a apărut o generație de tineri părinți crescută pe loc gol, fără nici un simț al valorilor naționale sau religioase (...) Pe la începutul anilor ’90, când grupuri de români, încă sinceri patrioți, umblau prin satele ucrainizate (s.n.) pentru a-și convinge conaționalii să ceară deschiderea școlilor în limba maternă, exista un suport din partea bunicilor crescuți în spiritul adevăratei credințe și cu dor de averea strămoșească. Prin biserici, în sfintele altare slujeau preoți de vârstă venerabilă, cu rezistența călită în timpurile de aspră
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
ducem mai departe fiindcă doar așa vom fi demni să viețuim pe plaiurile unde s-a zămislit neasemuita alcătuire de cuvinte romanești. Planurile noastre erau în 2009, de a cuceri Mapamondul... și colțurile cele mai indepartatea ale acestuia unde locuiesc conaționali români! Este o glumă, dar dacă stau bine să mă gândesc ar putea fi și un lucru serios. Ceea ce ne dorim noi, ca post de radio, este doar să intrăm în casele oamenilor, în sufletul românilor aflați în diaspora să
Interviu cu ECATERINA CÎMPEAN – Director General la RADIO „PRODIASPORA” [Corola-blog/BlogPost/93783_a_95075]
-
se mai poate întâmpla: dispariția poemelor lui Eminescu==. Să menționăm că Rabindranat Tagore, proaspăt laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, făcea un popas special în România spre a descifra misterul pasiunii uriașe a lui Eminescu pentru filosofia și spiritul Indiei, conaționalul nostru fiind primul poet din Europa care a tradus Gramatica sanscrită, uimindu-i pe specialiști prin cunoașterea a numeroase nuanțe, unele de mare subtilitate, din mii de cuvinte de pe fabuloasa Peninsulă Hindusă și prin caligrafia ................... de o exactitate și frumusețe
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
voce care zice “sigur are ceva de câștigat”. Încă nu văd acea încredere în persoana străina care poate să facă ceva pentru ei, fără sa aibă un câștig personal”. În prag de alegeri, Valeriu dorește totuși să transmită un mesaj conaționalilor săi: “Românii rezidenți în Italia indiferent de oraș, să se ducă la primărie să se înscrie la listele electorale și să-si ia cartea de alegator. Este vorba de o ora maxim două pierdute într-un birou comunal, dar care
“Mi-a fost scris să devin voluntar” [Corola-blog/BlogPost/93856_a_95148]
-
a grafiei noastre nu s-a înstrăinat niciodată de fidelii fii ai neamului. Or, asemenea unui astru imposibil de stins de norii întunecați, mereu au existat minți luminate de pulsul propriei origini, minți care nu au lăsat să doarmă conștiința conaționalilor nestricați de urgiile vremilor. Răsfoind imaginar calendarul celor peste șapte decenii de cînd s-a pus graniță pe Prut, la capitolul LIMBA ROMÂNĂ au existat întotdeauna probleme atît pe diagonală, cît și pe verticală. De cele mai multe ori interesul față de ele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
s-a sacrificat petrecându-și ani buni, zile întregi între rafturile și colbul arhivelor, adunând noi și noi date, fapte și evenimente din viața și activitatea „celui mai mare român”, cum îi plăcea să se pronunțe despre Mareșalul împușcat de conaționalii săi comuniști la 1 iunie 1946 din ordinul călăului I.V. Stalin. Rămânem cu amintirea sa de neprețuit și mult, mult mai săraci fără mentorul nostru. Să-l odihnească Dumnezeu și fie-i țărâna ușoară! A-ți iubi țara, valorile și
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
Petroman Nicolae Bălcescu a fost și rămâne flacăra nestinsă, lumina ce animă și căldura ce îmbărbătează pe toți acei care își cunosc, știu și iubesc pământul românesc. Dar, el nu a prețuit și nu a iubit doar pământul țării, românii, conaționalii săi, ci, mai presus de orice, omul, oamenii, indiferent de etnia lor. El a crezut și a militat pentru înfrățirea oamenilor considerând că aceasta este condiția sine qua non a dobândirii libertății. Nu a fost, din păcate, nici înțeles, nici
Nicolae Bălcescu - 150 de ani de la moarte by Pavel Petroman () [Corola-journal/Imaginative/14519_a_15844]
-
valorile tradiționale” (sărăcia și nevoile și neamul) mai înainte de a încerca să facem un lucru atât de simplu, dar atât de dificil - să înțelegem. Știu oameni care și-au schimbat orașul, țara, uneori chiar continentul, pentru a scăpa de dezaprobarea conaționalilor, a prietenilor, a familiei. Nu crezi că le-ar fi fost mai simplu să schimbe cine sunt sau de cine sunt atrași? Conservatorilor le place să vorbească mereu despre pericolul „dictaturii minorității” și despre riscul că într-o zi să
Solidaritate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82353_a_83678]
-
bună, mâine un compliment, poimâine un mic cadou. Iar dumnealui răspunde după cum i-e firea: azi cu un “Nu trebuia”, mîine cu “Lăsați...”, poimâine cu “Mdea, vrei să zici că-s bătrân sau ce?”. Cam asa și cu unii dintre conaționalii noștri. Au făcut cei de la Google un gest frumos de ziua lui Brâncuși. Noi ne-am bucurat sincer, dar am avut câteva obiecții: de ce se vede sigla cea nouă doar în România? Ce, străinii nu trebuie să știe că azi
Nu vă fie frică, nu mușcăm! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82523_a_83848]
-
fi umătorul: Temeți-vă de români chiar și când le faceți daruri! bine zis!! Nu numai românii sunt așa. Cârcotași și neam-prosti sunt peste tot. În “Mândru că sunt român” ai exprimat două idei de bază: mândria de a fi conațional cu Brâncuși și efectele siglei asupra brandului României. Multe dintre răspunsuri au punctat pur și simplu faptul că sigla google nu are prea multe efecte pt România pt că și francezii și-l revendică pe Brâncuși. Google nu a făcut
Nu vă fie frică, nu mușcăm! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82523_a_83848]
-
sus amintite, iarăși nu are nicio legătură cu nația, ci doar cu cercul de persoane care va înconjoară că, firește, doar la acestea aveți acces. @Radu Vasile, cred că nu ați observat articolul nehotărât: “cam asa și cu UNII dintre conaționalii noștri”. Și nici faptul că am folosit ulterior persoană I plural, tocmai pentru a nu face opinie separată de patrie, care se cheamă norodul
Nu vă fie frică, nu mușcăm! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82523_a_83848]
-
la ora 2 noaptea, iar în câteva localuri (care au primit aprobare specială) ultima băutură se servește la 3.30 dimineață. Dar în spatele unui conformism destul de strict și al unor reguli de conviețuire care i-ar miră pe mulți dintre conaționalii mei, se ascunde, de fapt, o țară de basm de care finlandezii se îngrijesc așa cum ai grijă de serviciul de cafea moștenit de la bunica. Cele o mie de lacuri nu sunt o metaforă, așa cum nu sunt nici cele 70 de
Ţara soarelui de la miezul nopţii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82605_a_83930]
-
o acceptam și alta pe care nu o puteam înțelege." Titlul și semnificațiile romanului Adio, Europa! sunt, acum, mai ușor descifrabile. Ion D. Sîrbu, identificat cu poporul lui, are sentimentul puternic, stăruitor că România a fost abandonată și că deci conaționalilor săi nu le rămâne altceva decât să se resemneze, cu tradiționalul fatalism autohton. Tradițiile înseși au fost pervertite, la fel elementele de vocabular și cele de "sintaxă" axiologică. Pe fundalul dezastrului general, prezentat oficial ca o suită neîntreruptă de succese
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
rezonabil de zile. Foițele - Job! - se fabricau din orez! Se știa și atunci că fumatul este nesănătos, în linii mari avertismentul era cam același ca în zilele noastre. Dar erau de înfruntat primejdii cu mult mai mari - și imediate. Mulți conaționali trăiau - vrând, nevrând, periculos. Tineri și bătrâni, bărbați și femei, militari și civili, bicicliști, ochelariști, săraci sau recent sărăciți dormeau cu mâna pe mânerul valizei în care erau pregătite lucrurile de luat în caz de arestare. Mediu în care bolnavi
Ieri sclav,azi brav by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10267_a_11592]
-
de război. Conflictele din fostul spațiu iugoslav sau Irak au avut, indiscutabil, și o destul clară reverberație la nivelul mass-media. Ce poate și ce nu poate spune un jurnalist din ceea ce a aflat pentru a nu-și pune în pericol conaționalii implicați în lupte? Cum poate el să redea obiectiv realitatea din teren fără ca unele dintre dezvăluirile sale să nu aibă efecte negative asupra moralului trupelor sau asupra opiniei publice din țară? Cum au rezolvat interbelicii această delicată situație? Care a
Istoria la timpul prezent by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10531_a_11856]
-
cu mult zel în excepționala bibliotecă personală și selectat în 1858 într-o Crestomație sau Analecte literare, aflată la concurență cu Lepturariul lui Aron Pumnul. Biografia sa de preot greco-catolic, cetățean al patriei transilvane, român militant cu moderație pentru drepturile conaționalilor, cărturar cu o vocație științifică foarte diversă și cu o viziune cuprinzătoare asupra trecutului și asupra contemporaneității, călător avid de lumea civilizată, literat și gazetar - biografia sa este prin sine însăși, prin toate sinuozitățile și încercările ei, o mărturie culturală
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
corporală. Din primăvara lui 2003, între inculpat și victima S.H. , tot sirian, este o situație tensionată, legată de modul în care acesta din urmă a reușit să obțină dreptul de ședere în România. În 6 iunie 2003, la inițiativa unor conaționali de-ai lor, cei doi s-au întâlnit în bazarul Orient pentru a se împăca. S.H. a ajuns primul. La scurt timp, a apărut și A.H.M.H. , care, imediat ce a intrat pe ușă, i-a tras un pumn în față
Agenda2004-15-04-politie () [Corola-journal/Journalistic/282291_a_283620]
-
ieșire din România. Discutând cu titularul actului, polițiștii de frontieră au aflat că Nikola V. depășise termenul legal de ședere în România și, temându-se că se va alege cu o interdicție din partea autorităților române și cu o sancțiune din partea conaționalilor săi, a „umblat“ asupra ștampilelor din pașaport, înscriind alte date, pentru a se încadra în termenele impuse de lege. A fost însă dibuit și s-a ales cu dosar penal pentru fals în înscrisuri oficiale și uz de fals. Este
Agenda2004-16-04-politia () [Corola-journal/Journalistic/282320_a_283649]