325 matches
-
miniștrii de astăzi, căci ei înșiși au declarat că n-au făcut nimic pentru aceasta și că toate sânt datorite generozităței unei puteri străine. Pentru dânsa dară în acest caz va fi recunoștinta țărei. [3 ianuarie 1878] [""ROMÎNUL" CONCEDE... "] "Romînul" concede că soldații au petrecut pe câmpul de război rupți și desculți, dar cu toate acestea ei s-au purtat vitejește; adică din nou confundă meritul dorobanțului cu meritele guvernului. Că soldatul a fost rupt, desculț, rău îngrijit, adesea rău condus
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pentru dânsa, ci fiecare pentru sine și ale sale; ea pentru a împlini mandatul Europei și pentru confrații ei de peste Dunăre; noi pentru noi. Deci încă o dată: Nu voim s-auzim de nici[2de]2un aranjament cu Rusia, nu-i concedem dreptul de a trata în numele nostru, căci n-am însărcinat-o nici noi cu aceasta, nici puterile europene. [28 ianuarie 1878] REPREZENTAȚIILE ROSSI La 24 curent s-au reprezentat Hamlet. Dacă în București am avea dreptul de-a fi exigenți
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Posen, în Alsas și Lorena, c-un cuvânt toate statele cuceritoare. E o armă periculoasă aceasta în mînile celui slab, căci se-ntoarce mai în genere contra lui la urma-urmelor. Pasajul din "Romînul" e evanghelia tiraniei maghiare, rusești, prusiene. Noi concedem ca limba românească să fie obiect de studiu obligatoriu, însă predarea tuturor obiectelor să se facă în limba maternă a copiilor, căci numai așa vor pricepe ce-nvață și numai așa vor învață a iubi România. Acum venim la instituțiile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
împărtășirea și-l lăsă să moară pe oaspele său fără sprijinul religios, ba i-a făcut autopsie fără autorizație, răspândi vorba c-a fi fost liber-cugetător și nihilist, încercă să mituiască pe preotul bis[ericii] Sf. Gheorghe pentru a-i concede îngroparea unui necreștin, au întîmpinat pe secretarul episcopiei și pe cei trei preoți trimiși de P. S. S. Episcopul de Argeș cu declarația că răposatul a fost nihilist, închizînd cu cheia ușa camerei în care era cadavrul, a susținut că răposatul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ne poată mișca în direcția ce le convine. Pe lângă aceste două considerațiuni, se mai adaogă o altă nu mai puțin importantă: duplicitatea recunoscută și spiritul de neadevăr al partidului radical. Știm de exemplu că înlăuntrul țării vor promite a nu concede nimic, iar în afară a concede tot, și după aceea vor fi în stare a rezolva cestiunea în vrun mod nemaipomenit, pentru a o încurca și mai mult și a o compromite cu desăvârșire. Acesta e blestemul ce urmărește partidele
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
le convine. Pe lângă aceste două considerațiuni, se mai adaogă o altă nu mai puțin importantă: duplicitatea recunoscută și spiritul de neadevăr al partidului radical. Știm de exemplu că înlăuntrul țării vor promite a nu concede nimic, iar în afară a concede tot, și după aceea vor fi în stare a rezolva cestiunea în vrun mod nemaipomenit, pentru a o încurca și mai mult și a o compromite cu desăvârșire. Acesta e blestemul ce urmărește partidele radicale din toate țările: promit lucruri
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fie adevărate dintr-o cauză. "Romînul" n-a răspuns la ele, ci a pus pe ciracul său să răspundă cu înjurături. Deși nu ne punem niciodată în polemică cu acel cirac, nici avem obicei a-l cita, totuși trebuie să concedem că în ziaristică joacă cel puțin rolul pe care d. Dimancea-l joacă în Parlament! Când guvernului [î]ie rușine să propuie ceva, [î]i poruncește d-lui Dimancea să propuie; când ziarului "Romînul" [î]i e rușine să atingă o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de a ne conforma cu tratatul, n-ar exista pericole pentru țară. Am spus-o și repetat-o de atâtea ori că chestiunea evreilor poate forma oricând un pretext de invaziune. Pe de altă parte însă organul guvernamental ne va concede cum că la 1 iulie 1879, adecă de astăzi peste două zile, nu vom avea nevoie a ne adresa la nimeni spre a cere să se efectueze slobozirea teritoriului nostru, căci prima realitate, întruparea pipăită a gravității abstracte, acest corp
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
într-adevăr evreii sânt un popor, adoptăm chiar că ei sânt cel mai remarcabil popor - din multe puncte de vedere - asemenea că sânt poporul ales al lui Dumnezeu; dar odată admise aceste teorii ad majorem Dei gloriam ni se va concede ca în asemenea condiții să nu-i privim drept români și să le refuzăm net drepturi cari în această țară nu li se cuvin decât numai românilor și cari li s-au îngăduit, cu multă imprudență, și străinilor creștini. Așadar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cerem a ni se spune dacă aceste împrejurări, cari neapărat căta să vicieze caracterul public, au contribuit mult la împuternicirea coardelor lui și la reînălțarea încrederii. În acest vălmășag avem cel puțin meritul de a voi să spunem adevărul, câteodată concedem că într-o formă prea crudă, și de a voi să ne recunoaștem erorile cu aceeași sinceritate cu care le comitem, de a rectifica deci și în fond și în formă oriunde am trecut peste marginele adevărului. Mănținem însă în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
să fi existând câtuși de puțin. Astfel dar, luând față cu publicul drept certificat al existenții noastre chiar supărarea marelui om de stat în privință-ne... dar gluma aceasta este prea veche, s-o lăsăm deci deoparte. Partidul nostru conservator concedem că nu are de sef o anume persoană; acesta este un lucru firesc; acest partid are în fruntea lui, ca șef, nu o persoana, ci mai multe, toate {EminescuOpX 353} independente personal, dar al căror conducător este un principiu statornic
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a deveni de-a dreptul germane. E penibil de-a vorbi despre asemenea lucruri; chiar cuvântul cel mai pacinic poate fi răstălmăcit în rău. Cred însă că mulți dintre amicii mei evrei vor trebui cu părere de rău să-mi conceadă ceea ce susțin, că în timpul mai nou s-au trezit în sferele evreiești un periculos spirit de înălțare de sine însuși, că influența jidovismului asupra vieții noastre naționale, care-n alți timpi au produs și câte ceva bun, astăzi se dovedește a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ne fie mult mai apropiați decât neamul evreilor poloneji. Această deosebire între cele două mari neamuri ale jidovimei moderne e în genere recunoscută chiar de către istoriografi prieteni ai evreilor, precum era de ex. răposatul H. Wuttke. Dar și d. Graetz concede deosebirea aceasta, predicând mereu contra aristocraților marani. El se preface a nu înțelege simplul mers al gândurilor mele; el [î]mi substituie lucrul așa ca să facă să se crează cumcă eu n-aș fi știind că evreii poloni au fost
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Bresslau, îmi esprimă speranța că numele injurios de evreu va dispărea cu totul și nu va mai fi vorba decât despre izraeliți. Față cu această iritabilitate nu ne rămâne decât vechea mîngîiere: de nu-i una, e alta. Deși-mi concede unele, Bresslau ajunge totuși la concluzia că, preocupat de-o inesplicabilă idee fixă, aserțiunile mele sunt din vânt. Să sicem că-i așa, dar atunci de ce ideile arbitrare ale unui sfânt curios nu escită un zâmbet de comizerațiune, ci, din
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
priincioasă asupra poziției jidovimei din Franța toată, precum și asupra năravurilor imigrațiunii evreo-germane de mai târziu. Nici obiecțiunile mele asupra precumpănirii jidovimei în presă nu-mi par înlăturate prin enumerarea foilor redijate de creștini. Cumcă evreii sunt foarte numeroși între corespondenți concede și Bresslau: cine însă cunoaște mai de aproape ruajul dinlăuntru al gazetelor noastre acela știe că redactorii nu prea sunt atât de neatârnați față cu reporterii lor precum admite Bresslau. Multe redacții sunt cu totul în neputință de-a se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
posibilitatea și capacitatea de a orienta procesul de elaborare a proiectului de Constituție sau îl redactează în exclusivitate. În cazul Constituțiilor concedate, nu se solicită acordul sau manifestarea reală de voință a poporului. Șeful statului (monarh/președinte) este cel care concede, acordă Constituția. Poporul nu participă efectiv la adoptarea legii fundamentale. Cele mai uzitate modalități sunt: poporul exercită această putere prin reprezentanții săi aleși (Adunarea Constituantă sau Convenție). Organismul desemnat să adopte Constituția este ales prin sufragiu universal, cu un mandat
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
de sociologi și economiști prin introducerea unor termeni cu valoare de concepte, formate cu particula savantă hiper- "peste", "deasupra", "în exces" sau neo-. Lingvistic, se jonglează cu prefixele "post" și "hiper", iar cuvintele obținute sunt sufixate prin binecunoscutul "ism". Francezii conced că englezii sunt mai minuțioși în prezentarea "ismelor" modernității și a relațiilor cu tradițiile. (12) Noul modernism diferă față de modernismul de la începutul secolului al XX-lea ori modernismul antic, după cum aprecia Guénon, prin creșterea preocupărilor pentru înțelegerea sensurilor social-umane ale
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
trecem atât de brusc de la un popor la o populație copleșită de șomeri, ieșiți pe străzi în plină iarnă 2012, alături de pensionari, profesori, medici, amărâți ai străzii, tot mai mulți cerșetori, bolnavi, criminali și pușcăriași eliberați anticipat, emigranți respinși etc. Concedem să nu vorbim de o altă dependență politico-ideologică, dar nu se poate să ignorăm căderea atât de neverosimilă a românilor în dependența față de sărăcia fizică și psihomorală de astăzi. Mențiunile epistemologilor sociali cum că, între ipotezele și teoriile empirice și
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
mai strâns legate de așa-numitele științe tehnice și de conducere (management). În acest cadru, filosofia minții și a limbajului au ajuns direcții importante în școlile analitice britanice și americane. Întrucât adesea și ele merg la obârșiile antice, se va concede că nici lor nu le este total străină tradiția. Chiar dacă, tot mai frecvent, azi se spune că omul a intrat într-o fază nouă de industrialism prin "societatea cunoașterii-comunicării", tradițiile sunt prezente și aici. Uneori, ele sunt descalificate prin epitetul
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
rațiune, ci pe un act de acceptare și recunoaștere, prin care cunoaștem și recunoaștem că celălalt ne este superior în judecată și apreciere, că judecata sa ne devansează, că primează asupra judecății noastre. Apoi, la drept vorbind autoritatea nu se concede ci se cucerește, trebuie neapărat să fie dobândită de către cel ce vrea s-o pretindă. Ea se bazează pe considerație, așadar pe un act al rațiunii înseși care, conștientă de limitele sale, acordă altora o mai mare putere aperceptivă". (3
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cu un aspect marțial: Voi întemeia - din văzduh/ vorbind ca un turn -/ imn în puteri și stihii/ unu zidind -/ ca o suflare din/ Tartar vie/ și pînă-n Orion -/ peste imperii extazul/ unui popor" (Voi întemeia). La un moment dat, autorul concede a-și recunoaște insciența, în favoarea unei cunoașteri transpersonale, de factură metafizică, pe care ar incorpora-o, însoțită însă de "strigătul" personal, pulsatil și ignific: Nu știu/ ci sînt substanța/ a înseși cunoștinței! Tot adîncul/ din bezne pînă-n inima de raze
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
în urma unor dificultăți pecuniare în familie, Jeni nu urmează liceul în sistem cu frecvență și, nefiind constrânsă nici de rigorile didactice, stilul ei de viață, în viziunea Marianei Șora, e lipsit de orice disciplină, frivol și „răsfățat". „Avea talent literar - concede ea - poate dădea ceva dacă era obișnuită cu o anumită constrângere." Dar Jeni o obsedează totuși, mereu revine în amintirea ei, iar atunci când riscă o comparație între ele însele, rezultatul e de o sinceritate și luciditate exemplare: „Asemănări între Jeni
Complexul ratării presimțite by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6802_a_8127]
-
damasc tocmai se ridica, am zărit o mână diafană, apoi apăru Ea, Fecioara Trufașă. — Maiestate, am spus noi Îngenunchind. — Dee, a spus Ea, știu tot. Să nu credeți că strămoșii mei i-au salvat pe Cavaleri pentru ca apoi să le conceadă stăpânirea lumii. Cer, Înțelegeți bine, cer ca până la urmă secretul să fie apanajul Coroanei. — Maiestate, vreau secretul, cu orice preț, și Îl vreau pentru Coroană. Vreau să-i regăsesc pe ceilalți posesori ai lui, dacă asta-i calea cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
S-a Întâmplat că milioane de oameni erau gata să devină nevrotici În mod serios. Și alte câteva mii, gata să-i exploateze.“ „Lia, tu ești paranoică.“ „Eu? Tu ești!“ „Om fi noi paranoici, dar măcar asta trebuie să-mi concezi: că am pornit de la textul lui Ingolf. Scuză-mă, când te afli În fața unui mesaj al Templierilor, Îți vine poftă să-l descifrezi până la capăt. Poți cel mult să exagerezi, bătându-ți joc de descifratorii de mesaje, dar mesajul exista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
nu cunoșteau alți adversari în țara asta decât {EminescuOpXII 24} pe boieri. An cu an și domnie după domnie n-aveau altă grijă decât a știrbi din drepturile politice ale boierilor. Exploatatori și exploatați? Stăpâni și robi? Boieri și romîni? Concedeți că, dacă ar fi voit chiar să esploateze, după cele de mai sus nu se prea pricepeau la aceasta; dac' ar fi voit să stăpânească, nu s-ar fi dezbrăcat de buna lor voie de drepturile lor, și dac' ar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]